Eligibility of pilot project funding under EU Fisheries Regulation based on independent assessment of technological innovation and limits of judicial review over administrative discretion

Decizia nr. 7810/2013

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit, anularea deciziei de respingere a cererii de finanţare nr. X, comunicată reclamantei prin Notificarea cu privire la neeligibilitatea cererii de finanţare din 21 decembrie 2011, Decizia din 10 februarie 2012 prin care a fost respinsă contestaţia administrativă formulată de reclamantă, precum şi toate actele subsecvente.

Totodată, reclamanta a solicitat instanţei să constate că "Proiectul pilot pentru ferma piscicolă eco-eficientă, la debite reduse, în medii protejate", depus de aceasta, a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului privind Programul Operaţional pentru Pescuit (P.O.P.) 2007-2013, Măsura 3.5 - "Acţiuni pilot", corespunzător apelului de proiecte din anul 2011 şi în conformitate cu normele legale în vigoare şi, drept consecinţă, poate fi admis la finanţare.

În motivarea cererii reclamanta a arătat că, împreună cu partenerul său ştiinţific Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului Timişoara, a elaborat Proiectul-pilot sus-arătat şi a depus la pârât o cerere de finanţare pentru obţinerea sprijinului financiar nerambursabil din Fondul European pentru Pescuit (FEP), prin P.O.P., în cadrul Axei prioritare nr. 3 Măsuri de interes comun, Măsura 3.5 - Acţiuni pilot.

În etapa de verificare a conformităţii administrative şi în etapa de verificare pe teren pârâtul a ajuns la concluzia că cererea de finanţare întruneşte cerinţele legale.

Ulterior însă, pe parcursul procedurii, s-a concluzionat că Proiectul nu are caracter inovativ.

Reclamanta a susţinut, în esenţă, că deciziile pârâtului, prin care s-a stabilit că cererea de finanţare nu este eligibilă din cauză că nu se conturează explicit caracterul inovativ al proiectului, sunt nelegale, întrucât evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial şi chiar lipsit de obiectivitate, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv, criticând şi organismul ştiinţific care a realizat analiza proiectului, şi susţinând că acesta nu a fost unul independent, ci cu posibile interese în raport cu Proiectul şi potenţial concurent solicitant pe aceeaşi măsură din P.O.P.

A mai susţinut că actele contestate în speţă sunt nelegale şi prin prisma faptului că proiectul a fost evaluat greşit, fără respectarea prevederilor legale şi fără asigurarea unei evaluări imparţiale.

Prin Sentinţa civilă nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamanta SC A. SRL.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, mai întâi, că pârâtul a respectat legea atunci când a solicitat o evaluare a Proiectului reclamantei din partea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, iar faptul de a solicita şi alte evaluări, deşi legea nu mai impunea un astfel de demers, este un aspect care poate fi apreciat ca dovadă de bună credinţă din partea acestuia şi de dorinţă de a elimina o posibilă eroare în evaluarea proiectului.

Evocând prevederile Ghidului solicitantului pentru P.O.P. 2007 - 2013 Măsura 3.5 - Acţiuni pilot pentru anul 2011, ghid care a fost întocmit pentru informarea potenţialilor solicitanţi, raportat la înscrisurile depuse în cauză, prima instanţă a apreciat că pârâtul a respectat etapele de evaluare, astfel că sub aspect formal nu există abatere de la procedură.

Cât priveşte procedura în sine şi stabilirea priorităţii verificării unor condiţii înaintea altora, a arătat că aceasta este atributul exclusiv al pârâtului şi nu poate fi cenzurat de instanţă în măsura în care nu se invocă şi nu se dovedeşte că, în acest fel, pârâtul a nesocotit principiile şi regulile impuse de normele comunitare în domeniu ori legea naţională.

De altfel, eligibilitatea activităţii proiectului, adică propunerea unei tehnologii inovatoare, este o cerinţă esenţială şi prioritară evaluării cererii de finanţare din punct de vedere tehnic şi financiar, pentru că doar în măsura în care tehnologia propusă este inovatoare se poate determina în etapa următoare proporţia acestei cerinţe între celelalte cerinţe de evaluare tehnică.

Curtea a mai apreciat că reclamanta nu a furnizat argumente şi probe din care să se desprindă concluzia că evaluarea proiectului s-a realizat în mod superficial, iar criteriile de evaluare au fost interpretate în mod excesiv.

A mai arătat că, potrivit art. 20 alin. (1) lit. g) şi alin. (2) din Regulamentul nr. 1198/2006, precum şi art. 29 alin. (2) din Regulamentul nr. 498/2007 procedurile concrete de urmat pentru un program operaţional sunt stabilite de statul membru care derulează programul respectiv, că din documentele prezentate la dosar rezultă faptul că pârâtul a furnizat potenţialilor beneficiari informaţiile necesare.

Curtea a mai arătat că alegerea organismelor independente în vederea evaluării unui proiectul aparţine autorităţii de gestiune în funcţie de costul proiectului şi de obiectul acestuia, că reclamanta nu a indicat norme legale care să fi fost încălcate de această alegere, în speţă, nu a dovedit că numele organismelor în discuţie în speţă se regăsesc în lista beneficiarilor unor sume alocate din fondurile publice de finanţare, iar afirmaţia că e posibil ca acestea să aibă interese nu se sprijină pe nici o dovadă certă sau cel puţin aptă să conducă la prezumţii.

Instanţa fondului a mai apreciat că evaluarea în sine nu poate fi cenzurată de instanţă, fiind vorba despre o apreciere a specialistului în raport de cunoştinţele sale profesionale sau/şi ştiinţifice şi potrivit convingerilor proprii, iar, pe de altă parte, evaluările în sine nu sunt acte sau operaţiuni administrative.

A concluzionat că pârâtul a respectat legea în evaluarea cererii de finanţare depusă de reclamantă, fiind obligat să ia în considerarea concluziile specialiştilor asupra proiectului acesteia.

Împotriva Sentinţei civile nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013 a declarat recurs reclamanta SC A. SRL, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea recursului reclamanta a arătat, în esenţă, următoarele:

Argumentele reţinute de instanţa de fond sunt nelegale prin raportare la normele comunitare care guvernează Programul Operaţional Pescuit, precum şi la principiile generale aplicabile procesului de gestionare a fondurilor europene destinate finanţării proiectelor în domeniul pescuitului.

Sentinţa recurată este dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006") - proiectul este eligibil pentru acordarea unei finanţări nerambursabile prin programul operaţional pentru pescuit.

Programul Operaţional pentru Pescuit 2007 - 2013 ("P.O.P.") reprezintă un set coerent de priorităţi care stabileşte metodologia prin care se pot accesa fondurile europene nerambursabile alocate României. P.O.P. este finanţat din Fondul European pentru Pescuit, aşa cum acesta a fost aprobat prin Regulamentul nr. 1198/2006.

Conform Ghidului solicitantului, coroborat cu art. 41 alin. (1) din Regulamentul nr. 1198/2006, "se pot sprijini proiecte pilot, inclusiv utilizarea experimentală a unor tehnici de pescuit mai selective, destinate dobândirii şi difuzării unor cunoştinţe tehnice".

Art. 41 alin. (2) - (3) din Regulamentul nr. 1198/2006 prevede că proiectele-pilot eligibile în cadrul acestei măsuri pot "testa, în condiţii apropiate de cele reale din sectorul producţiei, viabilitatea tehnică sau economică a unei tehnologii inovatoare, în scopul dobândirii şi răspândirii de cunoştinţe tehnice sau economice asupra tehnologiei testate.

Prevederile Regulamentului nr. 1198/2006 au fost detaliate prin normele de aplicare aprobate prin Regulamentul nr. 498/2007 de stabilire a unor norme detaliate pentru punerea în aplicare a Regulamentului nr. 1198/2006 ("Regulamentul nr. 498/2007") - Conform art. 19 alin. (4) din Regulamentul nr. 498/2007, "în cazul în care costurile totale ale unui proiect-pilot depăşesc 1 milion euro, autoritatea de gestiune solicită, anterior aprobării, o evaluare a unui organism independent ştiinţific".

Prevederile exprese expuse mai sus se completează cu principiile generale recunoscute de normele comunitare, cu privire la transparenţă, tratament egal, lipsa conflictului de interese, dreptul la o evaluare imparţială, precum şi principiul asigurării confidenţialităţii proiectului.

Sentinţa recurată este pronunţată cu interpretarea şi aplicarea greşită a normelor de drept şi a principiilor expuse mai sus.

Instanţa de fond a reţinut în mod eronat că proiectul nu are caracter inovator, dând prevalenţă unor "evaluări" întocmite de organisme ştiinţifice aflate într-un potenţial conflict de interese cu societatea, "evaluări" întocmite fără a exista o grilă şi/sau criterii de evaluare clare şi cunoscute de beneficiar la data întocmirii proiectului.

În viziunea instanţei de fond, este irelevant faptul că două organisme, aparent independente şi fără conexiune unul cu celălalt, au realizat "două" evaluări tehnice aproape identice (inclusiv sub aspectul greşelilor de tehnoredactare).

Mai mult, instanţa de fond a apreciat că nu poate să cenzureze rapoartele de evaluare, ci doar actele administrative emise în considerarea evaluărilor, dacă acestea au fost emise cu nerespectarea legii.

Raţionamentul instanţei de fond este viciat, instanţele de judecată având competenţa de a efectua controlul de legalitate al unui act administrativ, atât sub aspect formal, cât şi cu privire la temeinicia unui astfel de act. În baza competenţei legale, instanţele de judecată sunt ţinute să verifice temeinicia unui act administrativ, prin prisma actului final, cât şi al actelor preparatorii sau operaţiunilor tehnico-administrative care au condus la emiterea actului administrativ.

În plus, instanţa de fond a analizat în mod superficial argumentele SC A. SRL cu privire la modalitatea de soluţionare a contestaţiei, în condiţiile în care comisia a invocat argumente străine de natura pricinii.

Or, instanţa de fond a fost chemată să verifice argumentele care au stat la baza respingerii contestaţiei, prin realizarea controlului de legalitate al actului contestat. O argumentaţie străină de natura pricinii echivalează cu lipsa argumentaţiei, consecinţa fiind aceea a nulităţii actului atacat.

Instanţa de control judiciar urmează să cenzureze sentinţa recurată, în caz contrar existând riscul apariţiei unei practici judiciare contrare legii, conform căreia instanţele de judecată nu ar avea competenţa de a analiza temeinicia actelor administrative din perspectiva temeiniciei actelor care au stat la baza emiterii actului administrativ supus controlului judiciar.

Contrar celor reţinute de către instanţa de fond,proiectul are caracter inovator, în sensul prevederilor comunitare citate mai sus, evaluarea realizându-se de organisme ştiinţifice care nu au acţionat cu imparţialitate.

Pentru aprecierea caracterului inovator al proiectului, instanţa ar fi trebuit să aibă în vedere caracterul de noutate al acestuia, din perspectiva mixului de tehnici folosite, precum şi din perspectiva abordării unei tehnologii inexistente în funcţiune în România.

Dincolo de abordarea eronată a procesului de evaluare de către A.M.P.O.P. şi amestecarea nepermisă a celor două etape ale procesului de evaluare, evaluatorii de proiecte au realizat evaluarea fără a avea aprobate anterior criterii clare de evaluare. În consecinţă, evaluarea caracterului inovator nu s-a realizat în mod unitar pentru toate proiectele, lăsându-se loc arbitrariului şi subiectivismului, în funcţie de persoana şi de pregătirea evaluatorului desemnat în mod discreţionar de către A.M.P.O.P.

În cazul dedus judecăţii, cererea de finanţare a fost evaluată fără a exista criterii clare pentru determinarea caracterului inovator, criterii care să fi fost cunoscute anterior depunerii cererii de finanţare, în faza elaborării proiectului.

Instanţa de fond a ignorat aceste argumente, limitându-se doar la verificarea existenţei unui raport de evaluare, fără a analiza şi necesitatea existenţei unei proceduri şi a unor criterii după care să se realizeze efectiv evaluarea caracterului inovator. Mai mult, instanţa de fond a apreciat în mod superficial procesul de evaluare, reţinând că "procedurile concrete de urmat pentru un program operaţional sunt stabilite de statul membru care derulează programul respectiv". Or, prima instanţă era ţinută să verifice dacă statul membru şi-a respectat în mod corect obligaţiile legale care îi incumbă cu privire la evaluarea cererii de finanţare, în acord cu principiile care stau la baza procesului de acordare a finanţării nerambursabile.

Instanţa de fond a ignorat faptul că aceste proceduri reprezintă un îndrumar pentru evaluarea cererilor de finanţare a proiectelor în cadrul Programelor Operaţionale şi nu se substituie legislaţiei în vigoare. Mai mult, procedurile şi ghidurile elaborate de către autorităţile de management în baza dispoziţiilor Programelor Operaţionale, se fac în corelare cu legislaţia comunitară şi naţională privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de către Uniunea Europeană prin instrumentele structurale, şi atât solicitanţii cât şi autorităţile de management au obligaţia respectării prevederilor tuturor actelor normative în vigoare care sunt în legătură, directă ori indirectă, cu activităţile şi proiectul propus, chiar dacă nu sunt menţionate în mod expres în Ghid sau în Procedurile aferente unei măsuri dintr-un Program Operaţional.

Proiectul are însă caracter inovator, acesta rezultând din introducerea unei tehnologii noi în România - acvaponia - care semnifică îmbinarea a două procedee diferite: acvacultura (creşterea peştilor) şi hidroponia (creşterea plantelor în soluţii nutritive (fără sol)), precum şi din testarea viabilităţii şi eficienţei sistemului la diferite grade de încărcare, pentru a determina zonele de echilibru ale sistemului, în scopul dimensionării corecte, pentru grupe de peşti crescute în aer liber (în zonele cu climă temperată, încercările s-au realizat cu bazinele de peşti plasate în spaţiul serei hidroponice).

Instanţa de fond nu a avut în vedere conflictul potenţial de interese, mărginindu-se a se pronunţa doar în ceea ce priveşte independenţa organismului evaluator faţă de pârât, nu şi imparţialitatea lui faţă de aplicant şi de interesele evaluatorului în raport cu proiectul analizat, în condiţiile în care organismele de cercetare ştiinţifică consultate de pârât, aveau interese în respingerea proiectelor propuse de persoanele juridice private.

Instanţa de fond în mod greşit a apreciat că nu poate trece peste opiniile experţilor cuprinse în rapoartele de evaluare, cu toate că, proiectul implică o tehnologie nouă - acvaponia - tehnologie care nu a mai fost aplicată astfel pe teritoriul României şi în legătură cu care niciunul dintre institutele interogate nu deţine experţi atestaţi şi recunoscuţi.

De asemenea, institutele de cercetare nu au aprofundat caracteristica definitorie a proiectului şi anume, partea de acvacultură a proiectului-pilot urmează a fi implementată "în aer liber", nu în sere biosecurizate, ca în cazul altor proiecte din străinătate, cu soluţii de eficientizare a costurilor investiţionale şi a celor operaţionale, precum şi la dimensiuni comerciale.

Recursul este nefondat.

Criticile formulate de către recurenta-reclamantă cu privire la interpretarea şi aplicarea greşită a art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006") nu pot fi primite.

Este în afara oricărei discuţii că eligibilitatea unui proiect de tipul celui propus de către reclamantă depinde de caracterul inovator al tehnologiei la care se referă proiectul, astfel cum rezultă neechivoc din prevederile normei comunitare amintite. Asupra acestei chestiuni nu există un dezacord între părţile litigante din prezenta cauză, disensiunea fiind doar în privinţa chestiunii dacă proiectul reclamantei are caracter inovator.

Faţă de costurile proiectului pilot propus de către reclamantă, în speţă, sunt incidente prevederile art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007, prin care s-au stabilit norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1198/2006, potrivit cărora "În cazul în care costurile totale ale unui proiect-pilot depăşesc 1 milion euro, autoritatea de gestiune solicită anterior aprobării, o evaluare a unui organism independent ştiinţific". Costurile proiectului în discuţie depăşind plafonul indicat în art. 19 alin. (4) din Regulament, evaluarea caracterului inovator al tehnologiei a fost solicitată de pârât Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, care s-a pronunţat în sensul că tehnologia la care se referă reclamanta nu are caracter inovator şi că aceasta poate fi considerată o aplicaţie a unor sisteme şi tehnologii uzual folosite în acvacultura mondială.

În aceste condiţii, autoritatea de gestiune s-a pronunţat în sensul că tehnologia propusă de reclamantă nu are caracter inovator, situaţie în care proiectul-pilot în discuţie nu este eligibil. La rândul său instanţa de fond a reţinut că în mod corect a fost respinsă cererea de finanţare formulată de către reclamantă, din moment ce cererea nu vizează o activitate eligibilă, în lipsa caracterului inovator al proiectului pilot.

Nu poate fi primită critica recurentei-reclamante, în sensul că instanţa ar fi trebuit să înlăture concluziile evaluării efectuate de către Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi, şi să pronunţe o sentinţă luând în considerare opiniile exprimate de specialiştii care au exprimat un punct de vedere favorabil reclamantei. O soluţie fundamentată pe opiniile acestor specialişti, care confirmă caracterul inovator al proiectului, ar intra însă în conflict cu prevederile art. 41 din Regulamentul Consiliului European nr. 1198/2006 privind Fondul European de Pescuit ("Regulamentul nr. 1198/2006"), şi cu prevederile art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 497/2007, ce conţine norme de aplicare a Regulamentului nr. 1198/2006. Textul legal precitat, art. 19 alin. (4), stipulează în termeni categorici şi inderogabili că evaluarea privind caracterul inovator al proiectului se efectuează de un organism independent ştiinţific, ceea ce exclude ab initio ca evaluarea proiectului să se întemeieze pe opiniile unor specialişti individuali, astfel cum susţine recurenta.

Reclamanta susţine, în privinţa caracterului inovator al proiectului, că instanţa ar fi trebuit să constate acest fapt "din perspectiva mixului de tehnici folosite, precum şi din perspectiva abordării unei tehnologii inexistente în funcţiune în România". În acest sens, reclamanta a precizat că proiectul este inovator, caracter demonstrat de tehnologia propusă, acvaponia - îmbinarea a două procedee diferite, acvacultura (creşterea peştilor) şi hidroponia (creşterea plantelor în soluţii nutritive). Caracterul inovator, afirmă reclamanta, rezultă şi din testarea viabilităţii şi eficienţei sistemului la diferite grade de încărcare, pentru a determina zonele de echilibru ale sistemului, în scopul dimensionării corecte, pentru grupe de peşti crescute în aer liber (în zonele cu climă temperată, încercările s-au realizat cu bazinele de peşti plasate în spaţiul serei hidroponice).

Direcţia Generală de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a acceptat însă concluziile evaluării şi a apreciat că cererea de finanţare formulată de către reclamantă nu este eligibilă deoarece tehnologia propusă nu are caracter inovator, decizie fundamentată pe evaluarea realizată de către Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.

Sub acest aspect, constată Înalta Curte, instanţa de fond a apreciat că evaluarea realizată de institutul mai sus-amintit nu poate fi supusă cenzurii în cadrul controlului judecătoresc exercitat în temeiul Legii nr. 554/2004.

În această chestiune, este de observat, constată Înalta Curte, că evaluarea în discuţie reprezintă o opinie de specialitate într-un anume domeniu, în care instanţa de judecată nu posedă expertiză, fiind vorba de o chestiune de fapt cu caracter pur tehnic, care reclamă cunoştinţe de specialitate pe care judecătorul nu le posedă. De aceea, opinia Direcţiei Generale de Pescuit - Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu privire la neeligibilitatea proiectului-pilot propus de reclamantă se situează în zona oportunităţii actelor administrative, domeniul rezervat exclusiv administraţiei. În acest context, intervenţia judecătorului în sfera dreptului de apreciere al autorităţii publice pârâte ar reprezenta o imixtiune în activitatea administraţiei, ceea ce contravine principiului separaţiei puterilor în stat consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituţia României.

În acest sens s-a pronunţat şi prima instanţă, atunci când s-a referit la limitele controlului judecătoresc în privinţa deciziei pârâtului de a respinge ca neeligibilă cererea de finanţare a reclamantei, şi a contestaţiei formulate. De fapt, constată Înalta Curte, prima instanţă pronunţându-se în felul arătat, a pus în evidenţă o trăsătură generală a controlului judecătoresc în materia contenciosului administrativ, constând în aceea că acest tip de control vizează doar legalitatea actelor administrative supuse cenzurii instanţelor, ceea ce exclude verificarea aspectelor referitoare la oportunitatea emiterii actelor infralegislative.

Desigur, observă Înalta Curte, oportunitatea unui act administrativ poate fi cenzurată de instanţa de judecată, în baza Legii nr. 554/2004, prin excepţie de la regula generală mai sus enunţată, în ipoteza în care autorităţile publice îşi exercită dreptul de apreciere cu exces de putere, astfel cum este definit acesta în art. 2 alin. (1) lit. n) din actul normativ precitat. În această ipoteză, în cadrul marjei de apreciere pe care o posedă la rândul său instanţa de contencios administrativ, aceasta poate să dispună măsuri pentru recunoaşterea dreptului ori a interesului legitim vătămat, fără ca cele dispuse de judecător să poată fi considerate imixtiuni în activitatea administraţiei publice. În speţă, nici judecătorul fondului şi nici instanţa de recurs nu au constatat însă că puterea de apreciere a pârâtului s-ar impune a fi cenzurată pentru exces de putere.

Recurenta-reclamantă critică sentinţa recurată şi pentru motivul că judecătorul fondului nu a avut în vedere la judecarea cauzei că pârâtul ar fi "amestecat nepermis cele două etape ale procesului de evaluare", iregularitate care ar fi trebuit sancţionată de către instanţa de judecată. În esenţă, recurenta susţine că, evaluarea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi nu trebuia realizată în etapa de verificare a criteriilor de eligibilitate, ci în etapa de evaluare tehnică.

Critica este nefondată. Recurenta, reţine Înalta Curte, nu probează vătămarea sa, în condiţiile prescrise de art. 1 din Legea contenciosului administrativ. Indiferent de momentul în care s-a realizat evaluarea proiectului, rezultă cu puterea evidenţei că, acest lucru nu poate afecta validitatea juridică a deciziei pârâtului de a respinge Cererea de finanţare nr. X formulată de reclamantă, în condiţiile în care decizia respectivă se bazează pe o problemă cu caracter tehnic. Evaluarea caracterului inovator al proiectului, mai exact a priorităţii examinării acestei cerinţe în raport cu altele, până la urmă, aşa cum a arătat şi prima instanţă, este atributul exclusiv al pârâtului, fără ca prin prioritizarea evaluării în raport cu alte cerinţe să se fi produs o încălcare a normelor legale incidente în cauză, sau o vătămare a reclamantei.

La fel, este nefondată şi critica referitoare la existenţa unui conflict potenţial de interese, în opinia recurentei, ignorat de judecătorul fondului, care nu ar fi verificat dacă evaluatorul a fost sau nu imparţial în raport cu aplicantul. Contrar celor susţinute de recurentă, constată Înalta Curte, instanţa de fond nu s-a mărginit să examineze independenţa organismului evaluator (Institutul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi), fără să analizeze imparţialitatea acestui organism faţă de reclamantă, ci a făcut acest lucru.

Astfel, în cuprinsul sentinţei recurate se arată explicit că susţinerile în acest sens ale reclamantei nu au fost dovedite, în raport de prevederile parag. 14 din Regulamentul nr. 498/2007, în condiţiile în care organismele de evaluare la care se referă SC A. SRL nu se regăsesc în lista beneficiarilor programelor de finanţare derulate de pârât, la care se referă dispoziţia legală precitată, astfel că este în afara oricărei discuţii existenţa unui conflict potenţial de interese.

Reclamanta a mai susţinut în recurs că, evaluările realizate de A.M.P.O.P., prin institutele de cercetare sunt superficiale şi din acest motiv a fost negat caracterul inovator al tehnologiei propuse în proiect; de asemenea, a mai susţinut că a avut loc o interpretare excesivă a criteriilor de evaluare.

Critica nu este fondată. Instanţa de judecată a analizat atent această susţinere şi a ajuns la concluzia corectă că reclamanta nu a furnizat argumente şi probe pentru a se trage o astfel de concluzie. Nici în recurs, observă Înalta Curte, nu au fost furnizate argumente convingătoare în sensul celor susţinute. În această chestiune, dimpotrivă, rezultă cu evidenţă preocuparea deosebită a autorităţii publice pârâte de a depune toate demersurile în vederea verificării caracterului inovator al tehnologiei în discuţie. Astfel, deşi potrivit art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 428/2007, aceasta avea obligaţia de a solicita o singură evaluare din partea unui organism independent ştiinţific, după formularea contestaţiei administrative a solicitat un punct de vedere şi Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet şi, de asemenea, Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării". În aceste condiţii, concluzia este, în deplin acord cu judecătorul fondului, că autoritatea publică pârâtă a dat dovadă de bună credinţă, iar demersurile suplimentare întreprinse au avut drept scop înlăturarea oricăror erori în evaluarea proiectului. Similaritatea dintre evaluarea Institutului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi şi punctul de vedere al Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet nu poate constitui un motiv serios pentru a suspecta o lipsă de imparţialitate în ceea ce o priveşte pe reclamantă. Pur şi simplu, este vorba de faptul că, ambele organisme neagă caracterul inovator al tehnologiei din proiect.

Nu este fondată nici critica privitoare la faptul că pârâtul nu a făcut publice procedurile de evaluare a caracterului inovativ al proiectului şi că instanţa de fond nu ar fi sancţionat acest lucru. Judecătorul fondului a examinat prin prisma dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Regulamentul nr. 498/2007, care sunt procedurile concrete de urmat pentru un program operaţional de către statul membru care derulează un astfel de program. În urma acestui examen, pe baza probelor aflate la dosarul cauzei, precum şi a verificărilor pe pagina de internet a pârâtului, instanţa de judecată a observat că au fost furnizate potenţialilor beneficiari informaţiile necesare, astfel cum pretinde norma comunitară mai sus-citată.

Nu poate fi primită nici susţinerea că prima instanţă a analizat în mod superficial argumentele SC A. SRL cu privire la modalitatea de soluţionare a contestaţiilor. Aşa cum a arătat instanţa de fond, singurul motiv pentru care a fost respinsă cererea de finanţare îl reprezintă faptul că tehnologia propusă în cadrul proiectului-pilot nu avea caracter inovator şi că, prin urmare, cererea nu vizează o activitate eligibilă, soluţie întemeiată pe evaluarea unui organism ştiinţific independent. Aşa fiind, firesc, decizia de respingere a contestaţiei se concentrează pe această chestiune, fiind, din acest punct de vedere, irelevante alte argumente invocate de reclamantă.

În ceea ce priveşte lipsa procedurilor de evaluare a caracterului inovator, şi această critică este nefondată, reclamanta nefiind în măsură să indice care ar fi normele legale ce impun fixarea unor astfel de criterii, pe de o parte. Pe de altă parte, rezultă cu puterea evidenţei că evaluarea caracterului inovator al proiectului, exigenţă impusă în termeni imperativi şi inderogabili de art. 19 alin. (4) din Regulamentul (CE) nr. 498/2007 este o chestiune de strictă specialitate, cu caracter ştiinţific, ceea ce exclude un tipar prestabilit prin reguli juridice cu privire la obţinerea unei opinii tehnice.

Faţă de cele ce preced, rezultă că recursul este nefondat, astfel că va fi respins ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC A. SRL împotriva Sentinţei civile nr. 61/F-CONT din 27 februarie 2013 a Curţii de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 decembrie 2013.

Procesat de GGC - MI