Extradition for terrorist membership and document falsification: rejection of political character and fair trial defenses under international cooperation law
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant’s appeal as unfounded, upholding the lower court’s decision to order the extradition of the requested individual to Turkey and maintaining the provisional arrest for 30 days to facilitate surrender. The dispute concerned an extradition request initiated by Turkish authorities for the execution of two criminal sentences: six years and three months’ imprisonment for membership in a terrorist organization and two years and one month’s imprisonment for falsification of official documents, where the appellant challenged the extradition by claiming political persecution based on ethnic origin and lack of a fair trial. Applying the Law no. 302/2004 on International Judicial Cooperation in Criminal Matters and the bilateral convention between Romania and Turkey, the court found that the offenses were dual-punishable, no statutes of limitations had expired, and the appellant failed to substantiate claims of political nature or risk of torture, thereby satisfying all legal conditions for extradition while also ruling that judicial costs of 200 RON would be borne by the appellant and the attorney’s fee by the Ministry of Justice.
Legislator headnote
AI generatedart. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004, art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004; Extradition for terrorist membership and document falsification: rejection of political character and fair trial defenses under international cooperation law: În vederea soluţionării cauzei s-a emis adresă la Ministerul Justiţiei - Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant, împreună cu informaţiile prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, respectiv art. 20 pct. 1 din Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica Socialistă România şi Republica Turcia, ratificată prin Decretul nr. 347/1970.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 1.173/2016
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 175 din 6 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. x/54/2016, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza art. 52 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, a constatat întrunite condiţiile extrădării privind pe persoana extrădabilă A. în vederea punerii în executare a Mandatului de arestare emis la data de 27 decembrie 2011 de către Biroul Procurorului Public din Diyarbakir - Republica Turcia şi a Mandatului de arestare emis la data de 24 noiembrie 2015 de către Biroul Procurorului Public din Bingol - Republica Turcia.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a admis cererea de extrădare şi a dispus extrădarea şi predarea, către autorităţile turce a persoanei extrădabile A., în vederea executării pedepsei de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 6 Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa la organizaţia teroristă ilegală PKK, cu respectarea regulii specialităţii, precum şi în vederea executării pedepsei de 2 ani şi 1 lună închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol - Republica Turcia pentru infracţiunea de falsificare de documente oficiale, cu respectarea regulii specialităţii.
În baza art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 a menţinut starea de arest provizoriu, în vederea extrădării, a persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 30 de zile începând cu data pronunţării prezentei sentinţe.
Cheltuielile judiciare au fost reţinute în sarcina statului.
Pentru a hotărî în acest sens, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin Cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova la data de 9 august 2016 sub nr. x/54/2016, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a solicitat, în temeiul art. 44 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 - privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală - cu modificările ulterioare, arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A.
În motivarea cererii, s-a arătat, în esenţă, că se solicită luarea măsurii arestării persoanei solicitate A., persoană care, prin Sentinţa nr. 2010/30 Esas -2011/156 Karar emisă pe 24 noiembrie 2015 de către Înalta Instanţă din Bingol Turcia, mandat de arestare/decizie juridică ce ordonă executarea acesteia: 2015/2288 E. biroul Procurorului Public din Bingol, Turcia, a fost condamnată la o pedeapsă de 2 ani şi o lună închisoare, neexecutată pentru comiterea infracţiunii de falsificare de documente oficiale, prevăzută de art. 2041, 53, 58, 62 C. pen. Turc nr. 5237.
S-a arătat că, din descrierea faptelor, rezultă că persoana solicitată A. a mers la B. care este C. în Bingol, pe 8 septembrie 2006 şi s-a prezentat ca fiind D. A. i-a spus lui B. că voia să îşi facă o nouă carte de identitate, susţinând că şi-a pierdut-o pe cealaltă. Astfel, A. l-a făcut pe B. să semneze documentele necesare pentru emiterea unei noi cărţi de identitate. După aceea, A. a mers la Biroul de înregistrări din Bingol şi a obţinut o nouă carte de identitate pe numele D. A folosit actul falsificat o perioadă. Ca rezultat al controalelor efectuate 4 ani mai târziu, de către Biroul de înregistrări din Bingol, a fost stabilit că A. a emis cartea de identitate falsificată.
S-a menţionat totodată că, prin Ordonanţa nr. 53 din 8 august 2016 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova - în conformitate cu prevederile art. 45 din Legea 302/2004, s-a dispus reţinerea pe timp de 24 de ore a numitului A., de la data de 8 august 2016, ora 23.33 până la data de 9 august 2016, ora 23.33. A fost anexată notiţa roşie şi difuziunea de urmărire internaţională emisă de autorităţile judiciare turce în baza mandatului de arestare, traducerea în limba română, procesul-verbal de identificare, ordonanţa de reţinere şi declaraţia persoanei solicitate, dată în prezenţa unui avocat din oficiu şi a unui traducător autorizat de limba germană.
Prin Încheierea nr. 69 din 9 august 2016, Curtea de Apel Craiova a admis propunerea, dispunându-se arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A., pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 9 august 2016 până la data de 23 august 2016, inclusiv.
Împotriva Încheierii nr. 69 din 9 august 2016 a Curţii de Apel Craiova s-a exercitat calea de atac a contestaţiei, atât de către persoana extrădabilă A., cât şi de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Prin Decizia nr. 1.046 din 23 august 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a respins, ca nefondată, contestaţia persoanei extrădabile A., s-a admis contestaţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, s-a desfiinţat în parte încheierea atacată şi, în rejudecare, s-a dispus arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei extrădabile A. pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 24 august 2016 până la data de 7 septembrie 2016, inclusiv.
În vederea soluţionării cauzei s-a emis adresă la Ministerul Justiţiei - Serviciul Cooperare Judiciară Internaţională în materie penală pentru a comunica cererea de extrădare formulată în scris de către statul solicitant, împreună cu informaţiile prev. de art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, respectiv art. 20 pct. 1 din Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală între Republica Socialistă România şi Republica Turcia, ratificată prin Decretul nr. 347/1970.
La data de 29 august 2016, prin intermediul Ministerului Justiţiei, a fost înaintată cererea de extrădare privind persoana solicitată, tradusă în limba română, însoţită de copii ale mandatelor de arestare în vederea executării pedepselor, precum şi a hotărârilor de condamnare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că faţă de persoana extrădabilă A. au fost emise două mandate de arestare, respectiv mandatul de arestare emis la data de 27 decembrie 2011 de către Biroul Procurorului Public din Diyarbakir - Republica Turcia şi mandatul de arestare emis la data de 24 noiembrie 2015 de către Biroul Procurorului Public din Bingol - Republica Turcia, mandate de arestare emise în vederea executării de către persoana extrădabilă a unei pedepse de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 6 Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa la organizaţia teroristă ilegală PKK, precum şi în vederea executării unei pedepse de 2 ani şi 1 lună închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol - Republica Turcia pentru infracţiunea de falsificare de documente oficiale.
În şedinţa publică din 29 august 2016 s-a procedat la ascultarea persoanei extrădabile A., aceasta formulând opoziţie la extrădare, amânându-se cauza la data de 6 septembrie 2016 pentru ca persoana extrădabilă să depună la dosar o hotărâre pronunţată în Republica Turcia care ar fi atestat existenţa unei condamnări politice, lucru care însă nu s-a întâmplat.
În esenţă, persoana extrădabilă s-a opus la extrădare, arătând că nu e de acord să fie predat autorităţilor turce deoarece este de origine kurdă şi dacă va fi predat va fi condamnat la 15 - 20 de ani închisoare.
S-a constatat, referitor la ambele condamnări, că persoanei extrădabile i-a fost citit rechizitoriul la procese, că aceasta s-a apărat prin participarea avocatului apărării, că infracţiunile pentru care a fost condamnat nu sunt de natură politică, militară sau financiară, precum şi că persoana extrădabilă are toate drepturile legale prevăzute în convenţiile internaţionale la care a aderat Turcia.
Pe cale de consecinţă, s-a apreciat că nu există indicii cu privire la încălcarea dreptului la un proces echitabil în pronunţarea sentinţelor de condamnare a persoanei extrădabile, iar susţinerea persoanei extrădabile, respectiv aceea că "este de origine kurdă şi dacă va fi predat autorităţilor turce va fi condamnat la 15 - 20 de ani închisoare" nu a fost argumentată şi, cu atât mai puţin, dovedită.
Împotriva hotărârii anterior menţionate a formulat contestaţie persoana extrădabilă A.
În motivarea contestaţiei, a susţinut că nu sunt întrunite condiţiile pentru a se putea dispune extrădarea sa, apreciind că, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 21 alin. (1) lit. b) şi f) din Legea nr. 302/2004.
În faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, contestatorul persoană extrădabilă, a învederat că nu doreşte să fie extrădat, întrucât este solicitant de azil în România, iar dacă va fi extrădat va fi supus unor măsuri represive grave şi, totodată, nu a avut parte de un proces echitabil.
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat respingerea contestaţiei, ca nefondată, arătând că sunt îndeplinite condiţiile de fond şi de formă prevăzute de Legea nr. 302/2004 pentru a se da curs solicitării de extrădare formulate de autorităţile judiciare din Republica Turcia.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este nefondată, în virtutea următoarelor considerente:
Se reţine că, prin cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Republica Turcia, s-a solicitat extrădarea persoanei solicitate A., în vederea executării pedepsei de 6 ani şi 3 luni închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 6 Diyarbakir - Republica Turcia pentru infracţiunea de apartenenţa la organizaţia teroristă ilegală PKK, cu respectarea regulii specialităţii, precum şi în vederea executării pedepsei de 2 ani şi 1 lună închisoare, aplicată de Tribunalul Penal nr. 1 Bingol - Republica Turcia pentru infracţiunea de falsificare de documente oficiale.
Se observă că cererea de extrădare este formulată în scris de către autoritatea competentă a statului solicitant şi este însoţită, în conformitate cu dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, de hotărârea de condamnare, cu menţiunea rămânerii definitive, de mandatul de executare a pedepsei închisorii, mandatul internaţional de arestare, expunerea faptelor pentru care se solicită extrădarea, precum şi dispoziţiile legale aplicabile că între România şi Republica Turcia există o convenţie privind transferul persoanelor condamnate, ratificată prin Legea nr. 99/1992, prin care cele două state s-au angajat să-şi acorde reciproc, în condiţiile prevăzute în convenţia anterior menţionată, transferarea persoanelor condamnate, (art. 2 din Convenţia între România şi Republica Turcia privind transferul persoanelor condamnate din 28 mai 1991, ratificată prin Legea nr. 99/1992).
Totodată, se reţine că infracţiunile pentru care s-a dispus condamnarea persoanei solicitate sunt prevăzute şi de legea română, că pentru aceste fapte nu a intervenit prescripţia, potrivit legislaţiei naţionale, că pedeapsa aplicată de autorităţile judiciare din Republica Turcia este mai mare de 4 luni închisoare, aspecte faţă de care se apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a dispune extrădarea persoanei solicitate.
Contrar susţinerilor apărării, Înalta Curte constată că persoana solicitată nu este exceptată de la extrădare, în condiţiile în care acesta nu a făcut dovada că ar fi solicitat azil politic autorităţilor olandeze, cum afirmă apărătorul desemnat din oficiu, sau celor române, cum indică persoana extrădabilă în ultimul cuvânt, că nu există motive obligatorii sau opţionale de refuz.
De altfel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că opoziţia la extrădare a persoanei solicitate este fundamentată, în esenţă, pe caracterul politic al sancţiunilor penale ce i-au fost aplicate şi pe originea sa etnică, aspect ce este contrazis de actele dosarului. În cauză nu există niciun indiciu că viaţa ori libertatea acesteia ar fi puse în pericol ori că ar urma să fie supus la tortură, tratamente inumane şi degradante, dacă va fi transferată în ţara de origine sau că extrădarea este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii sale pe motive de rasă, religie, sex, naţionalitate, limbă, opinii politice sau ideologice ori de apartenenţă la un anumit grup social.
În ceea ce priveşte măsura arestării preventive luată în vederea extrădării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că persoana solicitată nu a formulat critici pe acest aspect.
Faţă de aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. l lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă împotriva Sentinţei penale nr. 175 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/54/2016.
În temeiul art. 275 alin. (2) şi (6) C. proc. pen., contestatorul persoană extrădabilă va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, mai puţin onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă turcă se va plăti din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 175 din 6 septembrie 2016 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. x/54/2016.
Obligă contestatorul - persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400 RON, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul interpretului de limba turcă se plăteşte din fondul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 septembrie 2016.
Procesat de GGC - N