Appeal against a decision on a contestation for annulment declared inadmissible as directed against a final judgment
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, upholding the lower court's final decision that rejected the previous extraordinary motion as inadmissible, thereby denying the petitioner relief. The dispute concerned procedural admissibility, specifically whether an appeal could be lodged against a decision issued by a Court of Appeal in its capacity of ruling on an extraordinary motion (*contestație în anulare*), which itself had rejected a prior appeal against a final judgment regarding the referral of a case to the prosecutor. The decisive legal basis was the principle of legality of judicial remedies and the hierarchical structure of appeal routes; the court held that a decision resolving an extraordinary motion is final and immune from ordinary appeals, as allowing such an appeal would circumvent the statutory limits on judicial challenges and violate the procedural framework.
Legislator headnote
AI generatedart. 431 C. proc. pen, art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen, art. 339 alin. (2) C. proc. pen, art. 341 alin. (8) C. proc. pen, art. 392 pct. 4 C. proc. pen, art. 426 C. proc. pen; Appeal against a decision on a contestation for annulment declared inadmissible as directed against a final judgment: The dispute concerned procedural admissibility, specifically whether an appeal could be lodged against a decision issued by a Court of Appeal in its capacity of ruling on an extraordinary motion (*contestație în anulare*), which itself had rejected a prior appeal against a final judgment regarding the referral of a case to the prosecutor. The decisive legal basis was the principle of legality of judicial remedies and the hierarchical structure of appeal routes; the court held that a decision resolving an extraordinary motion is final and immune from ordinary appeals, as allowing such an appeal would circumvent the statutory limits on judicial challenges and violate the procedural framework.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis cited in the final decision to declare the appeal inadmissible because it was directed against a final judgment.
Provision cited in the final decision to order the petitioner to pay judicial costs to the state.
Full text
Decizia nr. 343/2016
Deliberând asupra apelului, în baza lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 574/A din 5 mai 2016 Curtea de Apel Timişoara, în temeiul art. 431 C. proc. pen., a respins ca inadmisibilă în principiu contestaţia în anulare formulată de petentul A., împotriva Deciziei penale nr. 491 din data de 14 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. x/261/2015, obligând petentul la plata cheltuielilor judiciare către de stat.
Pentru a decide astfel, curtea a reţinut că prin Decizia penală nr. 491 pronunţată la data de 14 aprilie 2016, în Dosar nr. x/261/2015, Curtea de Apel Timişoara, în baza art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. a respins ca inadmisibil apelul declarat de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 24 din 02 februarie 2016 a Judecătoriei Moldova Nouă şi a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Timişoara a reţinut că prin sentinţa penală nr. 24 din 2 februarie 2016, definitivă, pronunţată de Judecătoria Moldova Nouă în Dosarul nr. x/261/2015, în baza art. 339 alin. (2) C. proc. pen. a fost trimisă cauza spre soluţionare prim procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraş-Severin, iar cheltuielile avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei încheieri penale a declarat apel petentul A., apelul nefiind motivat.
Apelul declarat a fost respins ca inadmisibil, prin Decizia penală nr. 491 din 14 aprilie 2016, întrucât vizează o hotărâre definitivă potrivit disp. art. 341 alin. (8) C. proc. pen., care nu mai poate fi atacată cu nici o cale de atac.
Împotriva acestei decizii contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare, arătând că instanţa care a pronunţat Hotărârea penală definitivă nr. 491 din 14 aprilie 2016 a încălcat prevederile Deciziei Curţii Constituţionale nr. 265 din 06 mai 2014, care i-ar fi dat dreptul de a alege legea penală mai favorabilă. Arată că în toate fazele de judecată a solicitat judecarea pe C. proc. pen. anterior, apreciind astfel că totul este lovit de nulitate şi ilegal, iar hotărârea nu este definitivă, conform art. 392 pct. 4 C. proc. pen. anterior, putând fi atacată cu recurs.
Curtea, analizând contestaţia în anulare a apreciat că este inadmisibilă în principiu, întrucât motivul invocat în susţinerea căii de atac nu este prevăzut înw niciunul din cazurile de contestaţie în anulare prev. de art. 426 C. proc. pen.
Împotriva acestei decizii a declarat apel petentul A., apreciind că decizia atacată nu este definitivă potrivit dispoziţiilor art. 392 pct. 4 C. proc. pen. anterior. Calea de atac nu a fost motivată în fapt şi în drept.
Examinând apelul prin prisma dispoziţiilor legale, Înalta Curte constată că este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Admisibilitatea căilor de atac este condiţionată de exercitarea acestora potrivit dispoziţiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac şi ierarhia acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.
În speţă, se reţine că inculpatul a declarat apel împotriva Deciziei penale nr. nr. 574/A din 5 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/59/2016, prin care s-a soluţionat contestaţia în anulare promovată împotriva unei hotărâri pronunţate în calea de atac a apelului, respectiv Decizia penală nr. 491/A din 14 aprilie 2016 a Curţii de Apel Timişoara, în Dosarul nr. x/261/2015.
În acest context, faţă de împrejurarea că, pe calea contestaţiei în anulare promovate, petentul a criticat o decizie penală pronunţată în calea de atac a apelului, hotărârea prin care s-a soluţionat contestaţia în anulare - atacată pe calea prezentului apel - este definitivă.
Prin urmare, în privinţa deciziei penale atacate, definitivă, legea nu prevede posibilitatea exercitării vreunei căi ordinare de atac.
Dacă s-ar admite că împotriva deciziei pronunţate în calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare se poate promova o cale de atac ordinară, atunci s-ar eluda voinţa legiuitorului, ajungându-se ca prin exercitarea unei căi extraordinare să poată fi apoi atacate cu apel hotărâri pentru care legiuitorul nu a prevăzut această cale de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în situaţii neprevăzute de legea procesual penală constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac şi, din acest motiv, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Inadmisibilitatea ca sancţiune procesual penală constă în lipsirea de efecte a unui act procedural pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi a unui act prin care a fost exercitat sau se încearcă exercitarea unui drept procesual exercitat şi epuizat anterior. Inadmisibilitatea operează automat şi inevitabil, ori de câte ori un act procesual este lipsit de bază legală.
În materia apelului inadmisibilitatea intervine, în principal, în două situaţii şi anume, când apelul nu este obiectiv încuviinţat de lege, hotărârea atacată făcând parte din cele care nu sunt supuse niciunei căi de atac, precum şi atunci când a fost declarat de o persoană care nu are calitate procesuală de a apela.
Faţă de cele ce preced, în temeiul art. 421 pct. 1 lit. a) teza ultimă C. proc. pen. Înalta Curte va respinge ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva sentinţei penale nr. 574/A din 5 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/59/2016.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va obliga petentul la plata cheltuililor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 574/A din 5 mai 2016 a Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/59/2016.
Obligă apelantul petent la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 13 septembrie 2016.