Material error in calculating appeal deadline due to incorrect filing date attribution when using licensed courier services

Decizia nr. 1434/2016

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia nr. 616 din data de 29 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2009, a fost respins ca tardiv formulat recursul declarat de recurenta-pârâtă A. Belgia împotriva Deciziei civile nr. 1052 din data de 18 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Împotriva acestei decizii a declarat contestaţie în anulare pârâta B. (fostă A.), solicitând admiterea contestaţiei, anularea Deciziei nr. 616 din 29 martie 2016 şi rejudecarea recursului formulat.

Contestatoarea a arătat că A., în calitate de recurentă-pârâtă în Dosarul nr. x/3/2009 de pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a fost absorbită de societatea C., societate pe acţiuni de naţionalitate belgiană.

Ulterior operaţiunii de fuziune, în iulie 2015, C. şi-a schimbat denumirea în B., entitatea absorbantă dobândind calitatea procesuală în prezentul dosar de la A. - entitate absorbită şi implicit legitimitatea procesuală de a formula căile de atac în prezenta cauză.

Contestatoarea a făcut o scurtă prezentare a situaţiei de fapt, arătând că prin sentinţa nr. 13067 din 14 decembrie 2010, Tribunalul Bucureşti a admis acţiunea formulată de SC D. SRL în contradictoriu cu A.

Prin Decizia nr. 245 din 02 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a admis apelul declarat de A., a schimbat în tot hotărârea atacată şi, pe cale de consecinţă, a respins cererea de chemare în judecată formulată de SC D. SRL

Împotriva acestei decizii, SC D. SRL a declarat recurs, recursul a fost admis prin Decizia nr. 526 din 08 februarie 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, pe cale de consecinţă, cauza a fost trimisă spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, Dosarul fiind înregistrat sub nr. x/3/2009*.

Prin Decizia civilă nr. 370 din 03 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul, iar prin Decizia nr. 646 din 26 februarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul declarat de A. împotriva acestei decizii, pe care a casat-o şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, sens în care a fost înregistrat Dosarul nr. x/3/2009 pe rolul Curţii de Apel.

Prin Decizia nr. 1052 din 18 iunie 2015, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondat apelul declarat de A.

Împotriva acestei hotărâri, A. a declarat recurs, iar prin decizia nr. 616 din data de 29 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, (care face obiectul prezentei contestaţii în anulare), instanţa de judecată a invocat din oficiu excepţia tardivităţii şi a respins recursul ca tardiv introdus, reţinând că decizia atacată a fost comunicată la data de 13 august 2015 iar recurenta-pârâtă A. ar fi declarat recurs la data de 01 septembrie 2015, la o zi după împlinirea termenului legal de recurs de 15 zile.

Susţine contestatoarea că, astfel cum reiese şi din documentele vizate de registratura Curţii de Apel Bucureşti şi aflate la dosarul cauzei, A. a trimis în data de 31 august 2015 cererea de recurs împotriva Deciziei nr 1052 din 18 iunie 2015 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă. Prin urmare, data declarării recursului a fost 31 august 2015, în termenul legal, iar nu 01 septembrie 2015, data reţinută de instanţă fiind de fapt data la care cererea de recurs a ajuns la registratura Curţii de Apel Bucureşti (şi nu data la care aceasta a fost trimisă).

Astfel cum rezultă şi din avizul de însoţire a corespondenţei încheiat între furnizorul de servicii poştale şi reprezentantul convenţional al contestatoarei, cererea de recurs formulată de A. a fost predată furnizorului de servicii poştale în data de 31 august 2015, prin urmare în termenul legal de 15 zile.

Greşeala materială care a condus la respingerea recursului a constat în luarea în considerare ca dată de depunere a cererii de recurs a datei la care a fost semnată "Confirmarea de primire destinatar" (1 septembrie 2015) şi nu a datei la care recursul a fost trimis către instanţă (31 august 2015).

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 104 şi art. 318 alin. (1) din V.C.P.C.

Intimata SC D. SRL a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepţia tardivităţii formulării contestaţiei în anulare, având în vedere data formulării, în raport de dispoziţiile art. 319 C. proc. civ., iar în subsidiar a solicitat respingerea contestaţiei ca inadmisibilă.

În ceea ce priveşte inadmisibilitatea contestaţiei în anulare, intimata a arătat că data depunerii recursului trebuie să rezulte din însăşi recipisa de predare a cererii la poştă sau din faptul înregistrării ei la instanţa competentă.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei rezultă ca unică dată a plicului 01 septembrie 2015.

Chiar şi în ipoteza în care plicul ar fi fost transmis către serviciul de curierat la data de 31 august 2015, raportat la dispoziţiile art. 104 din V.C.P.C., care se interpretează restrictiv, recursul trebuia depus în termenul legal la oficiul poştal.

Contestatoarea avea posibilitatea înregistrării recursului la registratura instanţei sau să îl depună la oficiul poştal cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, conform dispoziţiilor art. 302, coroborat cu art. 104 din V.C.P.C.

Având în vedere că plicul a fost expediat prin intermediul unui serviciu de curierat, unica dată certă şi opozabilă este data de 01 septembrie 2015, data devenită certă prin înregistrarea cererii de recurs la Curtea de Apel Bucureşti.

Totodată, din înscrisurile ataşate contestaţiei în anulare nu rezultă că expeditorul este contestatoarea, ci E.

Contestaţia în anulare este fondată pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 318 din V.C.P.C., hotărârile instanţelor de recurs pot fi atacate cu contestaţie în anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa respingând sau admiţând numai în parte recursul, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Se constată că prin decizia nr. 616 din data de 29 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2009, a fost respins ca tardiv formulat recursul declarat de recurenta-pârâtă A. împotriva Deciziei civile nr. 1052 din data de 18 iunie 2015, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă.

Instanţa de recurs a reţinut în motivare că termenul de declarare a recursului, calculat potrivit art. 101 alin. (1) şi 5 din V.C.P.C., s-a împlinit la data de 31august 2015, iar recurenta a declarat calea de atac la data de 01 septembrie 2015, după împlinirea termenului.

Înalta Curte constată că Decizia civilă nr. 1052 din data de 18 iunie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a civilă, a fost comunicată apelantei A. la data de 13 august 2015, aşa cum reiese din dovada de comunicare aflată la fila nr. 35 din dosarul curţii de apel.

Potrivit art. 301 din V.C.P.C., termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (1) din acelaşi cod, termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul, iar potrivit alin. 5 al aceluiaşi articol „termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală, sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.”

Având în vedere că termenul de recurs se împlinea în cauză la data de 29 august 2015, zi nelucrătoare - sâmbăta - raportat la prevederile legale mai sus menţionate, termenul de declarare a recursului s-a prelungit până la sfărşitul zilei de 31 august 2015 - luni.

La data de 31 august 2015, A. a depus la serviciul de curierat recursul declarat împotriva Deciziei civile nr. 1052 din data de 18 iunie 2015, aşadar cu respectarea termenului legal.

Nu poate fi reţinut argumentul intimatei în sensul că dispoziţiile art. 104 din V.C.P.C. se interpretează restrictiv, în sensul că recursul trebuia depus în termenul legal la oficiul poştal, nefiind îndeplinită cerinţa legală în condiţiile în care acesta a fost transmis printr-o firmă de curierat.

Firma de curierat este un furnizor de servicii poştale, data depunerii corespondenţei reieşind din avizul de însoţire a expediţiei.

În consecinţă, Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile art. 318 C. proc. civ., va admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea B. (fostă A.) şi va anula Decizia nr. 616 din 29 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatoarea B. (fostă A.) împotriva Deciziei nr. 616 din 29 martie 2016, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2009.

Anulează Decizia nr. 616 din 29 martie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. x/3/2009.

Fixează termen pentru judecarea recursului la data de 09 noiembrie 2016.

Dispune citarea părţilor pentru termenul din data de 09 noiembrie 2016.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 septembrie 2016.