Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 544/2016 AI generated

Validity of unaccredited academic credentials for civil service recruitment and scope of res judicata

Case Number Decizia nr. 544/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's decision to reject the plaintiff's action, in a dispute concerning the legality of a committee's decision to reject her application for a vacant probation counselor position. The plaintiff challenged the rejection on grounds that her diploma, issued following a prior final court order compelling the university to issue it, should be valid for the competition, arguing that the lower court erred by ignoring the *res judicata* of that earlier judgment and misinterpreting the educational requirements. The Court held that the prior judgment did not bind this case because it addressed only the obligation to issue the document, not the accreditation status of the specific specialization or form of study, which remained unaccredited under Romanian law. Consequently, the application was correctly rejected for failing to meet the statutory requirement of a valid license in an eligible field as defined by Law No. 123/2006 and the organizing regulation under Order No. 2475/C/2011, which restricts eligibility to studies at accredited or state-recognized institutions.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006, art. 7 din Legea nr. 544/2004, art. 496 alin. (1) C. proc. civ; Validity of unaccredited academic credentials for civil service recruitment and scope of res judicata: The plaintiff challenged the rejection on grounds that her diploma, issued following a prior final court order compelling the university to issue it, should be valid for the competition, arguing that the lower court erred by ignoring the *res judicata* of that earlier judgment and misinterpreting the educational requirements. The Court held that the prior judgment did not bind this case because it addressed only the obligation to issue the document, not the accreditation status of the specific specialization or form of study, which remained unaccredited under Romanian law. Consequently, the application was correctly rejected for failing to meet the statutory requirement of a valid license in an eligible field as defined by Law No. 123/2006 and the organizing regulation under Order No. 2475/C/2011, which restricts eligibility to studies at accredited or state-recognized institutions.

Keywords

AI generated
validity requirement res judicata civil status application form civil service grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ
Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin.
art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ
Referitor la de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, recurenta arătă că instanţa de judecată nu a analizat dacă reclamanta îndeplineşte condiţia prevăzută de art.
art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006
Dosarul recurentei-reclamante a fost respins în urma constatării neîndeplinirii condiţiei prevăzută de art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006 şi a condiţiilor impuse de Regulament în sensul de a prezenta o diplomă de licenţă valabilă într-una din specializările enumerate de text.
art. 7 din Legea nr. 544/2004
La 06 august 2013, comisia de organizare a concursului a respins contestaţia formulată împotriva deciziei de respingerea a dosarului de înscriere la concurs, iar în data de 07 august 2013, recurenta-reclamantă a formulat, conform art. 7 din Legea nr.
art. 496 alin. (1) C. proc. civ
Procedural rule governing the dismissal of the appeal and its legal effects.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004

Main ground for dismissing the appeal as unfounded in an administrative litigation case.

art. 496 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural rule governing the dismissal of the appeal and its legal effects.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 544/2016

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată;

Prin cererea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., anularea deciziei comisiei de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probaţiune sesiunea iunie-octombrie 2013 prin care a fost respins dosarul de înscriere la concurs, anularea deciziei comisiei de organizare a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probaţiune sesiunea iunie-octombrie 2013 prin care a fost respinsă contestaţia împotriva deciziei comisiei de organizare de respingere a dosarului de înscriere la concurs, constatarea că reclamanta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de lege pentru participarea la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probaţiune, obligarea pârâtului B. către reclamantă la plata sumei de 5.000 lei reprezentând daune morale, produse prin adoptarea deciziilor de respingere a dosarului de înscriere la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probaţiune sesiunea iunie - octombrie 2013 şi obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanta a invocat nelegalitatea prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de organizare a concursului.

2. Soluţia instanţei de fond;

Prin sentinţa civilă nr. 59 din 9 mai 2014 Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului Justiției nr. 2475/C/2011, ca inadmisibilă, şi a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul B..

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei civile nr. 59 din 9 mai 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. a declarat recurs.

Recursul este întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ.

Referitor la motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 7 C. proc. civ., atunci când se încalcă autoritatea de lucru judecat, recurenta-reclamantă consideră că instanţa de judecată a procedat în mod greşit la analiza faptului dacă forma de învăţământ pe care a urmat-o este autorizată sau acreditată.

Recurenta precizează că acest aspect a făcut deja obiectul Dosarului nr. x/32/2011 al Tribunalului Bacău, care a fost soluţionat prin sentinţa civilă nr. 1311 din 27 septembrie 2012, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 948 din 05 martie 2013 a Curţii de Apel Bacău, prin care a fost admisă acţiunea pârâta Universitatea C. fiind obligată să elibereze diploma de licenţă, iar Ministerul Educaţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului, în calitate de chemat în garanţie, să aprobe tipărirea formularului tipizat pentru diploma de licenţă, în a cărei considerente, s-a reţinut că forma de învăţământ urmată, deşi nu s-a regăsit în lista celor acreditate sau autorizate, s-a bucurat de prezumţia de legalitate, astfel că nu se impunea o nouă analiză cu privire la acest aspect.

Având în vedere, principiul securităţii juridice, precum şi faptul că prin sentinţa civilă nr. 1311 din 27 septembrie 2012 a Tribunalului Bacău, s-a statuat că forma de învăţământ urmată s-a bucurat de prezumţia de legalitate, prin procedura la o noua analiză referitoare la cele statuate prin sentinţa civilă menţionată, rămasă irevocabilă recurenta consideră că este afectată autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri.

Referitor la de nelegalitate invocat, prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., atunci când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, recurenta arătă că instanţa de judecată nu a analizat dacă reclamanta îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006 privind statutul personalului de probaţiune, dacă este licenţiată în drept şi în mod greşit a procedat la a analiza dacă forma de învăţământ urmată de aceasta este sau nu acreditată, condiţie prevăzută de art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului Justiției nr. 2475/C/2011, privind Regulamentul de organizare al concursului.

La momentul susţinerii examenului de licenţă era în vigoare Legea învăţământului nr. 84/1995, iar conform dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învăţământ superior, aprobat prin Ordinul nr. 2284/2007, actele de studii din sistemul naţional de învăţământ superior sunt documente oficiale de stat, cu regim special, care confirmă studii de învăţământ superior efectuate şi titluri sau calităţi dobândite, conferind titularilor acestora drepturi şi obligaţii care decurg din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi din celelalte reglementări legale în vigoare.

4. Apărările formulate în cauză;

Intimatul B. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Procedura derulată în recurs;

În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 28 octombrie 2015, recursul a fost admis în principiu.

6. Soluția instanței de recurs;

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a constatat că, în cauză, motivele de recurs invocate, prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 7 şi 8 C. proc. civ. nu sunt întemeiate, și că instanța de fond a făcut, prin sentința pronunțată, prin raportare la circumstanțele de fapt ale litigiului, o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material aplicabile.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta în data de 01 iulie 2013 s-a înscris la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de consilier de probaţiune sesiunea iunie - octombrie 2013, depunând toate actele prevăzute de art. 3 din Regulamentul privind organizarea, desfăşurarea concursului.

În data de 27 iulie 2013, pe site-ul B. s-au afişat rezultatele etapei de selecţie a dosarelor de înscriere, iar la poziţia 75 din tabelul cu rezultatele selecţiei, a apărut menţiunea că dosarul recurentei-reclamante a fost respins, precizându-se faptul că nu este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 20 alin (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Împotriva deciziei de respingere a dosarului de înscriere la concurs recurenta-reclamantă a formulat contestaţie susţinând faptul că diploma de licenţă i-a fost eliberată ca urmare a sentinţei civile nr. 1311 din 27 septembrie 2012 a Tribunalului Bacău, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia civilă nr. 948 din 05 martie 2013 a Curţii de Apel Bacău.

La 06 august 2013, comisia de organizare a concursului a respins contestaţia formulată împotriva deciziei de respingerea a dosarului de înscriere la concurs, iar în data de 07 august 2013, recurenta-reclamantă a formulat, conform art. 7 din Legea nr. 544/2004, plângere prealabilă împotriva deciziilor comisiei de organizare a concursului prin care i-a fost respins dosarul de înscriere.

B. i-a răspuns recurentei-reclamante la plângerea prealabilă înregistrată sub nr. x/62995 din 07 august 2013.

Dosarul recurentei-reclamante a fost respins în urma constatării neîndeplinirii condiţiei prevăzută de art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006 şi a condiţiilor impuse de Regulament în sensul de a prezenta o diplomă de licenţă valabilă într-una din specializările enumerate de text.

Pentru a fi numită în funcţia de consilier de probaţiune persoana trebuie să îndeplinească cumulativ o serie de condiţii, printre care şi cea de a fi licenţiată în asistenţă socială, psihologie, sociologie, pedagogie sau drept (art. 20 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 123/2006).

Potrivit dispoziţiilor art. 9 din Ordinul ministrului Justiției nr. 2475/C/2011, „Comisia de organizare a concursului are, în principal, atribuţia de a verifica cererile de înscriere şi actele depuse la dosarele candidaţilor, conform art. 3 şi 4 şi de a respinge cererile de înscriere care nu sunt însoţite de actele prevăzute de art. 3 alin. (1) sau dacă din actele depuse nu rezultă îndeplinirea condiţiilor specifice pentru ocuparea postului ori funcţiei vacante„.

La art. 3 alin. (2) din Ordinul ministrului Justiției nr. 2475/C/2011 se prevede că: „Vor fi luate în considerare diplomele sau adeverinţele care atestă studiile absolvite, în unul din domeniile prevăzute la art. 20 alin. (1) lit. f) din lege, indiferent de formă sau de emitent, cu condiţia ca acesta din urmă să fie o unitate de învăţământ acreditată sau recunoscută de statul român, în cazul absolvirii studiilor în străinătate.

Astfel, în cazul recurentei-reclamante, comisia de organizare a concursului a constatat că aceasta nu îndeplineşte condiţia prevăzută de art. 20 alin. (1) lit. f) din legea şi condiţiile prevăzute de Regulament, referitoare la studii.

De asemenea, Înalta Curte constată că, în cauză, nu operează autoritatea de lucru judecat deoarece în cadrul Dosarului nr. x/32/2011* al Tribunalului Bacău, recurenta-reclamantă a solicitat pârâtei Universitatea C. eliberarea diplomei de licenţă, iar cauza de faţă se analizează condiţiile de înscriere la un concurs pentru ocuparea unui post de consilier de probaţiune, în contextul în care solicitarea recurentei-reclamante de înscriere la concurs a fost respinsă întrucât nu întruneşte condiţiile privind studiile universitare absolvite. Specializarea şi forma de învăţământ ID pe care aceasta a absolvit-o la Universitatea C. Bucureşti nu se regăsesc în hotărârile de guvern privind autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea specializărilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat şi particular şi forma de învăţământ pentru care au fost autorizate să funcţioneze.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond în mod corect a apreciat că recurenta-reclamantă nu îndeplineşte condiţiile de participare la concursul organizat pentru ocuparea unui post de consilier de probaţiune.

Prin urmare, instanţa constată că susţinerile şi criticile recurentei sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

7.Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs;

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta A. împotriva sentinţei civile nr. 59 din 9 mai 2014, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2016.