Revision inadmissibility where prior rulings stem from the same procedural proceeding rather than distinct cases

Decizia nr. 989/2016

Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Reclamantul A. prin Cererea înregistrată la 12 decembrie 2013, în Dosarul nr. x/267/2013 la Judecătoria Novaci, a chemat în judecată pe pârâţii B., C. şi D., solicitând să se constate nulitatea tranzacţiei încheiate de părţi în Dosarul nr. x/267/2012 al Judecătoriei Novaci, consfinţită prin Sentinţa civilă nr. 297 din 14 decembrie 2013.

- Judecătoria Novaci prin Sentinţa civilă nr. 528 din 13 iunie 2014 a respins acţiunea reclamantului A. în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D.

- Prin Decizia nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a admis apelul reclamantului A. împotriva Sentinţei civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci pe care a schimbat-o în sensul că a admis în parte acţiunea reclamantului A. şi a constatat nulitatea absolută parţială a tranzacţiei consfinţită prin Sentinţa civilă nr. 297 din 14 decembrie 2013 a Judecătoriei Novaci cu privire la suprafaţa de 4.644 mp identificată în raportul de expertiză din care suprafaţa de 309 mp, 27 mp şi 1060 mp atribuită în lotul pârâtului B., iar suprafeţele de 311 mp şi 2937 mp au fost atribuite în lotul lui C.

Petenţii B., C. şi D., la 20 ianuarie 2015, au formulat cerere de revizuire împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, invocând ca temei legal dispoziţiile art. 509 pct. 1 şi pct. 8 din Noul C. proc. civ.

Pentru acest ultim caz, întemeiat pe art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., revizuenţii au susţinut că Decizia civilă nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, încalcă autoritatea de lucru judecat a altor hotărâri judecătoreşti, respectiv a Sentinţei civile nr. 635/1992 a Judecătoriei Târgu Cărbuneşti, a Sentinţei civile nr. 1.408 din 17 decembrie 1998 a Judecătoriei Novaci, a Sentinţei civile nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci şi a Deciziei civile nr. 3.605/2012 a Tribunalului Gorj, prin care s-a stabilit că suprafaţa de 0,61 ha din punctul pădurea statului este proprietatea autoarei lor E., cu referire şi la H.C.J. Gorj din 21 septembrie 1991 şi din 14 mai 2001 prin care s-a reconstituit şi recunoscut dreptul de proprietate al acesteia prin anularea tranzacţiei de ieşire din indiviziune a părţilor asupra bunurilor succesorale rămase de pe urma defunctei, care includ şi acest teren.

- Tribunalul Gorj, secţia I civilă, prin Decizia nr. 260 din 2 martie 2015, a respins cererea de revizuire formulată de revizuenţii B., C. şi D. împotriva Deciziei nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 a Tribunalului Gorj, secţia I civilă, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 1 din Noul C. proc. civ. şi a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulate de aceleaşi părţi, împotriva aceleiaşi decizii, întemeiată pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., respectiv pe existenţa unor hotărâri definitive potrivnice, în favoarea Curţii de Apel Craiova.

- Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, prin Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a respins, ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii B., C. şi D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul A., reţinând neîndeplinirea condiţiilor art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., întrucât hotărârile menţionate au fost pronunţate în acelaşi proces, pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de părţi, iar nu în dosare diferite.

Astfel, s-a constatat că între părţi de-a lungul timpului au existat mai multe litigii care au avut ca obiect printre altele şi reconstituirea şi exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,61 ha situat în pădurea statului stabilindu-se irevocabil, cu putere de lucru judecat, în cadrul proceselor de revendicare, care dintre părţi beneficiază de un titlu de proprietate mai bine caracterizat, consecinţa acestor procese fiind aceea a ieşirii din indiviziune finalizată prin încheierea unei tranzacţii între părţi, care la rândul ei a făcut obiectul unei acţiuni în constatarea nulităţii întemeiată pe o cauză ilicită determinată de faptul că o anumită suprafaţă de teren, respectiv terenul de 0,61 ha situat în pădurea statului, nu mai făcea parte din patrimoniul autoarei revizuenţilor, E. şi deci nu mai putea fi supusă partajului.

În acest sens Judecătoria Novaci a pronunţat Sentinţa civilă nr. 528 din 13 iunie 2014 în Dosarul nr. x/267/2013, hotărâre care a fost schimbată de Tribunalul Gorj prin Decizia nr. x din 17 decembrie 2014, prin care s-a admis apelul declarat de reclamantul A. şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a tranzacţiei consfinţită prin Sentinţa nr. 297 din 14 februarie 2014, cu privire la mai multe suprafeţe de teren.

Instanţa a reţinut că, faţă de această situaţie, revizuenţii au urmărit să supună unui nou control judiciar sub aspectul legalităţii, decizia pronunţată de Tribunalul Gorj în procesul ce a avut ca obiect constatarea nulităţii tranzacţiei dintre părţi, fapt nepermis în raport de cerinţele admisibilităţii unei cereri de revizuire întemeiate pe prevederile art. 509 alin. (2) pct. 8 din Noul C. proc. civ.

- Prin Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/54/2015, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, a respins cererea formulată de revizuentul B. de precizare şi lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, reţinând neîndeplinirea condiţiilor art. 443 din Noul C. proc. civ., întrucât dispozitivul este clar, nesusceptibil de nici o interpretare, prin cerere solicitându-se în fapt modificarea considerentelor deciziei menţionate.

Totodată a dispus detaşarea cererii acestuia, formulată la 17 septembrie 2015, în temeiul Legii nr. 544/2001 şi înaintarea ei la Biroul de Informaţii şi Relaţii cu Publicul din cadrul Curţii de Apel Craiova, prin care a solicitat comunicarea înscrisului care în temeiul legii arată că terenul de 0,61 ha, situat în punctul pădurea statului nu mai face parte din patrimoniul autoarei E.

- Împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 şi a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, au declarat recursuri revizuenţii C., B. şi D.

Înalta Curte a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor, în temeiul art. 493 alin. (2) din Noul C. proc. civ., prin raport constatându-se că acestea sunt admisibile, iar prin Încheierea din camera de consiliu din 17 martie 2016, a fost încuviinţat, în unanimitate raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor şi s-a dispus comunicarea acestora părţilor conform dispoziţiilor art. 493 alin. (4) din Noul C. proc. civ.

Potrivit dovezilor aflate la dosar se constată că raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor a fost comunicat părţilor la data de 24 martie 2016, astfel că acestea au formulat puncte de vedere asupra admisibilităţii în principiu a recursurilor.

- Primul recurs are ca obiect Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost respinsă ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii C., B. şi D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în contradictoriu cu intimatul A.

Recurenţii şi-au întemeiat recursul pe art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., criticând decizia pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea acestuia, admiterea cererii de revizuire, anularea Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 pronunţată de Tribunalul Gorj, respingerea apelului declarat de reclamantul A. şi menţinerea Sentinţei civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci prin care s-a respins acţiunea pentru constatarea nulităţii tranzacţiei.

În acest sens au susţinut că, în mod greşit, Curtea de Apel Craiova le-a respins cererea de revizuire, întrucât există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat, prin care s-a stabilit că mama lor E. a fost proprietara terenului de 6.100 mp, situat în pădurea statului, cu referire la Sentinţa civilă nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci şi a înscrisurilor pe care le menţionează.

- Al doilea recurs priveşte Încheierea din 29 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, prin care a fost respinsă cererea formulată de revizuentul B. de precizare şi lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, pentru neîndeplinirea condiţiilor art. 443 din Noul C. proc. civ.

Prin criticile formulate, care privesc situaţia de fapt şi probele administrate în cauză, recurenţii au susţinut că procesul a fost soluţionat fără a se intra în cercetarea fondului, încălcându-se art. 444 din Noul C. proc. civ.

Intimatul A. prin întâmpinarea depusă la dosar la 26 octombrie 2015, a invocat excepţia nulităţii primului recurs, pentru neîncadrarea criticilor în motivul de casare prevăzut de art. 488 din Noul C. proc. civ.

În ceea ce priveşte excepţia nulităţii recursului formulat împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, invocată de intimatul A., pentru neîncadrarea criticilor în art. 488 din Noul C. proc. civ., Înalta Curte, o va fi respinge, avându-se în vedere că dezvoltarea criticilor formulate permite încadrarea lor în motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ.

- Analizând recursul declarat de revizuenţii B., C. şi D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, în raport de criticile formulate, temeiurile de drept invocate, ţinând cont de limitele controlului de legalitate, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, avându-se în vedere următoarele considerente:

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 pct. 8 din Noul C. proc. civ., poate fi invocat atunci când hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal sau a fost dată cu aplicarea greşită a legii.

Este ştiut că, revizuirea este o cale de atac de retractare care se poate exercita numai împotriva hotărârilor definitive şi în cazurile limitativ prevăzute de lege, care se adresează instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cere, cu excepţia cererilor întemeiate pe dispoziţiile art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., care revin în competenţa instanţei mai mari în grad şi care are ca finalitate anularea hotărârilor atacate.

Potrivit dispoziţiilor legale de mai sus, revizuirea pentru contrarietate de hotărâri poate fi cerută numai atunci când sunt invocate dispoziţiile referitoare la autoritatea de lucru judecat, tripla identitate de părţi, obiect şi cauză.

Critica prin care recurenţii au susţinut că, în mod greşit, Curtea de Apel Craiova le-a respins cererea de revizuire, întrucât există hotărâri potrivnice date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat, cu referire la Sentinţa civilă nr. 515 din 22 aprilie 1997 a Judecătoriei Novaci, nu poate fi primită, în raport de litigiile dintre părţi existente de-a lungul timpului care au avut ca obiect printre altele şi reconstituirea şi exercitarea dreptului de proprietate asupra terenului de 0,61 ha situat în pădurea statului stabilindu-se irevocabil, cu putere de lucru judecat, în cadrul proceselor de revendicare, care dintre părţi este deţinătorul titlului de proprietate, consecinţa acestor procese fiind aceea a ieşirii din indiviziune finalizată prin încheierea unei tranzacţii.

Tranzacţia, la rândul ei a făcut şi ea obiectul unei acţiuni în constatarea nulităţii întemeiată pe o cauză ilicită determinată de faptul că o anumită suprafaţă de teren, respectiv terenul de 0,61 ha situat în pădurea statului, nu mai făcea parte din patrimoniul autoarei lor E. şi deci nu mai putea fi supusă partajului, astfel că Tribunalul Gorj prin Decizia nr. 1.466 din 17 decembrie 2014 a admis apelul declarat de reclamantul A. împotriva Sentinţei civile nr. 528 din 13 iunie 2014 a Judecătoriei Novaci şi a constatat nulitatea absolută parţială a tranzacţiei consfinţită prin Sentinţa nr. 297 din 14 februarie 2014, cu privire la mai multe suprafeţe de teren.

Or, în atare situaţie se constată că Decizia nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, prin care a fost respinsă ca nefondată, cererea de revizuire formulată de revizuenţii C., B. şi D. împotriva Deciziei civile nr. 1.466 din 17 decembrie 2014, pronunţate de Tribunalul Gorj este legală, instanţa reţinând, în mod corect, neîndeplinirea condiţiilor art. 509 pct. 8 din Noul C. proc. civ., întrucât hotărârile menţionate au fost pronunţate în acelaşi proces, pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de căile de atac exercitate de părţi, iar nu în dosare diferite.

Cât priveşte neanalizarea apărărilor sale, este de reţinut că aceste aspecte nu pot fi examinate într-o cale extraordinară de atac, fiind evident faptul că prin analiza acestora se urmăreşte schimbarea soluţiei din revizuire.

- Şi recursul formulat împotriva Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015, prin care a fost respinsă cererea formulată de revizuentul B. de precizare şi lămurire a dispozitivului Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă, pentru neîndeplinirea condiţiilor art. 443 şi art. 444 din Noul C. proc. civ., este nefondat, avându-se în vedere că susţinerile formulate privesc situaţia de fapt şi probele administrate în cauză, respectiv soluţionarea procesului fără a se intra în cercetarea fondului.

Mai mult decât atât, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat, în repetate rânduri, că doar erorile de fapt ce nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare, pot justifica o derogare de la principiul securităţii juridice pe motivul ca ele nu au putut fi îndreptate prin exercitarea căilor ordinare de atac (Pchenitchny c. Rusiei, Hotărârea nr. 30422/03, parag. 26, din 14 februarie 2008).

Înalta Curte apreciază că revizuirea nu constituie, în circumstanţele speciale ale cauzei, decât o modalitate deghizată de înlesnire a redeschiderii unui proces soluţionat definitiv, şi aceasta, tocmai asupra aspectelor care puteau fi invocate în celelalte căi de atac.

Având în vedere aceste considerente şi în raport de finalitatea cererii de revizuire, aceea de a remedia situaţiile care decurg din nesocotirea principiului autorităţii de lucru judecat, principiu care nu se regăseşte în hotărârile evocate, Înalta Curte în baza art. 496 alin. (1) din Noul C. proc. civ., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de revizuenţii B., C. şi D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 şi a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 din Noul C. proc. civ., vor fi obligaţi recurenţii B., C. şi D. la plata sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul A.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de revizuenţii B., C. şi D. împotriva Deciziei nr. 2.320 din 7 mai 2015 şi a Încheierii din 29 octombrie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în Dosarul nr. x/54/2015.

Obligă recurenţii B., C. şi D. la plata sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul A.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2016.

Procesat de GGC - N