Inadmissibility of appeal for lack of form and motivation in material liability imputation case
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the defendant company, leaving in force the lower financial court's decision that annulled a material liability charge of approximately 10.8 million lei against the plaintiff. The dispute concerned a civil liability imputation decision issued by the employer under labor code provisions, which the plaintiff challenged via administrative litigation, claiming the financial court lacked jurisdiction; the employer appealed on procedural grounds. The appellate court rejected the appeal as inadmissible pursuant to Article 308(4) of the Code of Civil Procedure, determining that the appeal failed to meet the mandatory formal requirements of Article 3021 (missing registration, tax, and bank details) and lacked the substantive motivation required by Article 303, thereby upholding the lower court's ruling that such imputations are governed by delictual civil liability principles under Law 94/1992 rather than material labor liability, and that the sum had already been attributed to others via a final executable judgment.
Legislator headnote
AI generatedart. 3021 C. proc. civ, art. 303 C. proc. civ, art. 308 alin. (4) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal for lack of form and motivation in material liability imputation case: Verificând regularitatea recursului declarat, în raport cu dispozițiile art. 3021 C. proc. civ., instanța constată că cererea nu cuprinde cerințele de formă prevăzute de acest text normativ, respectiv numărul de înmatriculare, codul fiscal și contul bancar al societății.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin contestația înregistrată sub nr. 6723 din 29 iulie 1997, la Judecătoria Reșița, C.P. a solicitat anularea deciziei de imputare nr. 212 din 10 iunie 1997, emisă de SC A. SA Reșița, prin care i s-a imputat suma de 10.835.153 lei.
Prin sentința civilă nr. 1089 din 17 martie 1999, Judecătoria Reșița a declinat competența de soluționare, în favoarea Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi Caraș-Severin.
Soluționând cauza, instanța financiară a admis contestația și a anulat decizia de imputare nr. 212 din 10 iunie 1997, emisă de SC A. SA Reșița.
Pentru a hotărî astfel, Colegiul jurisdicțional Caraș-Severin a reținut că valorificarea actului de control al Curții de Conturi se face conform Legii nr. 94/1992, cu stabilirea răspunderii civile delictuale, și nu a răspunderii materiale, conform Codului muncii, iar pentru suma imputată, s-a stabilit răspunderea față de alte persoane, printr-o hotărâre definitivă aflată în curs de executare.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta SC A. SA Reșița.
Verificând regularitatea recursului declarat, în raport cu dispozițiile art. 3021 C. proc. civ., instanța constată că cererea nu cuprinde cerințele de formă prevăzute de acest text normativ, respectiv numărul de înmatriculare, codul fiscal și contul bancar al societății.
Pe de altă parte, recursul nu a fost nici motivat, așa cum dispun prevederile art. 303 C. proc. civ.
Având în vedere cele de mai sus, instanța constată în cauză, aplicabilitatea dispozițiilor art. 308 alin. (4) C. proc. civ., motiv pentru va dispune respingerea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC A. SA Reșița împotriva sentinței civile nr. 51 din 16 octombrie 2003 a Curții de Conturi, Colegiul jurisdicțional Caraș-Severin.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2004.