Pre-payment exclusion of EU fund reimbursement versus post-payment budgetary claim procedure

Decizia nr. 247/2016

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată;

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timișoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A. Caraş-Severin a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- anularea în totalitate a Notificării nr. 2433881 din 26 aprilie 2013 D.D.C.A. privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2;

- anularea în totalitate a Deciziei nr. 11/115 din 10 iunie 2013;

- anularea în totalitate a Notificării nr. 2433882 din 26 aprilie 2013 privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 3;

- anularea parţială a Deciziei nr. 11/116 din 10 iunie 2013, în sensul menţinerii ca temeinic şi legal a pct. 1 din dispozitivul respectivei decizii;

- anularea tuturor actelor care au stat la baza emiterii Notificării nr. 2433881 din 26 aprilie 2013 D.D.C.A. şi a Notificării nr. 2433882 din 26 aprilie 2013 D.D.C.A. și obligarea pârâtului la restituirea sumelor reţinute din cererile de plată pe baza Notificării nr. 2433881 din 26 aprilie 2013 şi a Notificării nr. 2433882 din 26 aprilie 2013.

2. Soluţia instanţei de fond;

Prin sentinţa nr. 87 din 3 aprilie 2014, Curtea de Apel Timișoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamanta A. Caraş-Severin, în contradictoriu cu pârâtul B.

3. Recursul declarat de A. Caraş Severin;

Împotriva sentinţei curţii de apel a declarat recurs reclamanta A. Caraş Severin, formulând critici pe cale le-a încadrat în motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a susţinut că au fost greşit aplicate prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875/2011 în ceea ce priveşte regimul juridic al celor Notificări privind sumele aferente celor două cereri de rambursare, cât şi al celor 3 Note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare. Deşi instanţa de fond a apreciat în mod corect că nici notificările şi nici notele nu sunt titluri de creanţă sau titluri executorii, totuşi, afirmă recurenta, a motivat eronat că scopul lor este acela de a restrânge rambursarea pentru caz de neregulă, în loc să valideze punctul de vedere al A. şi să le excludă din sumele reţinute de la rambursare.

Potrivit recurentei, cele 3 note de corecţii financiare aferente celor 3 contracte de achiziţie publică erau supuse contestării separate şi abia după rămânerea lor definitivă ca titluri executorii puteau fi valorificate împotriva sa.

4. Procedura derulată în recurs;

Prin întâmpinare, intimatul B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reluând argumentele pe cale le-a prezentat la judecata asupra fondului cauzei.

În esenţă, intimatul a subliniat că notificările atacate nu se regăsesc printre actele enumerate de art. 21 alin. (20) şi 43 din O.U.G. nr. 66/2011 întrucât art. 9 din acelaşi act normativ stipulează că pentru cheltuielile incluse în cererile de plată care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate, identificate înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21.

Achiesând la motivarea cuprinsă în sentinţă, intimatul a subliniat că excluderea integrală sau parţială a cheltuielilor de la rambursare reprezintă a doua modalitate de a limita finanţarea în caz de nereguli descoperite anterior rambursării.

Prin încheierea pronunţată la data de 6 noiembrie 2015 s-a admis în principiu recursul A. Caraş Severin, instanţa însuşindu-şi punctul de vedere exprimat de magistratul asistent raportor în sensul soluţionării cauzei potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., luându-se act că părţile nu au formulat puncte de vedere cu privire la raportul ce le-a fost comunicat.

5. În recurs nu s-au administrat înscrisuri noi.

Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului;Examinând sentinţa atacată prin prisma motivului de casare invocat, Înalta Curte constată că nu se impune reformarea acesteia.

Recurenta-reclamantă A. Caraş Severin a supus controlului de legalitate actele administrative indicate la pct. 1 al acestei decizii, prin care intimatul-pârât i-a validat parţial cererile de rambursare nr. 2 şi 3, aferente proiectului „Eficientizarea şi reducerea duratei de livrare a serviciilor publice din Judeţul Caraş Severin”, respectiv prin notificarea privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 2, nr. 2.433.881 din 26 aprilie 2013, nu a fost validată suma de 6.761,30 lei şi T.V.A. aferentă în valoare de 948 lei, iar prin notificarea privind suma aprobată aferentă cererii de rambursare nr. 3, nr. 2.433.882 din aceeaşi dată, nu a fost validată suma de 37.672,70 lei şi T.V.A. aferentă în valoare de 14.194,48 lei.

Instanţa de fond a analizat atât natura juridică a actelor atacate, cât şi motivele invocate de autoritate în cuprinsul acestora şi a ajuns la concluzia că soluţia administrativă este legală.

Prin recursul de faţă sunt reiterate numai motivele de nelegalitate care vizează neregularităţile procedurale, recurenta limitându-şi criticile la modul în care au fost aplicate prevederile O.U.G. nr. 66/2011, din perspectiva regimului juridic al celor două notificări. Ca urmare, şi instanţa de recurs îşi va limita controlul judiciar la aceste aspecte.

În esenţă, teza recurentei porneşte de la ideea că notificările atacate, nefiind titluri de creanţă bugetară, nu dau dreptul ministerului să reţină vreo sumă de bani cuvenită în temeiul contractului de finanţare.

Curtea de apel a explicat convingător că, în cauză, neregulile au fost descoperite înainte de rambursare, aşa încât este suficient mecanismul excluderii de la rambursare a cheltuielilor efectuate; nu se aplică procedura reglementată de art. 21 şi următoarele din O.U.G. nr. 66/2011, care are în vedere situaţia depistării neregulilor după rambursare şi, de aici, necesitatea emiterii unui titlu de creanţă bugetară.

Într-adevăr, potrivit art. 6 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă: „Autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene au obligaţia de a exclude integral sau parţial de la rambursarea/plata cheltuielilor efectuate şi declarate de beneficiari acele cheltuieli care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate ori conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, în situaţia în care - în procesul de verificare a solicitărilor de plată - acestea determină existenţa unor astfel de cheltuieli.”

De asemenea, art. 9 alin. (1) lit. a) din acelaşi act normativ dispune cu claritate că „Pentru cheltuielile incluse în solicitările/cererile de plată ale beneficiarilor care nu respectă condiţiile de legalitate, regularitate sau conformitate stabilite prin prevederile legislaţiei naţionale şi comunitare, identificate de autorităţile cu competenţe în gestionarea fondurilor europene înainte de efectuarea plăţii, nu se aplică: a) procedura de constatare a neregulii prevăzută la art. 21”.

Trimiterea pe care recurenta o face la prevederile art. 17 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011, aprobate prin H.G. nr. 875/2011: „Deducerea creanţelor bugetare din plăţile/rambursările la care beneficiarul are dreptul se realizează cu condiţia emiterii în prealabil a unui titlu de creanţă”, nu poate conduce la o altă concluzie, pentru că art. 15 din acelaşi act normativ stabileşte că „cuantumul creanţei bugetare se calculează ţinând cont de sumele plăţile/rambursate (…)”, aşadar, în mod evident are în vedere situaţia în care neregula este descoperită ulterior plăţii/rambursării.

Aşa fiind, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi al art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. Caraş Severin împotriva sentinţei nr. 87 din 3 aprilie 2014 a Curţii de Apel Timişoara, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2016.