Judicial review limits for judicial professional evaluations: strict interpretation of committee incompatibility grounds and prohibition of substantive substitution of scoring criteria.

Decizia nr. 371/2016

Asupra contestaţiei de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Hotărârea supusă controlului judiciar

Prin Hotărârea nr. 1118 din 16 octombrie 2014, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins contestaţia formulată de contestatorul A., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa, împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 384 din 04 iunie 2014 prin care i-a fost respinsă contestaţia depusă împotriva calificativului "bine" acordat la evaluarea activităţii profesionale desfăşurate în perioada 2012 - 2014.

Pentru a pronunţa această soluţie, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă, argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

- Critica contestatorului referitoare la faptul că dispozitivul Hotărârii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 384 din 04 iunie 2014 este diferit de minuta afişată pe site-ul instituţiei, în sensul că din dispozitiv lipseşte paragraful prin care Secţia a constatat că evaluarea activităţii sale profesionale a fost realizată de o comisie legal constituită, nu poate fi primită, în condiţiile în care nu sunt aplicabile exigentele impuse de prevederile art. 425 C. proc. civ.

- În cadrul Hotărârii nr. 384 din 04 iunie 2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a analizat susţinerile contestatorului în legătură cu modalitatea de acordare a calificativului profesional, iar soluţia pronunţată este legală şi temeinică.

- Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nu a modificat motivarea Comisiei de evaluare cu privire la notele acordate contestatorului, ci a procedat la suplimentarea argumentaţiei în sprijinul soluţiei pronunţate.

- Într-adevăr, Comisia de evaluare nu a motivat acordarea notei de 9,50 contestatorului la criteriul "Formarea profesională continuă", indicatorul "Studiul individual al practicii şi doctrinei în materie"; diminuarea nejustificată a notei nu este întemeiată, atâta timp cât se analizează disponibilitatea magistratului de a participa la programele de formare profesională continuă, iar nu prezenţa sa efectivă la astfel de programe. Însă, şi în situaţia în care la acest criteriu se acordă o notă maximă, nota finală nu se majorează suficient pentru a se putea acorda calificativul "foarte bine", nefiind, prin urmare, un argument apt să fundamenteze soluţia de admitere a contestaţiei.

1.2. Contestaţia formulată de A.

La data de 04 ianuarie 2015, împotriva Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1118 din 16 octombrie 2014 a formulat contestaţie dl. procuror A., care a solicitat anularea acesteia, mărirea fiecărei note, precum şi a calificativului acordat la evaluarea activităţii profesionale desfăşurate în perioada 2012 - 2014.

În motivarea contestaţiei, partea a formulat următoarele critici de nelegalitate cu privire la evaluarea activităţii sale profesionale:

- Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nu a fost legal investită; astfel, din Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa a făcut parte d-na procuror B., absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii, promoţia 2008 - 2010, numită procuror definitiv în luna februarie 2012, care nu îndeplinea condiţia de 2 ani vechime. În aceeaşi situaţie s-au aflat şi d-na procuror C. a cărei numire a fost revocată prin Hotărârea nr. 956 din 26 august 2014 a Plenului CSM.

- Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nu a fost legal compusă, deoarece, la momentul realizării evaluării, la doi dintre membrii comisiei - d-ul procuror D. şi d-na procuror E. - le încetase mandatele din data de 16 decembrie 2013, fiind reinvestiţi ulterior reevaluării, prin Hotărârea nr. 589 din 15 mai 2014 a Plenului CSM. Chiar dacă, ulterior, prin Hotărârea nr. 597 din 16 mai 2014, Plenul CSM a stabilit că, de principiu, data de la care operează reinvestirea membrilor comisiei de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor/procurorilor o reprezintă data de la care le-a expirat mandatul pentru care au fost investiţi, instanţa de contencios administrativ are posibilitatea să constate în mod direct că această critică de nelegalitate subzistă.

- Evaluarea activităţii sale profesionale de către Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa s-a realizat ca urmare a cererilor de abţinere formulate de către membrii Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, cereri care au fost admise. Din componenţa Comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa au făcut parte şi procurorii care au întocmit şi semnat adresa şi informarea nr. 934/I/3/2014, procurori care nu au înţeles să formuleze cereri de abţinere. Ca atare, contestatorul a semnalat lipsa totală a aparenţei de imparţialitate a doi dintre cei trei membrii care au compus comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Pe fondul contestaţiei la raportul de evaluare, partea a precizat următoarele aspecte:

- Prin Hotărârea nr. 384 din 04 iunie 2014, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a schimbat argumentele pentru care a fost depunctat în ceea ce priveşte evaluarea activităţii de urmărire penală.

- Pe parcursul anului 2013, i-au fost repartizate cele mai multe dosare de urmărire penală dintre toţi procurorii unităţii (33 de dosare, ceilalţi procurori având repartizate 26, respectiv 15 dosare) şi a soluţionat cele mai multe dosare, mai precis, 17; cu toate acestea, Secţia pentru procurori din cadrul CSM şi Plenul CSM i-au respins obiecţiunile cu o motivare generică şi, în special, pentru alte motive decât cele reţinute de către comisia de evaluare.

- Secţia pentru procurori din cadrul CSM nu a verificat dacă micşorarea notei de către Comisie este justificată şi a transferat către procurorul evaluat sarcina răsturnării unei prezumţii de temeinicie în scăderea notei.

- Membrii Comisiei de evaluare nu aveau prerogativa analizei fondului cauzelor pe care contestatorul le-a instrumentat şi a modalităţii în care a fost administrat probatoriul, iar Secţia pentru procurori din cadrul CSM nu a verificat în mod concret şi efectiv temeinicia măsurii de scădere a notei.

- În mod greşit, atât Comisia de evaluare cât şi Secţia pentru procurori au reţinut că respectarea termenelor procedurale trebuie analizată la capitolul "Calitatea activităţii". De asemenea, deşi Comisia de evaluare nu a realizat nicio motivare, Secţia pentru procurori a arătat că motivarea notei la acest indicator s-a realizat odată cu cea de la indicatorul următor, ceea ce reprezintă o încălcare a dispoziţiilor regulamentare în materie.

- La indicatorul de la pct. II e), motivarea a fost suplinită, făcându-se trimitere la existenţa unor situaţii unde nu au fost valorificate probele administrate, fără a se determina în concret aceste aspecte.

- În ceea ce priveşte supravegherea cercetărilor penale, Secţia pentru procurori din cadrul CSM, în loc să analizeze temeinicia motivării comisiei la scăderea notei, a realizat o nouă motivare, diferită şi chiar opusă de cea a Comisiei. Contestatorul precizează faptul că, la pct. II a) din cadrul acestui capitol, trebuiau avute în vedere doar cauzele în care, după completarea orice redeschiderea urmăririi penale, au fost adoptate soluţii, iar cu privire la ceilalţi subindicatori arată că nu există o motivare a scăderii notelor ce i-au fost acordate.

În plus, contestatorul susţine că, prin Hotărârea nr. 67 din 12 martie 2012 a Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, a fost admisă contestaţia formulată de un alt procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, reţinându-se că, la notarea anumitor subindicatori din cuprinsul Raportului, Comisia de evaluare nu a menţionat în mod concret motivele care au determinat acordarea notelor.

1.3. Contestatorul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în raport de prevederile art. 21 alin. (1) şi (2), art. 124 alin. (2) şi art. 126 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimatul CSM a depus întâmpinare în care a solicitat respingerea contestaţiei, ca neîntemeiată şi menţinerea hotărârii atacate, precum şi respingerea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, pentru motivele prezentate la dosar.

Partea a depus la dosar documentaţia care a stat la baza adoptării hotărârii contestate în cauză, respectiv dosarul de evaluare a activităţii profesionale a contestatorului.

1.5. La termenul de judecată din data de 09 februarie 1015, Înalta Curte a admis cererea formulată de contestator şi a sesizat instanţa constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de parte pentru argumentele nominalizate în încheierea de şedinţă de la acea dată.

Prin Decizia nr. 634 din 08 octombrie 2015, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată.

1.6. La termenul de judecată din data de 18 septembrie 2015, Înalta Curte a încuviinţat contestatorului administrarea probei cu înscrisuri.

2. Soluţia dată de Înalta Curte

După cum s-a precizat la pct. 1.2 al acestei decizii, contestatorul A. a învestit instanţa de contencios administrativ competentă, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, cu modificările şi completările ulterioare, cu cererea de verificare a legalităţii Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1118 din 16 octombrie 2014 prin care i-a fost respinsă, ca neîntemeiată, contestaţia depusă împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori din cadrul CSM nr. 384 din 04 iunie 2014, care a analizat media de 8,91 şi calificativul "bine" acordate la evaluarea activităţii profesionale desfăşurate de parte în perioada 2012 - 2014.

Analizând conţinutul hotărârii atacate şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acesteia, prin prisma dispoziţiilor legale incidente în materie, Înalta Curte apreciază că nu sunt întemeiate criticile de nelegalitate formulate de contestator pentru argumentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează.

2.1. Referitor la critica privind nelegala investire a Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa

Potrivit art. 26 alin. (8) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, "există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, în următoarele situaţii:

1. când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soţ, rudă sau afin până la al patrulea grad inclusiv cu judecătorul sau procurorul evaluat;

2. când există sau a existat în perioada de 5 ani înaintea evaluării un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat;

3. când preşedintele comisiei de evaluare este membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii cu activitate nepermanentă."

Conform alin. (9) şi (10) ale aceluiaşi articol, "dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (8), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului.

În situaţiile prevăzute la alin. (8) şi (9), membrul comisiei de evaluare care este incompatibil va fi înlocuit de membru supleant, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (8) pct. 3, când va fi locuit de vicepreşedintele instanţei sau, după caz, de adjunctul conducătorului parchetului."

Relevante sunt şi dispoziţiile art. 261 din acelaşi Regulament care stipulează că:

"(1) Colegiul de conducere al instanţei sau parchetului constată situaţia de incompatibilitate în care se află un membru al comisiei de evaluare şi dispune înlocuirea acestuia cu membru supleant (...)

(2) Competenţa constatării situaţiilor de incompatibilitate între 2 sau mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul ori procurorul evaluat, în ipoteza în care membrii comisiei sunt şi membrii ai colegiului de conducere, revine colegiului de conducere al instanţei ierarhic superioare sau al unităţii de parchet ierarhic superioare celei la care funcţionează judecătorul ori procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate.

(4) În cazul constatării situaţiei de incompatibilitate între 2 ori mai mulţi membri ai comisiei de evaluare şi judecătorul sau procurorul evaluat, evaluarea se va efectua de către comisia de evaluare de la instanţa ierarhic superioară ori unitatea de parchet ierarhic superioară celei la care funcţionează judecătorul sau procurorul evaluat şi membrii comisiei de evaluare aflaţi în situaţii de incompatibilitate."

În speţa de faţă, membrii Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, respectiv d-nele procuror F. (membru de drept al comisiei), B. (numită prin Hotărârea Plenului CSM nr. 864 din 20 august 2013) şi G. (numită prin Hotărârea Plenului CSM nr. 660 din 27 septembrie 2011) au formulat cereri de abţinere cu privire la evaluarea contestatorului.

Aceste cereri de abţinere au fost înregistrate sub nr. 4/I/5 din 04 aprilie 2014, iar prin Hotărârea nr. 1 din 07 aprilie 2014 a Colegiului de conducere din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a decis înaintarea lor către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Prin Hotărârea din 08 aprilie 2014, Colegiul de conducere din cadrul Parchetului de pe Tribunalul Constanţa a apreciat că "motivele invocate de membrii Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa sunt întemeiate" şi a constatat că "există o situaţie de incompatibilitate", astfel încât a dispus ca evaluarea contestatorului să se realizeze de către Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe Tribunalul Constanţa.

Înalta Curte nu poate primi critica contestatorului în legătură cu participarea nelegală a d-nei procuror B. în Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, în condiţiile în care acesta nu a solicitat revocarea Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 864 din 20 august 2013 prin care s-a dispus numirea sa în comisie în locul d-nei procuror H., promovată la Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa.

Cu alte cuvinte, la data declanşării procedurii privind stabilirea nivelului de competenţă profesională a contestatorului, anterior formulării cererilor de abţinere de către cei 3 membrii ai comisiei de evaluare, partea nu a invocat nelegala compunere a Comisiei aflate în discuţie, din care făcea parte d-na procuror B., şi nici nu a contestat actul administrativ de numire a acesteia în cadrul Comisiei. Ca atare, cu aplicarea corectă a dispoziţiilor art. 26 şi art. 261 din Regulamentul privind evaluarea, în urma admiterii cererilor de abţinere formulate de membrii comisiei de evaluare constituite la nivelul unităţii de parchet unde îşi desfăşura activitatea contestatorul, s-a procedat la investirea comisiei de evaluare din cadrul parchetului ierarhic superior.

2.2. Referitor la critica privind nelegala compunere a Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa

În opinia contestatorului, Comisia de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa nu a fost legal compusă, deoarece, la momentul realizării evaluării, la doi dintre membrii comisiei, respectiv d-nul procuror D. şi d-na procuror E., le încetase mandatele din data de 16 decembrie 2013, fiind reinvestiţi ulterior reevaluării, prin Hotărârea nr. 589 din 15 mai 2014 a Plenului CSM.

Într-adevăr, prin hotărârea anterior individualizată, s-a dispus reinvestirea comisiei de evaluare din cadrul acestei unităţi de parchet, însă, în baza Hotărârii Plenului CSM nr. 597 din 16 mai 2014, data de la care operează reinvestirea membrilor comisiilor de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor/procurorilor o reprezintă data de la care a expirat mandatul pentru care au fost reinvestiţi în calitate de membri ai comisiei de evaluare.

Ca atare, s-a menţionat că, în situaţia reînvestirii, membrii comisiei de evaluare sunt confirmaţi de către Plen, la propunerea colegiilor de conducere, în temeiul art. 26 alin. (21) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor.

Pe cale de consecinţă, în cazul reînvestirii în funcţie a aceloraşi membrii ai comisiei de evaluare, hotărârea Plenului CSM are un caracter confirmativ al calităţii acestor persoane a căror evaluare a fost deja efectuată de către Plen la acordarea mandatului anterior şi a căror numire se dispune în urma îndeplinirii condiţiei de a fi desemnaţi de către colegiul de conducere al instanţei sau al parchetului la care funcţionează.

Este adevărat că instanţa de contencios administrativ putea verifica legalitatea Hotărârii Plenului CSM nr. 597 din 16 mai 2014, dar contestatorul a precizat în mod expres faptul că renunţă la soluţionarea Dosarului nr. x/2/2015 având ca obiect hotărârea aflată în discuţie. În atare situaţie, criticile contestatorului pe acest aspect nu mai prezintă nicio relevanţă juridică.

2.3. Referitor la critica privind nerespectarea principiului imparţialităţii membrilor Comisiei de evaluare din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa

Contestatorul precizează faptul că din componenţa Comisiei de evaluare constituită la nivelul Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa au făcut parte şi procurorii care au întocmit şi semnat adresa şi informarea nr. 934/I/3/2014, iar aceştia nu au înţeles să formuleze cereri de abţinere.

Pe acest aspect, Înalta Curte constată că, prin cererea înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa sub nr. x/I/5 din 10 aprilie 2014, contestatorul a solicitat d-nului procuror I. şi d-nei procuror E. să formuleze cereri de abţinere cu privire la evaluarea sa, întrucât aceştia au făcut un control la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa în urma căruia au constatat existenţa unor deficienţe în activitatea sa profesională.

Prin Adresa nr. 814/I/3 din 14 aprilie 2014, Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa a comunicat contestatorului faptul că "din examinarea prevederilor art. 8 şi 9 din Hotărârea Plenului CSM nr. 676/2007 nu a fost constatată existenţa unei situaţii de incompatibilitate" şi că "potrivit art. 32 alin. (1) din Hotărârea Plenului CSM nr. 676/2007, în procedura de evaluare comisiile pot consulta orice evidenţă a parchetelor, inclusiv actele de control.".

Înalta Curte apreciază că soluţia analizată a fost dată cu aplicarea corectă a prevederilor art. 26 alin. (8) din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007.

Cazurile de incompatibilitate reglementate de norma anterior enunţată sunt de strictă interpretare şi aplicare, ele neputând fi extinse prin analogie la alte situaţii.

În temeiul art. 26 alin. (9) din acelaşi Regulament, "dacă un membru al comisiei de evaluare se află într-o situaţie care, deşi nu se încadrează în cazurile de incompatibilitate prevăzute la alin. (8), este de natură să îi afecteze obiectivitatea în evaluarea unui judecător sau procuror, acesta are obligaţia de a anunţa de îndată colegiul de conducere al instanţei sau parchetului."

În cauza de faţă, nu se poate reţine lipsa de obiectivitate a procurorilor care au efectuat un control anterior la parchetul ierarhic inferior în condiţiile în care Regulamentul permite analizarea rezultatelor actelor de control.

2.4. Referitor la criticile de netemeinicie formulate de contestator şi la respectarea principiului motivării actelor administrative

În baza prevederilor art. 40 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 37 din Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007, cu modificările şi completările ulterioare, "judecătorii şi procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în urma soluţionării contestaţiei, Secţia putând hotărî menţinerea aceluiaşi calificativ sau acordarea unui calificativ superior. Prin raportul de evaluare activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului, întocmit de Comisiile de evaluare, se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine","bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător"."

Potrivit dispoziţiilor art. 36 alin. (1) din Regulamentul aflat în discuţie, fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 şi 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se dacă este cazul, recomandările necesare.

În speţa dedusă judecăţii, partea a uzat de căile administrative de contestare a calificativului profesional ce i-a fost acordat, reglementate de normele anterior enunţate, iar în hotărârile pe care le-au emis atât Secţia pentru procurori cât şi Plenul CSM au motivat soluţiile adoptate în mod corespunzător.

În cadrul controlului de legalitate pe care îl exercită, instanţa de contencios administrativ nu poate verifica decât respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de evaluare profesională a magistraţilor şi la atribuţiile comisiei de evaluare, iar nu aspectele privind punctajul acordat persoanei evaluate.

Altfel spus, instanţa de contencios administrativ nu se poate substitui comisiei de evaluare, respectiv nu poate realiza evaluarea activităţii profesionale a magistratului.

Această abordare se regăseşte şi în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a decis că în situaţia când litigiul priveşte verificarea legalităţii procedurii în faţa comisiei de admitere, precum şi examinarea îndeplinirii de către candidaţi a condiţiilor prevăzute de lege pentru o activitate profesională, pot fi cenzurate pe cale jurisdicţională doar viciile de procedura şi deturnarea de putere.

Evaluarea cunoştinţelor şi a experienţei profesionale sunt, însă, elemente similare unui examen de tip şcolar sau universitar, ce se îndepărtează atât de mult de la sarcina unui judecător, încât garanţiile prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu ar putea viza litigii într-o asemenea materie (cauza Van Marle şi alţii c. Olandei, Hotărârea din 26 iunie 1986).

O poziţie similară a fost exprimată şi la nivel naţional, în jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (e.g. Decizia nr. 3289 din 27 iunie 2007, Decizia nr. 3784 din 14 octombrie 2014).

Concluzionând, Înalta Curte apreciază că, în speţa de faţă, evaluarea contestat torului s-a desfăşurat cu respectarea principiului legalităţii.

În fine, instanţa de contencios administrativ reţine că practica contradictorie a Secţiei pentru procurori din cadrul CSM, argument invocat de către contestator, nu poate constitui un motiv de nelegalitate a hotărârii contestate.

În consecinţă, pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge, ca neîntemeiată, contestaţia formulată împotriva Hotărârii Plenului CSM nr. 1118 din 16 octombrie 2014, prin care a fost respinsă contestaţia depusă împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori a CSM nr. 384 din 04 iunie 2014.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia formulată de contestatorul A. împotriva Hotărârii nr. 1118 din 16 octombrie 2014 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a fost respinsă contestaţia formulată împotriva Hotărârii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii nr. 384 din 04 iunie 2014, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 februarie 2016.

Procesat de GGC - GV