Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 571/2015 AI generated

Appellate court's dismissal of request to clarify remand order upheld; clarification mechanism may not relitigate merits.

Case Number Decizia nr. 571/2015
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (Second Civil Section) dismissed as unfounded the defendant C.'s appeal against the Court of Appeal Iași's October 2, 2014 ruling, which had rejected his request to clarify the operative part of Decision No. 181/2012 (which had referred the case back to the trial court for re-hearing on the merits). The Court thus upheld the lower ruling, leaving in force the denial of C.'s clarification request and the underlying appellate decision sending the merits claim back for retrial. The underlying dispute involved a civil claim for damages by a company against a defendant, previously dismissed as time-barred at trial but reinstated on appeal after the limitation exception was rejected. The Court held that a request to clarify a judgment's dispositif under Article 281¹ of the former Civil Procedure Code cannot be used to challenge or reinterpret the merits of a final appellate decision, especially where the dispositive part is clear, has already produced effects (the case had been remanded), and the decision had been upheld on prior appeal; the defendant was effectively seeking a new review of the merits, which is impermissible through this procedural mechanism.

Legislator headnote

AI generated

art. 2833 alin. (1) C. proc. civ, art. 306 alin. (3) C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 2811 C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Appellate court's dismissal of request to clarify remand order upheld; clarification mechanism may not relitigate merits: 181/2012 (which had referred the case back to the trial court for re-hearing on the merits). The Court thus upheld the lower ruling, leaving in force the denial of C.'s clarification request and the underlying appellate decision sending the merits claim back for retrial. The underlying dispute involved a civil claim for damages by a company against a defendant, previously dismissed as time-barred at trial but reinstated on appeal after the limitation exception was rejected. The Court held that a request to clarify a judgment's dispositif under Article 281¹ of the former Civil Procedure Code cannot be used to challenge or reinterpret the merits of a final appellate decision, especially where the dispositive part is clear, has already produced effects (the case had been remanded), and the decision had been upheld on prior appeal; the defendant was effectively seeking a new review of the merits, which is impermissible through this procedural mechanism.

Keywords

AI generated
article of civil procedure operative part of judgment appealability of remand decision procedural orders review on the merits cassation review

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Temeiul legal pentru respingerea recursului ca nefondat.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 571/2015

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 1272 din 09 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, s-au respins excepţiile lipsei calităţii procesuale active a reclamantei SC A. SRL şi lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului B.; s-a respins cererea reclamantei de repunere în termenul de prescripţie; s-a respins ca fiind prescrisă acţiunea civilă formulată de reclamanta SC A. SRL; a fost obligată reclamanta să plătească pârâtului B. suma de 1.091 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia nr. 181 din 22 octombrie 2012, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, a admis apelul declarat de către reclamanta SC A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 1272 din 09 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi, secţia I civilă, sentinţă pe care a anulat-o în parte; a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe; a păstrat celelalte dispoziţii care nu contravin prezentei decizii; a înlăturat dispoziţia privind obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată către pârâtul B.

Prin cererea formulată la data de 05 august 2014 intimaţii C. şi D. au solicitat lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 181 din 22 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Iaşi.

Analizând cererea formulată de petenţi, instanţa a reţinut următoarele:

În ce priveşte cererea formulată de avocatul D. în nume propriu, instanţa a constatat că, întrucât textul de lege relevant se referă în mod expres la părţile din proces, iar petentul nu a fost parte în cauză, acesta nu are calitate procesuală activă în cererea de lămurire a dispozitivului, urmând a respinge cererea ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Referitor la cererea formulată de petentul C., care a avut calitatea de intimat, instanţa a constatat că este neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Prin sentinţa civilă nr. 1272 din 09 mai 2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi acţiunea în pretenţii formulată de către SC A. SRL a fost respinsă ca fiind prescrisă, motiv pentru care instanţa nu a mai analizat susţinerile părţilor făcute pe fondul cauzei.

Această sentinţă a făcut obiectul apelului la Curtea de Apel Iaşi, care, prin decizia nr. 181 din 22 octombrie 2012, a respins excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, pentru a se pronunţa pe fond.

Solicitarea petentului de lămurire a dispozitivului acestei decizii, formulată imprecis şi cu referire la considerentele hotărârii şi nu la dispozitivul acesteia, nu a fost primită având în vedere atât faptul că acesta este clar şi şi-a produs deja efectele, cauza fiind trimisă primei instanţe, care a fixat termen pentru soluţionarea ei, cât şi împrejurarea că decizia Curţii de Apel a făcut obiectul recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, recurs ce a fost respins prin decizia civilă nr. 3366 din 18 octombrie 2013.

De asemenea, instanţa de apel a reţinut că în ce priveşte solicitarea de lămurire a unui considerent al hotărârii în sensul consemnării unei anumite situaţii de fapt, aceasta este inadmisibilă atâta vreme cât vizează fondul pricinii, ce urmează a fi analizat de prima instanţă şi că hotărârea dată în apel a fost deja analizată în recurs şi menţinută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, astfel cum s-a arătat mai sus.

Nici capătul de cerere privind cheltuielile de judecată nu a putut fi primit în condiţiile în care dispoziţia referitoare la aceste cheltuieli a fost menţinută în recurs şi este redactată în termeni clari, fără echivoc.

Pentru aceste considerente, Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă, prin încheierea din camera de consiliu din data de 02 octombrie 2014 a respins cererea formulată de D. în nume propriu, având ca obiect lămurirea dispozitivului deciziei nr. 181 din 22 octombrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă; a respins cererea de lămurire a dispozitivului deciziei nr. 181 din 22 octombrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi, formulată de intimatul C.

Împotriva acestei încheieri de şedinţă, a declarat recurs pârâtul C., prin care a solicitat admiterea recursului şi lămurirea dispozitivului deciziei civile nr. 181 din 22 octombrie 2012 pronunţată de Tribunalul Iaşi.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 2833 alin. (1) C. proc. civ.

În esenţă, recurentul apreciază că se impune admiterea cererii privind lămurirea dispozitivului pentru că instanţa a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare, fără a lămuri fondul cauzei.

Întrucât cauza se află în prezent în rejudecare, se impune lămurirea dispozitivului sub aspectul menţionat, în sensul că actul adiţional nr. 3 la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 135/2007 este o nouă convenţie a părţilor.

În combaterea cererii de recurs, intimatul B. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ce nefondat.

Analizând hotărârea recurată, prin raportare la criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Deşi recurentul nu a indicat temeiul legal al recursului său, Înalta Curte cu aplicarea dispoziţiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ. constată incident motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., care priveşte interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 2811 C. proc. civ.

În consecinţă, critica recurentului privind interpretarea dispoziţiilor art. 2811 alin. C. proc. civ. este neîntemeiată.

Cu privire la acest motiv, Înalta Curte va verifica dacă instanța de apel a respectat principiul disponibilității și dacă s-a pronunțat asupra obiectului cererii privind lămurirea dispozitivului deciziei nr. 181 din 22 octombrie 2012 a Curţii de Apel Iaşi.

Cererile de lămurire a dispozitivului sunt guvernate de dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ. care, în alin. (1), dispun în sensul că „în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii..., părţile pot cere instanţei care a pronunţat hotărârea să lămurească dispozitivul...”

Scopul acestei proceduri constă în clarificarea dispozitivului, astfel încât să nu existe dificultăţi la punerea în executare a hotărârii. Or, din petitul cererii formulată de pârâtul C., a rezultat că din cuprinsul deciziei a cărei lămurire se solicită, lipsesc considerentele privind actul adiţional nr. 3 la contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 135/2007.

Reţinerile instanţei de apel în sensul că dispozitivul deciziei a cărei lămurire se solicită şi-a produs efectele, cauza fiind trimisă primei instanţe spre rejudecare, iar dintr-un alt punct de vedere, recursul declarat împotriva acestei decizii a fost analizat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt corecte.

În realitate, prin criticile formulate pe această cale, recurentul doreşte de fapt o nouă judecată a cererii de apel formulată de reclamanta SC A. SRL, solicitând reinterpretarea probelor administrate, nemulţumită fiind de soluţia care s-a pronunţat, (de altfel rămasă irevocabilă), însă acest lucru nu este posibil printr-o cerere de lămurire a dispozitivului hotărârii, aşa cum în mod legal a reţinut şi instanţa de apel.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul pârâtului C. va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul C. împotriva încheierii de şedinţă din 02 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia civilă.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2015.