Lack of procedural interest in appeal against order suspending proceedings where cause subsequently reinstated
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeal as lacking legal interest (caduc), ruling that the appellants (plaintiffs) failed to justify a current procedural interest because the underlying case had already been reinstated. The dispute involved a civil lawsuit where the appellate court initially suspended proceedings due to the parties' failure to appear, prompting the appellants to file both a motion to reinstate the case and an appeal against the suspension order. Since the appellate court granted the reinstatement motion prior to the Supreme Court registering the appeal, the appellate order under challenge was effectively superseded and no longer affected the parties' legal situation. The decisive legal basis was Article 32(1)(d) of the Civil Procedure Code, which requires that a legal interest must be current, legitimate, personal, and established at the time of filing and throughout the proceedings; consequently, the Supreme Court held that the appeal was moot and refused to rule on the merits of the suspension order.
Legislator headnote
AI generatedart. 411 pct. 2 C. proc. civ, art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ; Lack of procedural interest in appeal against order suspending proceedings where cause subsequently reinstated: Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 901/2016
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția I civilă, reclamanții A. și B. audeclarat recurs împotriva Deciziei civile nr. 191 din 3 martie 2015 pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă.
La primul termen de judecată stabilit pentru judecarea recursului la data de 11 iunie 2015, constatând lipsa părților care, deși legal citate, nu s-au înfățișat la strigarea cauzei și, totodată, reținând că părțile nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 411 pct. 2 C. proc. civ., instanța a dispus suspendarea cauzei.
Prin cererea înregistrată la data de 30 decembrie 2015 (conform ștampilei curții de apel de primire a corespondenței), recurenții au solicitat repunerea pe rol a cauzei.
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 31 decembrie 2015, recurenții au formulatrecurs împotriva încheierii pronunțate la data de 11 iunie 2015, prin care a fost dispusă măsura suspendării cauzei.
Prin încheierea de ședință din data de 25 februarie 2016pronunțată de curtea de apel, a fost admisă cererea reclamanților, cauza fiind repusă pe rol.
La data de 7 martie 2016,cererea de recurs formulată de reclamanții A. și B. împotriva încheierii din data de 11 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, și repartizată aleatoriu completului CF5, spre competentă soluționare.
La data de 16 martie 2016 a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, care a fost însușit de membrii completului de judecată, dispunându-se comunicarea acestuiapărților.
Conform dovezilor de înmânare aflate la filele 20-22 din dosar, raportul a fost comunicat la data de 21 martie 2016 și, respectiv, 23 martie 2016.
La data de 29 martie 2016 recurenții-reclamanți au transmis, prin fax, punct de vedere la raport, arătând că, potrivit informațiilor existente pe site-ul Curții de Apel Timișoara, nu rezultă cu certitudine faptul că s-a admis repunerea pe rol a cauzei, motiv pentru care, nu consideră recursul ca fiind lipsit de interes.
Analizând recursul, Înalta Curte urmează să îl respingă, ca lipsit de interes, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.
Interesul procesual, ca și condiție de exercițiu a acțiunii civile, reprezintă folosul practic, imediat pe care îl are o parte pentru a justifica punerea în mișcare a procedurii judiciare.
Stabilind condițiile interesului, art. 33 teza I C. proc. civ.prevede că interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual.
Așadar, pentru a justifica sesizarea instanței de judecată cu judecarea oricărei cereri sau a unei căi de atac, interesul trebuie să îndeplinească, cumulativ, anumite condiții, printre care și aceea de a fi născut și actual - să existe atât în momentul în care a fost formulată cererea în justiție, în speță, cererea de recurs, cât și pe parcursul desfășurării procesului.
Prin urmare, interesul procesual actual, legitim și personal este o condiție de exercițiu ce trebuie să se justifice în fiecare etapă procesuală, inclusiv în recurs.
Așa cum rezultă din actele dosarului, recurenții-reclamanți au formulat, în paralel, atât recurs împotriva încheierii de suspendare judecății, cât și cerere de redeschidere a judecății.
Astfel, se constată că dosarul în care s-a dispus măsura suspendării, a fost repus pe rol prin încheierea de ședință din data de 25 februarie 2016 (fila 40 din dosarul curții de apel), urmare a admiterii cererii de repunere pe rol a cauzei formulată de recurenții-reclamanți.
Având în vedere data învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea cererii de recurs, dosarul fiind înregistrat pe rolul instanței supreme la data de 7 martie 2016, se constată că recurenții-reclamanți nu mai justifică interes în promovarea și soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea pricinii, cauza fiind repusă pe rol din data de 25 februarie 2016.
Față de considerentele expuse, Înalta Curte constată că demersul procesual inițiat de reclamanți prin declararea recursului apare ca lipsit de interes atât timp cât judecarea cauzei a fost reluată, ca urmare a admiterii cererii de repunere pe rol, sens în care, urmează a respinge recursul formulat de reclamanții B. și A. împotriva încheierii din data de 11 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca lipsit de interes, recursul formulat de reclamanții B. și A. împotriva încheierii din data de 11 iunie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 aprilie 2016.