Revision for Contradictory Judgments Denied: Conflict of Decisions Within Same Procedural Phase Fails Statutory Requirement

Decizia nr. 1122/2016

Din examinarea actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea introdusă pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, la data de 18 noiembrie 2015, revizuentul A. a solicitat, în temeiul art. 322 pct. 2, 3 şi 7 C. proc. civ., revizuirea Deciziei nr. 2166 din 22 octombrie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Prin Decizia nr. 2166 din 22 octombrie 2016 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 182 din 3 aprilie 2015 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, reţinând, în esenţă, legalitatea deciziei recurate din perspectiva criticilor formulate.

Cererea de revizuire urmează a fi respinsă pentru motivele ce se vor arăta.

În susţinerea cererii sale revizuentul invocă faptul că, pe de o parte, în raport de art. 322 pct. 2 C. proc. civ. instanţa de recurs nu s-ar fi pronunţat asupra excepţiei de incompatibilitate invocate cu privire la judecătorii care au făcut parte din completul din cadrul Curţii de Apel Suceava care a soluţionat revizuirea iar, pe de altă parte, raportat la art. 322 pct. 7 C. proc. civ. că hotărârea instanţei de recurs este dată cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 a Curţii de Apel Suceava.

Cererea de revizuire urmează a fi respinsă pentru motivele ce se vor arăta.

Înalta Curte, prin Decizia nr. 2166 din 22 octombrie 2015 a analizat prin prisma art. 304 pct. 1 C. proc. civ. motivul de nelegalitate vizând modul în care a fost soluţionată excepţia de necompatibilitate a judecătorilor care au alcătuit completul de judecată în rejudecare, după casare, analizând incidenţa art. 24 C. proc. civ. raportat la datele speţei.

Astfel instanţa de recurs a constatat neîntemeiat acest motiv de nelegalitate faţă de faptul că în judecata cauzei în calea de retractare judecătorii nu au intrat în judecata fondului.

Cât priveşte motivul de revizuire întemeiat pe art. 322 pct. 7 C. proc. civ. sunt de remarcat următoarele aspecte:

Parcursul procesual al cauzei are următoarele coordonate:

Prin Sentinţa civilă nr. 4742 din 9 septembrie 1996 Judecătoria Botoşani a admis contestaţia la executare silită formulată de debitoarea SC B. SRL şi a anulat procesele-verbale de sechestru şi procesul-verbal de licitaţie din 30 martie 1995, cu obligarea intimatei SC C. SA să restituie bunurile cumpărate în cadrul executării silite, reţinând că executarea silită a avut loc în lipsa unui titlu executoriu, contractul de credit exhibat de creditoarea D. neavând calitatea de titlu executoriu.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel creditoarea D. SA şi intimata SC C. SA, apeluri ce au fost admise prin Decizia civilă nr. 24 din 15 ianuarie 1997 a Tribunalului Botoşani, care a desfiinţat sentinţa pronunţată de Judecătorie şi a trimis cauza spre soluţionare la Tribunalul Botoşani ca primă instanţă.

Prin Decizia nr. 115 din 4 februarie 1997, Tribunalul Botoşani, astfel învestit, a respins contestaţia la executare formulată de contestatoarea SC B. SRL ca nefondată.

Prin Decizia nr. 112 din 12 iunie 1997 Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a admis apelul declarat de contestatoarea SC B. SRL, a schimbat sentinţa apelată în tot şi în consecinţă a admis contestaţia la executare, a anulat formele de executare întreprinse de creditoarea D. - Sucursala Botoşani, respectiv procesele-verbale de sechestru din 6 martie 1995 şi 28 noiembrie 1995, precum şi a procesului-verbal de vânzare la licitaţie din 30 martie 1995 a bunurilor sechestrate către adjudecatara SC C. SA şi a dispus restabilirea situaţiei anterioare actelor de executare anulate, în sensul obligării creditoarei D. SA şi adjudecatarei SC C. SA la restituirea către contestatoarea SC B. SRL a bunurilor ce au făcut obiectul executării silite.

Soluţia pronunţată de către Curtea de Apel Suceava a fost menţinută de Curtea Supremă de Justiţie, secţia comercială, care, prin Decizia nr. 1870 din 12 mai 1998 a respins ca nefondate recursurile declarate de contestatoare şi intimatele D. SA şi SC C. SA.

Împotriva Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 a Curţii de Apel Suceava petentul A., a formulat la data de 28 noiembrie 2012 cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 3 C. proc. civ., solicitând ca obligaţiile prevăzute în dispozitivul Deciziei nr. 112/1997 să fie aduse la îndeplinire de D. SA - Sucursala Botoşani prin plata echivalentului bănesc.

Prin Decizia nr. 5 din 1 februarie 2013, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 112/1997 al Curţii de Apel Suceava, ca inadmisibilă, dată fiind lipsa calităţii procesuale active a revizuentului.

Împotriva acestei decizii, a formulat recurs revizuentul A. iar prin Decizia nr. 1450 din 10 aprilie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a admis recursul, a casat decizia recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Împotriva Deciziei nr. 184 din 1 iulie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs revizuentul A., invocând dispoziţiile art. 304 pct. 5, 7 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora a solicitat casarea deciziei atacate şi în rejudecare, respingerea excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, încuviinţarea cererii de revizuire şi schimbarea în parte a dispozitivului Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, şi obligarea D. SA - prin Sucursala Botoşani să presteze şi în subsidiar, prin echivalent bănesc, obligaţiile de restabilire a situaţiei anterioare actelor de executare anulate şi restituirea bunurilor ce au făcut obiectul executării silite anulate, pe care a fost condamnată iniţial să le presteze numai pe cale directă în natură.

Prin Decizia nr. 9 din 13 ianuarie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă, a admis recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 184 din 1 iulie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a casat decizia şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, prin Decizia nr. 182 din 3 aprilie 2015 a admis excepţia autorităţii lucrului judecat şi în consecinţă a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, în Dosar nr. x/1997, pentru existenţa autorităţii lucrului judecat.

Împotriva deciziei sus evocată, a declarat recurs revizuentul A., prin care a solicitat casarea acesteia în tot şi în rejudecare, respingerea ca inadmisibilă şi neîntemeiată a excepţiei autorităţii de lucru judecat invocată în baza Deciziei nr. 167/2004, pronunţată în Dosar nr. x/2004 a Curţii de Apel Suceava, rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 5099/2004, pronunţată în Dosar nr. x/2004 şi pe fondul cauzei admiterea cererii de revizuire şi schimbarea în parte a dispozitivului Deciziei nr. 112 din 12 iunie 1997 definitivă, a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, şi obligarea intimatei D. SA prin Sucursala Botoşani să presteze alternativ, în subsidiar, prin echivalent bănesc, obligaţiile de restabilire a lucrurilor ce au făcut obiectul executării silite anulate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 2166 din 22 octombrie 2015 a respins, ca nefondat, recursul formulat de revizuentul A.

Atunci când revizuirea se solicită potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ. pentru contrarietate de hotărâri, suportul ei rezidă în respectarea principiului puterii de lucru judecat, iar posibilitatea de a o cere este supusă condiţiei să existe hotărâri definitive potrivnice care să nu poată fi executate simultan, precum şi ca ele să fi fost date în aceeaşi pricină şi între aceleaşi persoane având aceeaşi calitate, dar în dosare diferite.

Aşadar, revizuirea este admisibilă numai atunci când hotărârile pretinse contradictorii au intervenit în cereri deosebite.

Ori în speţă nu se poate reţine existenţa a două hotărâri definitive potrivnice, adică nu există o hotărâre definitivă dată într-un proces judecat anterior celui în care s-a pronunţat decizia civilă a cărei revizuire se solicită, hotărârile pretins a fi contradictorii fiind pronunţate în cadrul aceluiaşi proces, dar în faze procesuale diferite.

Prin urmare, nefiind îndeplinite cerinţele art. 322 pct. 7 C. proc. civ. nici acest motiv nu este întemeiat.

În considerarea celor ce preced va respinge cererea de revizuire şi constatând îndeplinite cerinţele art. 274 C. proc. civ., va obliga revizuentul să plătească intimatei D. SA Bucureşti prin Sucursala Botoşani suma de 8107,02 lei cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 2166 din 22 octombrie 2015, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă.

Obligă revizuentul să plătească intimatei D. SA Bucureşti prin Sucursala Botoşani suma de 8107,02 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 9 iunie 2016.

Procesat de GGC - CT