European Arrest Warrant: Postponement of surrender due to pending domestic criminal proceedings and assessment of risk of inhuman treatment

Decizia nr. 1183/2016

Asupra contestaţiei de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis în data de 01 septembrie 2016, de către Tribunalul din Nyiregyhaza, Ungaria - referinţă Dosar nr. x/Bny/336/2016/2, (mandat naţional de arestare nr. B/1/V9/2016/6-1 emis de biroul procurorului şef din Szabolcs, jud. Szatmar-Bereg) pentru săvârşirea infracţiunilor de omor, tentativă de omor, respectiv utilizarea abuzivă de arme de foc, prev. de art. 160 parag. 1 şi parag. 2 lit. f) şi art. 325 parag. 1 C. pen. din Ungaria, faţă de persoana solicitată A.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus arestarea persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, începând cu data 02 septembrie 2016 şi până la data de 1 octombrie 2016, în vederea predării, dispunându-se totodată, emiterea mandatului de arestare faţă de acesta.

S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunţat la regula specialităţii conform art. 103 alin. (5) din Legea 302/2004.

În baza art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea persoanei solicitate A. către autorităţile judiciare din Ungaria.

În baza art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, cetăţeanul român A. este predat cu condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate faţă de acesta, să fie transferat în România pentru executarea pedepsei.

De asemenea, s-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută în data de 01 septembrie 2016, ora 18:20 şi până la data de 02 septembrie 2016, ora 18,20 când s-a dispus arestarea acestuia prin hotărârea pronunţată.

În baza art. 17 şi art. 113 din Legea nr. 302/2004, s-a dispus predarea către autorităţile judiciare din Ungaria a armei găsite asupra persoanei solicitate - un revolver, prevăzut cu o magazie rotativă, cu o capacitate de 6 cartuşe, în care se afla 6 cartuşe.

Pentru a se pronunţa astfel, Curtea de Apel Cluj a reţinut următoarele:

Prin sesizarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, înregistrată la 02 septembrie 2016 sub nr. de mai sus, s-a solicitat:

- arestarea pe o durată de 30 zile, a persoanei A., de cetăţenie română, începând cu data de 2 septembrie 2016 şi până la data de 1 octombrie 2016, sesizarea având la bază mandatul european de arestare emis în data de 01 septembrie 2016, de către Tribunalul din Nyiregyhaza, Ungaria - referinţă Dosar nr. x/Bny/336/2016/2, (mandat naţional de arestare nr. B./1639/2016/6-1 emis de biroul procurorului şef din Szabolcs, jud.Szatmar-Bereg);

- remiterea armei găsite asupra persoanei solicitate în momentul depistării, care a putut fi folosită la comiterea faptelor ce fac obiectul mandatului european de arestare.

La dosarul cauzei a fost ataşat mandatul european de arestare emis pe numele solicitate de către Tribunalul din Nyiregyhaza, tradus în limba română.

Asupra sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, analizând actele dosarului, instanţa de fond a avut în vedere că la data de 01 septembrie 2016 Biroul Sirene Naţional din Ungaria a introdus o semnalare pe numele persoanei solicitate A., cu datele de mai sus, solicitându-se arestarea acesteia în vederea predării către autorităţile judiciare ungare, la semnalare fiind ataşat şi mandatul european de arestare, care a stat la baza introducerii semnalării. La aceeaşi dată, a fost sesizat şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, în a cărui circumscripţie existau indicii a fi localizată persoana solicitată.

S-a procedat la depistarea, identificarea şi ulterior la audierea şi reţinerea de către procuror pentru 24 de ore a persoanei solicitate A., în condiţiile art. 101 din Legea nr. 302/2004, cu ocazia depistării persoana solicitată având asupra sa un revolver cu butoiaş şi 5 cartuşe.

Persoana solicitată a fost prezentată în faţa instanţei la data de 2 septembrie 2016, cu propunerea de luare a măsurii arestării faţă de aceasta pe o durată de 30 zile, în vederea predării acesteia autorităţilor judiciare din Ungaria.

Persoana solicitată fiind audiată în faţa instanţei, a declarat că a înţeles motivele pentru care s-a emis mandatul european de arestare, dar că nu doreşte să fie predată autorităţilor judiciare din Ungaria, întrucât vrea să fie cercetată în România pentru faptele de care este acuzată şi, pentru că este cetăţean român şi, de asemenea că, nu renunţă la regula specialităţii prev. de art. 115 din Legea nr. 302/2004, ce i-a fost adusă la cunoştinţă de instanţă.

În cuprinsul mandatului european se reţine, în esenţă, ca stare de fapt că: în data de 31 august 2016, în jurul orei 15.00, numitul A., cetăţean român, s-a prezentat la apartamentul deţinut de B. din Niyiregyhaza -Oros, având asupra sa o armă, pentru care nu deţinea permis şi a făcut uz de aceasta, astfel că B. a decedat pe loc, iar C. se află în spital, într-o stare care îi pune viaţa în pericol.

S-a menţionat, de asemenea, că faptele ce fac obiectul mandatului constituie, potrivit Codului penal ungar infracţiunile de: omor, tentativă de omor şi utilizarea abuzivă de arme de foc - prev. de art. 160 parag. 1, parag. 2 lit. f) şi, respectiv, art. 325 parag. 1 C. pen. ungar - pedepsele prevăzute de legea ungară pentru aceste infracţiuni fiind închisoarea de la 5 la 15 ani, închisoarea de la 10-20 ani sau închisoare pe viaţă, respectiv, pedeapsa închisorii de la 2 la 8 ani.

Curtea de Apel Cluj a constatat întemeiată cererea privind executarea mandatului european de arestare şi de predare a persoanei solicitate către autoritatea solicitantă având în vedere că:

- infracţiunile care au motivat emiterea mandatului european de arestare sunt pedepsite de către legislaţia statului emitent cu pedepse privative de libertate, a căror durată maximă este mai mare de 3 ani;

- că sunt infracţiuni dintre cele care nu sunt supuse verificării îndeplinirii condiţiei dublei incriminări, dar în acelaşi timp, incriminate şi de legea română ca - infracţiunile de omor prev. de art. 188 C. pen.; tentativă de omor prev. de art. 32 C. pen. rap. la art. 188 alin. (1) C. pen. şi, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) C. pen.

- nu este incident în cauză vreun motiv opţional sau obligatoriu de refuz a executării mandatului - prev. de art. 98 din Legea nr. 302/2004.

Prin urmare, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 86 și 96 din Legea nr. 302/2004, precum şi lipsa motivelor de refuz de executare prev de art. 98 din aceeaşi lege şi, ţinând seama şi de toate împrejurările cauzei şi de necesitatea executării mandatului european de arestare, în virtutea disp. art. 107 din lege, Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de autorităţile judiciare din Ungaria cu privire la executarea mandatului european de arestare emis de Tribunalul din Nyiregyhaza cu privire la persoana solicitată A., dispunând în consecinţă, conform dispozitivului sentinţei.

Împotriva acestei sentinţe penale, la data de 05 septembrie 2016, persoana solicitată A. a formulat contestaţie, cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 09 septembrie 2016, când s-a stabilit termen pentru soluţionare la data de 16 septembrie 2016.

Motivele contestaţiei au fost formulate în scris şi depuse la dosarul cauzei în şedinţa din data de 16 septembrie 2016, fiind susţinute de apărătorul ales al persoanei solicitate cu prilejul dezbaterilor de la aceeaşi dată. Astfel, apărătorul persoanei solicitate A. a solicitat să se dispună admiterea contestaţiei şi retragerea cererii de predare formulată de către statul maghiar privindu-l pe inculpatul A.

În subsidiar, a solicitat să se dispună modificarea sentinţei, în sensul dispunerii amânării predării contestatorului până la soluţionarea definitivă a cauzei care face obiectul Dosarului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj Napoca nr. x/P/2014.

În susţinerea cererii, apărătorul ales al contestatorului a făcut trimitere la criteriile facultative prevăzute de art. 22 din Legea nr. 302/2004, respectiv, faptul că există un demers judiciar penal iniţiat împotriva persoanei solicitate A. de către autorităţile judiciare române, ceea ce constituie un criteriu facultativ pentru a se dispune respingerea cererii. Astfel, susţine că pentru infracţiunile comise în ţară s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi probabil că această cauza va fi soluţionată cu celeritate.

Totodată, a învederat că persoana solicitată A. nu doreşte să fie cercetat şi judecat de autorităţile maghiare, refuzând predarea sa, având în vedere animozităţile etnice care există, discriminările pe care statul maghiar şi cetăţenii statului maghiar le practică faţă de cetăţenii români.

De asemenea, a cerut să se ţină seama de împrejurarea că, în raport cu fapta gravă şi reprobabilă comisă, există o stare de spirit foarte nefavorabilă contestatorului, sens în care, a depus la dosarul cauzei un set de înscrisuri constând în extrase din media maghiară traduse în care sunt proferate ameninţări şi injurii la adresa persoanei, naţionalităţii şi cetăţeniei acestuia.

În acest sens, a făcut trimitere la jurisprudenţa instanţelor comunitare, respectiv Curtea de Justiţie a Uniunii Europene care s-au pronunţat în acest sens şi prin care s-a statuat că există riscul unui tratament inuman sau degradant în aceste cauze. Mai mult, cauza Varga contra Ungaria face vorbire despre condiţiile de detenţie, existând situaţii când, printr-un articol de presă, un cetăţean român cercetat pentru furt a fost maltratat şi bătut de către autorităţile maghiare, în cele din urmă decedând.

Or, în prezenta cauză, s-a susţinut că rudele victimelor fac parte din poliţia locală din Ungaria, astfel că acest risc este fundamentat. Pe lângă acestea, însăşi persoana proprie a inculpatului A. reprezintă un risc pentru sine însuşi, sens în care arată că acest caz este de notorietate publică, respectiv că acesta a intrat în ţară cu acea armă pentru care acum este cercetat, nu dintr-o neglijenţă sau dintr-o ambiţie infracţională ci în intenţia de a-şi pune capăt zilelor, întrucât avea probleme familiale chiar în momentul în care a fost prins de către poliţia română.

În subsidiar, a solicitat să se dispună amânarea predării acestuia, în conformitate cu art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, având în vedere că amânare a predării nu mai este o facultate, ci o obligaţie înscrisă de lege, în opinia apărării, art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 impune amânarea predării până la soluţionarea cauzei sau până la executarea pedepsei în cazul în care acesta va fi condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, eventual mandat european intrând în vigoare conform art. 58 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 de la momentul în care va fi pronunţată sau executată pedeapsa pentru această nouă infracţiune.

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de persoana solicitată A., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Instanţa de fond a constatat la data pronunţării sentinţei atacate, ca fiind îndeplinite condiţiile de formă şi de fond reglementate de Legea nr. 302/2004, inexistenţa vreunui impediment la predare şi a apreciat, în mod just, că se impune predarea persoanei solicitate.

În acest sens, a realizat o analiză exhaustivă a îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art. 86, art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 şi a constatat inexistenţa vreunui motiv de refuz privind executarea mandatului european emis pe numele persoanei solicitate A., astfel că Înalta Curte nu va preleva considerentele instanţei de fond, la care achiesează întrutotul, ci va analiza, hotărârea prin prisma criticilor formulate în calea de atac.

De altfel, prin motivele de contestaţie persoana solicitată nu a criticat soluţia instanţei de fond sub aspectul neîndeplinirii condiţiilor de formă şi de fond care vizează executarea mandatului european, ci a invocat existenţa unor motive facultative de refuz al executării în sensul că ar exista motive serioase care îl expun riscului de a fi supus la tratament inuman şi degradant în statul solicitant şi că pentru una dintre faptele ce fac obiectul mandatului european este cercetat şi în România. In subsidiar, a solicitat amânarea predării pentru aceleaşi motive.

Prima critică a contestatorului vizează existenţa unui risc de a fi supus la tratament inuman şi degradant în statul solicitant invocând că „ este de notorietate intoleranţa şi ostilitatea autorităţilor maghiare faţă de statul şi poporul român"

Legea nr. 302/2004 nu prevede o asemenea situaţie printre motivele de refuz a executării mandatului.

De altfel, nici contestatorul nu a invocat existenţa unei asemenea dispoziții în Legea nr. 302/2004, dar a invocat în susţinerea solicitării sale Hotărârea pronunţată în cauzele conexate C-404/15 şi C-659/15, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, menţionată în comunicatul de presă depus la dosarul cauzei la termenul când au avut loc dezbaterile asupra contestaţiei (fil.34).

Din conţinutul înscrisului anterior menţionat reiese că existenţa unui asemenea risc decurgând din condiţiile de detenţie nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului întrucât acceptarea unui motiv de refuz pe baza unui risc de încălcare a drepturilor fundamentale, ar pune în pericol principiile recunoaşterii şi încrederii reciproce între statele membre ale Uniunii Europene. Cu toate acestea, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deţinute în statul membru emitent, trebuie amânată executarea mandatului până la obţinerea informaţiilor complementare care permit înlăturarea existenţei unui asemenea risc.

Astfel, trebuie să existe motive serioase şi temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condiţiilor de detenţie avute în vedere în privinţa sa.

Or, înscrisurile depuse de contestator cu referire la cauza Varga contra Ungaria, la conţinutul articolul din presă privind situaţia unui cetăţean român cercetat pentru furt de către autorităţile maghiare şi la împrejurarea că rudele victimelor fac parte din poliţia locală din Ungaria nu conţin elemente care să fundamenteze existenţa vreunui risc în ceea ce-l priveşte pe contestator (filele 39-52).

A doua critică a contestatorului se referă la împrejurarea că se impune a se constata că exista un motiv facultativ de refuz al executării întrucât pentru una dintre faptele ce fac obiectul mandatului european este cercetat şi în România.

Verificând conţinutul înscrisurilor depuse la dosar de către contestator, se constată că în ziua în care instanţa de fond s-a pronunţat cu privire la punerea în executare a mandatului european, respectiv la 02 septembrie 2016, organele de poliţie s-au sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea infracţiunilor de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă, prev. de art. 342 C. pen. şi art. 271 din Legea nr. 86/2006 şi a fost începută urmărirea penală faţă de acesta pentru faptele menţionate. De asemenea, la data de 06 septembrie 2016 s-a pus în mişcare acţiunea penală faţă de contestator pentru aceleaşi fapte în Dosarul nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca (filele 20-32).

Ca atare, în prezent, contestatorul este cercetat în Dosarul penal nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, împrejurare care impune lămurirea acuzaţiilor ce-i sunt aduse în cauza menţionată, în prezenţa acestuia.

Pentru astfel de situaţii, art. 112 alin. (1) Legea nr. 302/2004, cu denumirea marginală „Predarea amânată sau temporară", a prevăzut că dispoziţiile art 58 alin. (1)-(5) şi (7) se aplică în mod corespunzător.

Art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 prevede că în situaţia în care persoana extrădată este cercetată penal de către autorităţile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluţionarea definitivă a cauzei. In caz de condamnare cu executarea în regim de detenţie a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

Din interpretarea textului de lege anterior menţionat rezultă că amânarea este obligatorie dacă este îndeplinită condiţia ca persoana să fie cercetată penal.

Totodată, instanţa de control judiciar constată că nu este incident motivul opţional de refuz al executării mandatului prev. de art. 98 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 302/2004 care prevăd că autoritatea judiciară română de executare poate refuza executarea mandatului european de arestare în cazul când persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul european de arestare.

Astfel, faptele ce fac obiectul mandatului în statul solicitant infracţiunile de omor, tentativă de omor şi utilizarea abuzivă de arme de foc, prev. de art. 160 parag. 1, parag. 2 lit. f) şi, respectiv, art. 325 parag. 1 C. pen. Ungar.

În statul solicitat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de contestator pentru săvârşirea infracţiunilor de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor şi contrabandă, prev. de art. 342 C. pen. şi art. 271 din Legea nr. 86/2006, aşa încât nu este îndeplinită condiţia ca persoana care face obiectul mandatului european de arestare să fie supusă unei proceduri penale în România pentru aceeaşi faptă care a motivat mandatul european de arestare.

În consecinţă, reţinând că persoana solicitată este cercetată într-o cauză aflată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, instanţa de control judiciar constată că sunt aplicabile dispoziţiile art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată privind amânarea predării persoanei solicitate, cărora li,şs va da eficienţă.

Prin urmare, având în vedere împrejurarea că persoana solicitată este cercetată penal, situaţie care a intervenit după pronunţarea hotărârii instanţei de fond, Înalta Curte consideră că, pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal în cauza ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, se impune, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, amânarea predării persoanei solicitate până la soluţionarea definitivă a acesteia, iar în cazul în care, în acea cauză se va pronunţa o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executare în regim de detenţie, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen, după caz.

Cu privire la arestarea provizorie în vederea predării, instanţa de fond, în mod corect, a făcut aplicarea art. 103 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, însă amânarea predării impune aplicarea dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din aceeaşi Lege care prevăd că, în cazul în care predarea persoanei solicitate a fost amânată, indiferent dacă, la momentul pronunţării hotărârii, aceasta se află ori nu se află sub puterea unui mandat de arestare preventivă sau de executare a pedepsei închisorii emis de autorităţile judiciare române, mandatul de arestare prevăzut la art. 103 alin. (13) este pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea.

Drept urmare, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, se va dispune amânarea predării persoanei solicitate A. până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul dosarului anterior menţionat şi de asemenea, în baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, republicată, va dispune arestarea persoanei solicitate, în vederea predării către autorităţile judiciare ale statului solicitant, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Ca efect al aplicării dispoziţiilor art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reţinută sau arestată în altă cauză.

În considerarea argumentelor expuse, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, şi va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, va amâna predarea persoanei solicitate A. până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca sau în caz de condamnare cu executare în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, se va dispune arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării, iar în conformitate cu art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare va fi pus în executare ia data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Astfel, va dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reţinută sau arestată în altă cauză.

Totodată, se vor menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate, iar în baza art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 hotărârea se va comunica autorităţii judiciare emitente, Ministerului Justiţiei şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva sentinţei penale nr. 137 din data de 02 septembrie 2016, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată şi rejudecând, în baza art. 112 alin. (1) rap. la art. 58 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, amână predarea persoanei solicitate A. până la soluţionarea definitivă a cauzei ce face obiectul Dosarului nr. x/P/2016 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca sau în caz de condamnare cu executare în regim de detenţie a pedepsei, până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiţionate sau până la executarea pedepsei la termen.

În baza art. 103 alin. (10) din Legea nr. 302/2004, dispune arestarea persoanei solicitate A., în vederea predării, pe o perioadă de 30 de zile, de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

În conformitate cu art. 107 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, mandatul de arestare va fi pus în executare la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării.

Dispune punerea de îndată în libertate a persoanei solicitate A. de sub puterea mandatului de arestare nr. 26/2016 emis la 02 septembrie 2016 de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/33/2016, dacă aceasta nu este reţinută sau arestată în altă cauză.

Constată că persoana solicitată A. a fost reţinută şi arestată începând cu 01 septembrie 2016 până la data punerii efective în libertate.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.

În baza art. 107 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 prezenta hotărâre se cumunică autorităţii judiciare emitente, Ministerului Justiţiei şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 septembrie 2016.