Drunken driving penalty: legality of reduced fine limits under simplified confession procedure

Decizia nr. 59/A/2016

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 70 din 17 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a dispus condamnarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului prev. de art. 336 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen., la pedeapsa de 20.000 RON amendă.

În temeiul art. 61 alin. (2) şi alin. (4) lit. c) C. pen., s-a constatat că amenda aplicată corespunde unui număr de 160 zile-amendă, suma corespunzătoare unei zile-amendă fiind de 125 RON.

S-a făcut aplicarea art. 63 C. pen.

Pentru a se pronunţa în acest sens, Curtea de apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a avut în vedere următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. x/P/2015 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost trimis în judecată, în stare de libertate, inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

S-a reţinut că, în drept, fapta inculpatului A., care, la data de 23 februarie 2015, în jurul orei 2030 a condus pe strada Putnei din municipiul Rădăuţi, autoturismul cu numărul de înmatriculare SV-xxx, având în sânge o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge, respectiv 2,25 g/l (la prima recoltare, ora 2140) şi de 2,10 g/l (la a doua probă, ora 2240), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

S-a ţinut seama la stabilirea încadrării în drept a faptei de dispoziţiile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 732 din 16 decembrie 2014.

Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Suceava la data de 30 septembrie 2015, primul termen de judecată fiind stabilit la 27 octombrie 2015, dată la care, prin Încheierea nr. 66 pronunţată în şedinţa camerei de consiliu, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanţei, administrării probelor şi efectuării actelor de urmărire penală şi a dispus începerea judecăţii.

În cursul cercetării judecătoreşti, dată fiind poziţia procesuală a inculpatului A. de recunoaştere în totalitate a faptei reţinute în sarcina sa şi de însuşire a probatoriului administrat în faza de urmărire penală, fără a solicita administrarea de probe noi, instanţa a constatat îndeplinite condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., judecata desfăşurându-se potrivit procedurii abreviate de recunoaştere a învinuirii.

Fiind declarată terminată cercetarea judecătorească, conform art. 387 alin. (1) C. proc. pen., analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că situaţia de fapt mai sus prezentată este susţinută de coroborarea mijloacelor de probă, după cum urmează:

La data de 23 februarie 2015, în jurul orei 2030, după ce a consumat băuturi alcoolice, inculpatul A. a condus pe strada Putnei din municipiul Rădăuţi, spre ieşirea din localitate, autoturismul cu numărul de înmatriculare SV-xxx, iar în dreptul imobilului cu nr. x a pierdut controlul autoturismului şi a intrat în coliziune cu autoturismul cu numărul de înmatriculare SV-YYY, parcat pe partea dreaptă a drumului, care a fost împins către înainte, pe trotuar, oprindu-se într-un copac.

Accidentul de circulaţie a avut ca urmare avarierea ambelor autovehicule şi a fost văzut de martorii B. şi C., primul sunând la 112.

La scurt timp poliţiştii sosiţi la locul faptei l-au testat pe inculpatul A. cu aparatul alcooltest, rezultând 0,92 mg/l alcool pur în aerul expirat la ora 2047. Ulterior, inculpatul a fost condus de către poliţişti la Spitalul Municipal Rădăuţi, unde i-au fost recoltate două probe biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei, la orele 2140 şi 2240.

Conform Buletinului de analiză toxicologică alcoolemie din 25 februarie 2015, eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Suceava, la ora 2140 alcoolemia inculpatului a fost de 2,25 g/l, iar la ora 2240 alcoolemia a avut valoarea de 2,10 g/l.

Audiat fiind în timpul urmăririi penale, inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei.

În faţa instanţei, la termenul din 3 noiembrie 2015, a recunoscut de asemenea şi a regretat fapta comisă.

La stabilirea situaţiei de fapt mai sus expuse, instanţa a avut în vedere, faţă de prev. art. 99 şi 103 C. proc. pen., declaraţiile de recunoaştere a inculpatului, proces-verbal de constatare a infracţiunii, rezultatul testării cu aparatul alcooltest, procesul-verbal de recoltare probe biologice şi examenul clinic, Buletinul de analiză toxicologică din 25 februarie 2015 eliberat de Serviciul Judeţean de Medicină Legală Suceava declaraţiile martorilor D., E., B., C. şi F.

În drept, fapta inculpatului A. astfel cum a fost descrisă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 336 alin. (1) C. pen.

Analizând latura obiectivă a infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, instanţa a reţinut că, elementul material constă în acţiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge.

Sub acest aspect, a constatat instanţa că inculpatul avea la momentul săvârşirii faptei o îmbibaţie alcoolică în sânge ce depăşeşte limita legală.

S-a reţinut că, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acţionat cu vinovăţie în modalitatea intenţiei indirecte prev. de art. 16 pct. 3 lit. b) C. pen. întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale şi, deşi nu s-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul a ştiut că se află sub influenţa băuturilor alcoolice în timp ce conducea autoturismul proprietatea sa, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relaţiile sociale privind circulaţia în siguranţă pe drumurile publice.

La individualizarea pedepsei ce va fi aplicată inculpatului s-au avut în vedere criteriile de individualizare prev. de art. 74 C. pen. respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

S-a menţionat, în acelaşi context, este faptul că, la data săvârşirii faptei inculpatul avea calitatea de avocat, aspect de natură a imprima un caracter sporit de gravitate, prin prisma calităţii sale având datoria de a apăra ordinea de drept şi nu de a o încălca. Având studii juridice, este de presupus că are un grad mai ridicat de înţelegere a prevederilor şi sancţiunilor legale raportat la o persoană cu un nivel mediu de educaţie.

S-a apreciat că împrejurarea că inculpatul a avut o atitudine procesuală corectă pe parcursul procesului, colaborând cu organele judiciare şi că a avut o conduită bună anterior şi ulterior săvârşirii faptei, denotă un grad mai redus de periculozitate a acestuia, însă nu suficient pentru a determina reţinerea de circumstanţe atenuante aşa cum a solicitat apărarea.

La stabilirea limitelor de pedeapsă ce vor fi aplicate în cauză, instanţa a avut în vedere că inculpatul a solicitat aplicarea procedurii prev. de art. 374 alin. (4) rap. la art. 375 C. proc. pen.

Potrivit art. 374 alin. (4) C. proc. pen. "în cazurile în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă, preşedintele pune în vedere inculpatului că poate solicita ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, dacă recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, aducându-i la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10)."

Consecinţa aplicării procedurii simplificate de soluţionare a cauzelor penale prevăzută de art. 375 C. proc. pen., la cererea inculpatului, este dată de legiuitor prin alin. (10) al art. 396 C. proc. pen., unde se menţionează că instanţa va pronunţa condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime, în cazul pedepsei închisorii, şi de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

Faţă de aspectele mai sus menţionate, la care se adaugă circumstanţele personale ale inculpatului care este tânăr, are doi copii minori, este integrat în societate şi a avut o atitudine procesuală corectă solicitând aplicarea procedurii recunoaşterii vinovăţiei, instanţa a apreciat că aplicarea unei pedepse cu amenda, într-un cuantum de 20.000 RON este în măsură să atingă scopul educativ şi preventiv al pedepselor.

În ce priveşte solicitarea apărării de aplicare a disp. art. 83 C. pen., s-a apreciat că nu este întrunită condiţia prev. de art. 83 alin. (1) lit. d) C. pen. referitoare la persoana infractorului şi posibilităţile sale de îndreptare, în condiţiile în care, aşa cum s-a arătat, deşi ar fi trebuit să cunoască starea de pericol pe care o creează săvârşind o astfel de infracţiune, a condus autoturismul având o alcoolemie ridicată şi a fost implicat într-un eveniment rutier, chiar dacă a înlăturat consecinţele produse prin avarierea unui autoturism parcat.

Instanţa nu a considerat necesar a examina aspectele legate de memoriul la care s-a făcut referire în concluziile avocatului inculpatului şi care se află la dosar, întrucât nu a făcut obiectul sesizării. Pe de altă parte, acest memoriu nici nu este semnat iar din probele de la dosar nu rezultă eventuale încercări ale inculpatului de a îngreuna ancheta ci dimpotrivă, aşa cum s-a arătat, că a colaborat cu organele de anchetă recunoscând săvârşirea faptei.

Faţă de toate circumstanţele reale şi personale, instanţa a apreciat că o pedeapsă cu amenda în cuantumul menţionat, cu executare efectivă, este o măsură de constrângere dar şi un mijloc de reeducare eficient şi că, în condiţiile, în care în reglementarea actuală este prevăzută pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii alternativ cu cea a amenzii, inculpatul astfel sancţionat va trage învăţămintele cuvenite şi nu va mai săvârşi astfel de fapte, nefiind necesar un termen de supraveghere a conduitei sale prin aplicarea unei pedepse cu închisoare cu suspendarea sub supraveghere a executării aşa cum a solicitat procurorul.

Împotriva Sentinţei penale nr. 70 din 17 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a formulat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava apreciind că pedeapsa aplicată este mult prea blândă în raport de fapta reţinută în sarcina sa, iar amenda aplicată inculpatului nu este legală instanţa de fond fiind obligată să aplice o amendă cuprinsă între 180 şi 300 de zile amendă.

Examinând apelul formulat de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava, din prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 336 alin. (1) C. pen. "Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă."

Înalta Curte reaminteşte că infracţiunea de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului este o infracţiune de pericol menită să asigure siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.

Cu toate aceste, instanţa consideră că prima instanţă a stabilit corespunzător pedeapsa în sarcina inculpatului, conform criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) C. pen., neimpunându-se realizarea unei noi reindividualizări a pedepsei.

În acest sens, se are în vedere faptul că inculpatul A. a beneficiat de procedura simplificată a judecăţii, recunoscând faptele reţinute în actul de sesizare şi solicitând ca judecata să se realizeze numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale.

Potrivit art. 396 alin. (10) C. proc. pen. "Când judecata s-a desfăşurat în condiţiile art. 375 alin. (1) şi (2), când cererea inculpatului ca judecata să aibă loc în aceste condiţii a fost respinsă sau când cercetarea judecătorească a avut loc în condiţiile art. 377 alin. (5) ori art. 395 alin. (2), iar instanţa reţine aceeaşi situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpat, în caz de condamnare sau amânare a aplicării pedepsei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei închisorii se reduc cu o treime, iar în cazul pedepsei amenzii, cu o pătrime."

Sub acest aspect instanţa va avea în vedere cauza de atenuare a răspunderii operată de procedura simplificată incidentă în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte critica de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond formulată de Ministerului Public, Înalta Curte are în vedere că potrivit art. 61 C. pen. (1) Amenda constă în suma de bani pe care condamnatul este obligat să o plătească statului.

(2) Cuantumul amenzii se stabileşte prin sistemul zilelor-amendă. Suma corespunzătoare unei zile-amendă, cuprinsă între 10 RON şi 500 RON, se înmulţeşte cu numărul zilelor-amendă, care este cuprins între 30 de zile şi 400 de zile.

(3) Instanţa stabileşte numărul zilelor-amendă potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzătoare unei zile-amendă se stabileşte ţinând seama de situaţia materială a condamnatului şi de obligaţiile legale ale condamnatului faţă de persoanele aflate în întreţinerea sa.

(4) Limitele speciale ale zilelor-amendă sunt cuprinse între:

a) 60 şi 180 de zile-amendă, când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită numai pedeapsa amenzii;

b) 120 şi 240 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii de cel mult doi ani;

c) 180 şi 300 de zile-amendă, când legea prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.

(5) Dacă prin infracţiunea săvârşită s-a urmărit obţinerea unui folos patrimonial, iar pedeapsa prevăzută de lege este numai amenda ori instanţa optează pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale ale zilelor-amendă se pot majora cu o treime.

(6) Fracţiile stabilite de lege pentru cauzele de atenuare sau agravare a pedepsei se aplică limitelor speciale ale zilelor-amendă prevăzute în alin. (4) şi alin. (5).

Se constată că pedeapsa închisorii pentru infracţiunea pentru care a fost trimis în judecată inculpatul este de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Inculpatul a beneficiat de procedura simplificată a judecăţii drept pentru care limitele de pedeapsă ale închisorii reduse cu o treime sunt între 8 luni şi 3 ani şi 2 luni, în cauză fiind incidente dispoziţiile art. 61 alin. (4) lit. c) C. pen. Faţă de reţinerea procedurii simplificate şi reducerea cu o treime a zilelor amendă, pedeapsa amenzii ce poate fi aplicată inculpatului este cuprinsă între 120 şi 200 de zile amendă.

Văzând faptul că instanţa de fond a aplicat inculpatului A. pedeapsa amenzii corespunzătoare unui număr de 160 de zile amendă, Înalta Curte constată că şi această critică a Parchetului este nefondată.

În ceea ce priveşte gradul de pericol al infracţiunii săvârşite de inculpatul A. se are în vedere faptul că scopul pedepsei este acela de a preveni săvârşirea de noi infracţiuni. Prevenţia specială presupune o adaptare a pedepsei nu numai la periculozitatea faptei, dar şi la persoana inculpatului.

În acest punct de analiză, instanţa reţine conduita inculpatului în cursul procesului penal ce s-a înscris în parametri de recunoaştere totală a infracţiunii reţinute în sarcina sa, inculpatul solicitând în cursul urmăririi penale chiar încheierea unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, acord ce a fost respins de procuror prin Ordonanţa din 6 august 2015 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

La stabilirea pedepsei inculpatului se mai are în vedere persoana făptuitorului care se află la primul contact cu legea penală, are doi copii minori, are un grad înalt de pregătire profesională fiind avocat în cadrul Baroului Suceava, dar şi faptul că atitudinea adoptată în faţa organelor judiciare dovedeşte că acesta a înţeles gravitatea şi urmările faptei săvârşite.

Înalta Curte apreciază, evaluând coroborat ansamblul criteriilor menţionate, că pedeapsa amenzii aplicată de instanţa de fond constituie o pedeapsă justă aptă să conducă la atingerea scopului preventiv şi educativ al sancţiunii.

În ceea ce priveşte jurisprudenţa Curţii Supreme invocată de reprezentantul Ministerului Public, se reţine că acele hotărâri priveau o situaţie diferită faţă de prezenta speţă. Astfel, în Sentinţa nr. 1.115 din 11 decembrie 2013 pronunţată în Dosarul nr. x/1/2013 inculpatul nu a înţeles gravitatea faptelor având o atitudine de negare parţială a acţiunii ilicit penale, iar în Decizia nr. 386/A din 28 octombrie 2015 pronunţată în Dosarul nr. x/64/2015 s-a constatat o perseverenţă infracţională incompatibilă cu dispunerea unei alte pedepse şi modalităţi de executare.

Faţă de cele ce preced, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva Sentinţei penale nr. 70 din 17 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat A.

Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva Sentinţei penale nr. 70 din 17 noiembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, privind pe intimatul inculpat A.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava rămân în sarcina statului, iar onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 65 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 februarie 2016.

Procesat de GGC - N