EU-Funded Project Termination Upheld as Motion to Annul Final Ruling Fails

Decizia nr. 287/2016

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cadrul procesual;

Prin acţiunea depusă pe rolul acestei instanţe la data de 24 august 2015, contestatoarea SC A. SRL a formulat contestaţia în anulare împotriva Deciziei nr. 1139 din 12 martie 2015 pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. x/32/2013, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., apreciind că dezlegarea dată pricinii prin decizia atacată constituie rezultatul unor grave erori materiale.

S-a susţinut că instanţa de recurs din eroare nu a observat existenţa la dosarul de finanţare a documentelor obligatorii, certificatul de atestare fiscală emis de Primăria Municipiului Bacău şi situaţiile financiare pentru anii 2008-2009, care au fost depus la data de 19 mai 2011 cu ocazia solicitării de clarificări, astfel cum recunoaşte şi pârâta;

De asemenea, s-a arătat că instanţa de recurs a reţinut in mod trunchiat că societatea a suportat din fondurile proprii costurile realizării celui de al patrulea siloz, fără să observe înscrisurile care ii dădeau dreptul acesteia să îl construiască.

Cu privire la panoul informativ, s-a arătat că in mod greşit instanţa de recurs a reţinut că nu ar fi contestat reclamanta lipsa acestuia, omiţând punctul de vedere formulat de către reprezentantul societăţii către B.

În ceea ce priveşte neregulile referitoare la organizarea procedurilor de achiziţii lucrări construcţii, de asemenea, s-a arătat că in mod greşit instanţa a constatat că societatea nu a infirmat neconcordanţele semnalate de echipa de verificare, in ceea ce priveşte faptul că datele de înregistrare la beneficiar a celor 3 oferte ar fi anterioare datelor de transmitere a invitațiilor.

S-a precizat că modificările olografe sesizate sunt rezultatul unor erori materiale, survenite ca erori de tehnoredactare in exemplarele copii, aspect atestat de exemplarul in original depus la B., in care aceste modificări nu se regăsesc.

A mai arătat contestatoarea că instanţa a îmbrățișat punctul de vedere al recurentei - pârâte fără a verifica exemplarul original, invocându-se inundarea arhivei.

2. Apărările intimaţilor.

Prin întâmpinarea depusă la data de 29 ianuarie 2016, intimata C. a solicitat respingerea contestaţiei în anulare ca inadmisibilă.

3. Hotărârea atacată.

Prin Decizia nr. 1139 din 12 martie 2015 pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, in Dosarul nr. x/32/2013 s-a admis recursul declarat de C. împotriva sentinţei nr. 227 din 3 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

S-a casat sentinţa atacată şi a fost respinsă acţiunea ca neîntemeiată

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut că verificarea se face pe tot parcursul derulării şi implementării proiectului pentru a se urmări legalitatea acordării finanţării Feadr, mai ales în cazul de faţă, în care autoritatea pârâtă a fost sesizată prin Nota de control înregistrată din 28 noiembrie 2012, referitoare la o serie de nereguli cu privire la proiectul „Înfiinţare siloz cereale” al cărei beneficiar este reclamanta.

A fost considerată greşită soluţia instanţei de fond, în sensul anulării actelor administrative.

S-a reţinut că putea face obiectul verificării conformitatea cererii de finanţare şi după încheierea/semnarea contractului de finanţare menţionat anterior, reţinându-se şi dispoziţiile art. 11 privind încetarea contractului, în Anexa I la Contractul de finanţare.

S-aconcluzionat că încetarea contractului de finanţare, inclusiv prin modalitatea rezilierii, poate avea loc de plin drept, din iniţiativa autorităţii contractante, fără intervenţia instanţei judecătoreşti, în cazul constatării unei nereguli, astfel cum această noţiune a fost definită la art. 17 alin. (1) din contract, citat anterior.

Referitor la neregulile reţinute prin actele contestate, s-a reţinut că cererea de finanţare este neconformă întrucât reclamanta trebuia să ataşeze dosarului/ cererii de finanţare ca documente obligatorii, certificat fiscal pentru sediul social, emis de Primăria Bacău şi situaţiile financiare pentru anii 2008-2009, conform pct. 7 din partea a II-a a Fişei E2.1. din Manualul de procedură pentru evaluarea aşi selectarea cererilor de finanţare, lipsă pe care aceasta nu a contestat-o.

Referitor la modificarea soluţiei tehnice aprobate pentru construirea silozului ce nu a fost comunicată B., s-a reţinut că beneficiarul avea obligaţia de a notifica B. în legătură cu modificarea soluţiei tehnice aprobată pentru construirea silozurilor, în contextul în care dorea o mărire a construcţiei, astfel că, neprocedând în acord cu prevederile contractuale asumate, în mod corect a fost reţinută această neregulă de autoritatea pârâtă.

ÎIn ceea ce priveşte lipsa panoului informativ, s-a constatat că instanţa de fond în mod eronat a reţinut o altă situaţie referitoare la neîndeplinirea acestei obligaţii, deşi atitudinea procesuală a reclamantei confirma existenţa neregulii reţinută în sarcina sa, dovadă în acest sens fiind inclusiv susţinerile reclamantei din cuprinsul procesului-verbal contestat şi cele expuse în cererea adresată instanţei de judecată.

În ceea ce priveşte neregulile referitoare la organizarea procedurilor de achiziţii de lucrări de construcţii instanţa de recurs, în raport de înscrisurile depuse la dosar, a reţinut că există neconcordanţe în dosarul de achiziţie a acestor lucrări.

Astfel, cu referire la procedura de atribuire lucrări construcţii, s-a apreciat că sunt confirmate aspectele reţinute în Nota de control din 16 noiembrie 2012, în Raportul de control aprobat la 24 ianuarie 2013 (filele 37-76 vol. II, dos.fond), precum şi în cuprinsul actelor contestate în cauză, care constituie indicii ale manipulării procedurii de achiziţie prin prezentarea de către beneficiar a unor oferte formale, în scopul obţinerii avizării dosarului de achiziţie şi implicit a ajutorului financiar nerambursabil.

S-a mai reţinut că, în cauză, nu s-a făcut dovada existenţei unui conflict de interese, fapt care însă nu poate conduce la anularea actelor contestate în condiţiile în care au fost dovedite celelalte abateri de la prevederile contractuale şi legale, reţinute de autoritatea pârâtă şi care au condus la încetarea contractului de finanţare încheiat cu reclamanta.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte analizând contestaţia în anulare, în raport cu motivele invocate şi cu dispoziţiile procedurale aplicabile, o va respinge pentru următoarele considerente:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătoreşti irevocabile date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal.

Ea poate fi exercitată numai în cazurile şi condiţiile expres prevăzute de art. 503 C. proc. civ.

Strict formal, cererea formulată nu este inadmisibilă, pentru că motivul invocat este prevăzut de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., excepţia reprezentând, in fapt, o susţinere cu privire la netemeinicia contestaţiei pe fondul acesteia.

Potrivit acestui text, „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greşeli materiale”.

Semnificaţia conceputului de „greşeală materială” a fost dezvoltată doctrinar şi jurisprudenţial prin opoziţie cu greşeala de judecată, subliniindu-se că vizează greşeli evidente în legătură cu aspectele formale ale judecăţii, în principal cu caracter procedural, ori confundarea unor elemente sau date materiale importante ale cauzei, nefiind permisă reexaminarea fondului prin prisma reaprecierii probelor administrate.

Esenţial este, în cadrul acestui motiv de contestaţie în anulare, că nu se realizează o nouă judecată a faptelor prin reaprecierea probatoriului administrat, cum solicită autoarea cererii.

După cum rezultă din considerentele deciziei instanţei de recurs, expuse la pct. 1, instanţa a argumentat soluţia pronunţată în ceea ce priveşte casarea sentinţei şirespingerea acţiunii formulate, constatând legalitatea actelor administrative atacate, or o reevaluare a materialului probator nu este posibilă în limitele procedurii de faţă.

Conturând presupusa greşeală materială, contestatoarea a susţinut, în esenţă, că aceasta ar consta în neobservareaexistenţei la dosarul de finanţare a documentelor obligatorii, certificatul de atestare fiscală emis de Primăria Municipiului Bacău şi situaţiile financiare pentru anii 2008 -2009, care au fost depus la data de 19 mai 2011 cu ocazia solicitării de clarificări, precum şi reţinerea trunchiată a poziţiei contestatoarei de recunoaştere a aspectelor reţinute in nota de control.

Constată instanța că aspectele invocate prin contestaţia în anulare de faţă au fost analizate şi dezlegate pe baza înscrisurilor existente la dosar de instanţa de recurs.

În realitate, ceea ce urmăreşte contestatoarea prin exercitarea căii de atac extraordinare de retractare de faţă este tocmai repunerea în discuţie a soluţiei adoptată în ceea ce priveşte analiza legalităţii şi temeiniciei notei de constatare, ceea ce are semnificaţia unui recurs la recurs.

Conchizând, Înalta Curte reţine că potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, doar erorile de fapt care nu au devenit vizibile decât la finalul unei proceduri judiciare pot justifica o derogare de la principiul securităţii juridice, pe motiv că nu a fost posibilă îndreptarea lor prin exercitarea căilor ordinare de atac (concluzie afirmată, de exemplu, în:Mitrea c România/2008, Stanca Popescu c România/2009).

În lipsa unei circumstanţe substanţiale şi imperative de natură să justifice redeschiderea procesului judecat irevocabil, prezenta contestaţie în anulare nu poate fi admisă, în contextul în care chestiunile invocate au fost analizate de ambele instanţe de judecată (fond şi recurs).

Văzând şi dispoziţiile art. 508 C. proc. civ. se va respinge contestaţia în anulare ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 1139 din 12 martie 2015 pronunţată de Înalta Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, in Dosarul nr. x/32/2013, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 februarie 2016.