Scope of judicial discretion to modify plea bargain penalties and supervision measures under Romanian criminal procedure
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the prosecution’s appeal, upholding the lower court’s modified judgments in a plea bargaining case where the judge reduced the agreed-upon sentences and adjusted supervision terms. The dispute centered on whether the trial court violated the procedural integrity of the guilty plea agreements by lowering the sentence for the principal defendant from three years to two and a half years (with suspension and community service) and for the two accomplices from two years to one and a half years (with deferred execution), as well as by removing the obligation to attend social reintegration programs and not to carry weapons, which the prosecution argued were binding terms of the agreement. Relying on Article 485(1)(a) of the Code of Criminal Procedure and Article 480-482, the court held that while a judge cannot create a heavier situation for the defendant, a reduction is permissible and justified when the agreed sanction is manifestly disproportionate to the gravity of the crime and the perpetrator’s social reintegration prospects; the court found the original penalties excessive given the defendants’ clean records, cooperation, and the non-critical nature of the leaked non-public information, thereby validating the lower court’s discretion to mitigate the penalty and tailor the supervision measures to ensure proportionality without breaching the plea bargain’s legal framework.
Legislator headnote
AI generatedart. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000, art. 35 alin. (1) C. pen, art. 396 alin. (2) C. proc. pen, art. 91 C. pen, art. 92 C. pen, art. 93 C. pen; Scope of judicial discretion to modify plea bargain penalties and supervision measures under Romanian criminal procedure: The dispute centered on whether the trial court violated the procedural integrity of the guilty plea agreements by lowering the sentence for the principal defendant from three years to two and a half years (with suspension and community service) and for the two accomplices from two years to one and a half years (with deferred execution), as well as by removing the obligation to attend social reintegration programs and not to carry weapons, which the prosecution argued were binding terms of the agreement. Relying on Article 485(1)(a) of the Code of Criminal Procedure and Article 480-482, the court held that while a judge cannot create a heavier situation for the defendant, a reduction is permissible and justified when the agreed sanction is manifestly disproportionate to the gravity of the crime and the perpetrator’s social reintegration prospects; the court found the original penalties excessive given the defendants’ clean records, cooperation, and the non-critical nature of the leaked non-public information, thereby validating the lower court’s discretion to mitigate the penalty and tailor the supervision measures to ensure proportionality without breaching the plea bargain’s legal framework.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive to determine that judicial costs remain the responsibility of the state.
Full text
Decizia nr. 53/A/2015
Asupra apelului de faţă:
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 619 din 10 octombrie 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în baza art. 485 alin (1) lit. a) C. proc. pen. a fost admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a infracţiunilor, de corupţie săvârşite de militari cu inculpaţii A. cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. obiect al cauzei penale nr 41/P/2014; B. şi C., ambii cercetaţi pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. obiect al cauzei penale nr 41/P/2014.
În baza art. 396 alin. (2) C. proc. pen. a fost condamnată inculpata A. - la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de prevăzută de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
În baza art. 91 C. pen. raportat la art. 92 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate prin prezenta pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani.
Conform art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere inculpatei i s-a impus să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Datele prevăzute la lit. c)-e) se comunică Serviciului de Probaţiune.
În baza art. 93 alin. (2) C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către Serviciul de Probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a impus ca inculpata să presteze o muncă neremunerată pe o perioadă de 80 zile - maxim 4 ore pe zi, cu excepţia zilelor nelucrătoare, într-o instituţie publică de interes local din Cluj Napoca - A.F.M.C. ori Primăria Municipiului Cluj-Napoca (instituţia şi tipul de activitate vor fi stabilite de Serviciul de Probaţiune).
Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpatei s-a stabilit să se realizeze de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării executării pedepsei prev. de art. 96 C. pen. -nerespectarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse, săvârşirea unei noi infracţiuni pe parcursul termenului de supraveghere.
Conform art. 396 alin. (4) coroborat cu art. 83 şi următoarele C. pen. s-a dispus amânarea aplicării pedepselor de câte 1 an şi 6 luni închisoare aplicate inculpaţilor B. şi C. - fiecare pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, săvârşită în formă continuată prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani.
Pe durata termenului de supraveghere inculpaţilor B. şi C. li s-a impus respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea lor;
c) să anunţe. în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă:
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor lor de existenţă.
Datele prevăzute la lit c-e se comunică Serviciului de Probaţiune
Supravegherea executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse inculpaţilor s-a stabilit să se realizeze de către Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj.
S-a atras atenţia inculpaţilor B. şi C. asupra prevederilor art. 87 şi art. 88 C. pen.
În baza art. 274 alin. (1) C. proc. pen. au fost obligaţi inculpaţii la plata sumei de câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că la data de 08 iulie 2014 au fost înregistrate pe rolul Curţii de Apel Cluj sesizările cu acordurile de recunoaştere a vinovăţiei formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, secţia de combatere a corupţiei, săvârşite de militari, privind pe inculpata B., cercetată pentru complicitate la săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect de infonnaţii ce nu sunt destinate publicităţi, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite săvârşite în formă continuată prev de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., pe inculpata A., cercetată pentru săvârşirea infracţiunii de folosire în orice mod, direct sau indirect de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste infonnaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite săvârşite în formă continuată prev. de art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi C. cercetat pentru folosire în orice mod, direct sau indirect de infonnaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste infonnaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul, de foloase necuvenite săvârşite în formă continuată prev. de art. 48 alin. (1) C. pen., raportat la art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
Astfel, s-a constatat că prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei privind-o pe inculpata B., existent la filele 1-19 vol. I dosar urmărire penală, între inculpată şi procuror s-a încheiat un acord care îndeplineşte cerinţele art. 478 şi următoarele C. proc. pen., acord prin care inculpata B., în prezenţa apărătorului ales a declarat expres, că recunoaşte comiterea faptei, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani cu respectarea următoarelor obligaţii:
- să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă:
- să nu deţină, sa nu folosească şi sa nu poarte nicio categorie de arme.
În acord s-a reţinut. în fapt că. în perioada 2013-2014, prin comunicare directă către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, D., a datelor şi informaţiilor obţinute prin exercitarea atribuţiilor de serviciu de către fiica sa A., subofiţer cu gradul militar plutonier în cadrul Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană Cluj, i-a înlesnit acesteia comunicarea către cel dintâi, de informaţii ce nu erau destinate publicităţii (ale căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă care-l vizau pe acesta) sau alte persoane având motivaţia obţinerii transferului fiicei sale în cadrul Serviciu de Informaţii Externe
Prin acordul de recunoaştere al vinovăţiei întocmit cu inculpatul C., existent la filele 1-20 vol. I dosar urmărire penală. încheiat între inculpat şi procurorul competent, cu respectarea dispoziţiilor art. 478 şi următoarele C. proc. pen., în prezenţa apărătorului ales inculpatul a declarat expres că recunoaşte comiterea faptei, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu aplicarea unei pedepse de 2 ani închisoare şi amânarea aplicării pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani cu respectarea următoarelor obligaţii:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă;
- să nu deţină, sa nu folosească şi sa nu poarte nicio categorie de arme.
Între procurorul competent după calitatea persoanei şi inculpata A. s-a încheiat, în data de 26 iunie 2014, acordul de recunoaştere a vinovăţiei existent la filelel-18 vol. I d.u.p. cu respectarea dispoziţiilor art. 478 şi următoarele C. proc. pen., în prezenţa apărătorului ales inculpata a declarat, expres, că recunoaşte comiterea faptei, acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi este de acord cu aplicarea unei pedepse de 3 ani închisoare a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere conform dispoziţiilor art. 91 C. pen. raportat la art. 92 C. pen. pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani cu respectarea următoarele obligaţii:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune la datele fixate de acesta;
- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;
- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor de existenţă;
- să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulată de Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare, cu instituţii din comunitate.
Procedând la analiza acestor acorduri de vinovăţie încheiate cu inculpaţii, Curtea constată, pentru toate cele trei acorduri, că sunt îndeplinite cerinţele art. 480 alin. (1) C. proc. pen., deoarece legea prevede pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor pedeapsa închisorii cuprinsă între 1-5 ani şi ale alin. (2) ale aceluiaşi text de lege deoarece, din probele administrate respectiv: declaraţiile inculpaţilor, care au recunoscut comiterea faptei, depoziţiile martorilor E., F., G., H. şi I., din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate şi înregistrate şi a convorbirilor înregistrate în mediul ambiental, din notele anexe la adresele S.R.J.- U.M. X Bucureşti, din procesul verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare la imobilul tară număr situat în com. Feleacu şi aparţinând SN J. SA, procesul-verbal de efectuare a percheziţiei domiciliare a imobilului proprietate inculpatei B. în care domicilia şi A., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică cu caracter informativ întocmit de specialiştii din cadrul Direcţia Naţională Anticorupţie, din adresa Serviciu Român de Informaţii U.M. X Cluj-Napoca din data de 29 mai 2014, din Decizia nr. 88 a Baroului Olt din data de 14 iunie 2012, rezultă suficiente date cu privire la existenţa faptelor pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpaţilor.
Astfel, din probele administrate în faza de urmărire penală şi necontestate de către niciunul de către inculpaţi, a rezultat, dincolo de orice dubiu, că inculpata A. (vol. I A ), în perioada 2013-2014, cu intenţie, în mod repetat, prin acte materiale distincte, dar în cadrul unei rezoluţii infracţionale unice, direct sau prin intermediul mamei sale B. sau a subprefectului judeţului Cluj, C., la instigarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, D., a folosit şi a permis acestuia din urmă accesul la informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe acesta sau alte persoane), obţinute cu prilejul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, scopul urmărit de subofiţer prin divulgarea informaţiilor la care a avut acces în exercitarea atribuţiilor de serviciu încă de la momentul punerii în aplicare a rezoluţiei infracţionale fiind obţinerea transferului în cadrul Serviciu de Informaţii Externe cu mijlocirea directă a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj. D.
Inculpata B., în perioada 2013-2014. prin comunicarea directă către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, D., a datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiunilor de serviciu de către fiica sa, A., subofiţer cu gradul militar de plutonier în cadrul Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană Cluj, i-a înlesnit acesteia comunicarea către cel dintâi de informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe acesta sau alte persoane), având motivaţia obţinerii transferului fiicei sale în cadrul Serviciu de Informaţii Externe
Inculpatul C.. în perioada 2013-2014, prin comunicarea directă către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj. D., a datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiunilor de serviciu de către A., subofiţer cu gradul militar de plutonier în cadrul Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană Cluj i-a înlesnit acesteia transmiterea către cel dintâi de informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe D. sau alte persoane).
Analizând condiţiile prevăzute de art. 480-482 C. proc. pen., instanţa de fond a constatat că acordul de recunoaştere a vinovăţiei a fost întocmit în formă scrisă cuprinzând data şi locul încheierii, numele, prenumele şi calitatea celor între care se încheie, date privitoare la persoana inculpaţilor, descrierea faptelor ce formează obiectul acordurilor. încadrarea juridică a faptelor şi pedepsele prevăzute de lege. probele şi mijloacele de probă, declaraţiile exprese ale inculpaţilor prin care recunosc comiterea faptei şi acceptă încadrarea juridică pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală, felul şi cuantumul precum şi forma de executare a pedepsei, ori soluţia de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei, cu privire la care s-a ajuns la un acord între procuror şi inculpat, semnăturile procurorului. ale inculpaţilor şi ale avocaţilor.
În ceea ce priveşte pedeapsa de 3 ani închisoare pentru care s-a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei cu inculpata A., prima instanţă a apreciat-o ca fiind prea severă, raportat la criteriile generale de individualizare a pedepselor, prev. de art. 74 C. pen., respectiv la gradul de pericol social concret al faptei reţinute în sarcina sa. la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi la mijloacele folosite, informaţiile transmise de către inculpată neafectând la modul serios şi iremediabil ancheta penală, la motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit - obţinerea unei funcţii în cadrul Serviciu de Informaţii Externe, la lipsa antecedentelor penale, la nivelul de educaţie, care este unul superior, la vârsta tânără a inculpatei, la situaţia socială, aceasta fiind bine integrată în societate, dar şi la conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, aceasta fiind una sinceră, încă de la începutul cercetărilor penale şi de colaborare cu organele judiciare, extrem de utilă pentru soluţionarea cu celeritate a prezentului dosar şi a dosarelor care au fost generate din acesta.
În acest context, s-a apreciat că o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatei şi formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de valorile ocrotite de legea penală.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat că un termen de supraveghere de 3 ani este suficient pentru a reeduca inculpata şi a preveni comiterea de noi infracţiuni, cu atât mai mult cu cât inculpata are posibilităţi reale de îndreptare, având o conduită bună anterior comiterii infracţiunii şi o conduită dezirabilă procesuală după comiterea acesteia.
Instanţa de fond a înlăturat obligaţia stabilită prin acord impusă inculpatei de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciind că o astfel de măsură de supraveghere nu este oportună având în vedere nivelul de pregătire al inculpatei şi infracţiunea pentru care este cercetată în prezentul dosar.
În ceea ce o priveşte A. instanţa de fond a constatat că prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, deşi conform art. 93 alin. (3) C. pen., aceasta este o dispoziţie obligatorie, nu s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60-120 zile.
Astfel, s-a apreciat că această omisiune a procurorului poate fi îndreptată de către judecător, fără a crea o situaţie mai grea pentru inculpată, deoarece dispoziţiile art. 93 alin. (3) C. pen., sunt obligatorii iar inculpata a luat cunoştinţă despre aceste dispoziţii legale, şi a fost implicit de acord cu prestarea unei munci nerenumerate în folosul comunităţii.
Prin urmare, în baza dispoziţiilor art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată, pe o perioadă de 80 zile, maxim 4 ore/zi, cu excepţia zilelor nelucrătoare, într-o instituţie publică de interes local din Cluj-Napoca, fie Asociaţia filantropică medical-creştină, fie Primăria municipiului Cluj-Napoca. instituţia şi tipul de activitate urmând a fi stabilite de către Serviciul de probaţiune şi în conformitate cu legea de executare a pedepselor.
În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi, instanţa de fond. procedând la analiza faptelor reţinute în sarcina lor. la gradul de pericol social concret al acestora, la împrejurările în care acestea au fost comise, inculpata B. fiind mama inculpatei A.A., iar inculpatul I.M. prieten al inculpatei Bălaj, ambii în strânsă legătură de partid cu D., la urmările produse, care nu au fost extrem de grave şi nu au împiedicat la modul serios desfăşurarea anchetei penale. la scopul urmărit, un loc de muncă mai confortabil pentru fiica sa - inculpata Bălaj şi dorinţa inculpatului luoraş de a răspunde solicitărilor directe ale unei persoane relativ apropiate, cu funcţie superioară în partid, şi pe de altă parte de a preveni tragerea la răspundere penală a numitului D., la lipsa antecedentelor penale, la nivelul de educaţie, care este unul superior, la situaţia socială, aceştia fiind bine integraţi în societate, dar şi la conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal, aceasta fiind una sinceră, încă de la începutul cercetărilor penale şi de colaborare cu organele judiciare, extrem de utilă pentru soluţionarea cu celeritate a prezentului dosar şi a dosarelor care au fost generate din acest dosar, a apreciat că o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare este mai oportună pentru a-şi atinge scopul respectiv de a fi o măsură de constrângere, dar şi de prevenirea comiterii de noi infracţiuni.
Pedepsele aplicate inculpaţilor au fost amânate pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, conform dispoziţiilor art. 83 şi următoarele C. pen.
Instanţa de fond, raportat la infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, a apreciat că nu se impune măsura prev. de art. 85 alin. (2) lit. h) C. pen., deoarece inculpaţii, prin comiterea faptelor deduse judecăţii, nu au dovedit vreo nedemnitate sau vreun pericol prin deţinerea, folosirea sau purtarea vreunei categorii de arme.
Împotriva acestei sentinţe, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj a declarat, în termen legal, apel.
În motivele scrise depuse la dosar, parchetul a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii atacate în partea referitoare la cuantumul pedepselor inculpaţilor şi la înlăturarea obligaţiilor impuse acestora şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să se menţină termenii acordului astfel cum acesta a fost încheiat.
S-a apreciat că reducerea de către prima instanţă a limitelor de pedeapsă stabilite prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de către inculpaţi cu procurorul constituie o modificare nelegală a acestuia, în raport de dispoziţiile art. 479 C. proc. pen. potrivit cărora obiectul unui astfel de acord îl constituie recunoaşterea comiterii faptei şi acceptarea încadrării juridice pentru care a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi priveşte felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma de executare a acesteia.
S-a arătat că admiterea acordului însoţită de o reducere a pedepsei stipulate în acesta constituie o adăugare la lege din perspectiva soluţiilor posibile şi reprezintă o validare a unui acord inexistent, ai cărui termeni au fost prevăzuţi în momentul semnării acestuia.
În subsidiar, s-a precizat că atât reducerea cuantumului pedepselor stabilite prin acord, cât şi înlăturarea unor obligaţii de supraveghere subsecvente modalităţii de executare stipulate în cuprinsul acestuia, reprezintă soluţii criticabile sub aspectul netemeiniciei hotărârii atacate.
Analizând sentinţa atacată, prin prisma motivelor invocate, cât şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte apreciază că apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prioritar. în acord cu prima instanţă. Înalta Curte constată că din probele administrate în faza de urmărire penală şi necontestate de către niciunul din inculpaţi. rezultă, dincolo de orice dubiu, că inculpata A. în perioada 2013-2014. cu intenţie, în mod repetat, prin acte materiale distincte, dar în cadrul unei rezoluţii infracţionale unice, direct sau prin intermediul mamei sale B. sau a subprefectului judeţului Cluj. C., la instigarea preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj. D. a folosit şi a permis acestuia din urmă accesul la informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe acesta sau alte persoane) obţinute cu prilejul îndeplinirii atribuţiilor sale de serviciu, scopul urmărit de subofiţer prin divulgarea informaţiilor la care a avut acces în exercitarea atribuţiilor de serviciu încă de la momentul punerii în aplicare a rezoluţiei infracţionale fiind obţinerea transferului în cadrul Serviciu de Informaţii Externe cu mijlocirea directă a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj D.
Inculpata B., în perioada 2013-2014. prin comunicarea directă către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, D., a datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiunilor de serviciu de către fiica sa, A., subofiţer cu gradul militar de plutonier în cadrul Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană Cluj, i-a înlesnit acesteia comunicarea către cel dintâi de informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe acesta sau alte persoane), având motivaţia obţinerii transferului fiicei sale în cadrul Serviciu de Informaţii Externe
Inculpatul C., în perioada 2013-2014, prin comunicarea directă către preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, D., a datelor şi informaţiilor obţinute în exercitarea atribuţiunilor de serviciu de către A.A.E, subofiţer cu gradul militar de plutonier în cadrul Serviciu Român de Informaţii - Direcţia Judeţeană Cluj i-a înlesnit acesteia transmiterea către cel dintâi de informaţii ce nu erau destinate publicităţii (al căror obiect erau acţiuni de supraveghere operativă ce-l vizau pe D. sau alte persoane).
De altfel, aceste aspecte nu sunt contestate, ci sunt confirmate în mod corespunzător prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între parchet şi inculpaţi, iar apelul parchetului vizează, astfel cum s-a susţinut cu ocazia dezbaterilor, numai intervenţia primei instanţe asupra acordului încheiat, prin reducerea cuantumului pedepselor stabilite, cât şi înlăturarea unor obligaţii de supraveghere subsecvente modalităţii de executare stipulate în acordul încheiat.
Sub aspectul criticat, Înalta Curte reţine că acordul de recunoaştere a vinovăţiei, ca element de justiţie negociată, a fost introdus în legislaţia procesual penală românească cu intenţia declarată -în Exunerea de motive a C. proc. pen. - de a provoca o reducere a duratei şi costului proceselor şi o simplificare a procedurilor judiciare penale. S-a arătat că acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă o soluţie legislativă inovatoare, ce va asigura soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil, fiind totodată un remediu pentru eliminarea unei deficienţe majore a sistemului judiciar român, respectiv durata mare a desfăşurării procedurilor judiciare.
Pe lângă finalitatea menţionată mai sus. procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei urmăreşte şi responsabilizarea părţilor din proces, iar faţă de caracterul convenţional al conţinutului acordului, intervenţia instanţei de judecată nu se impune decât pentru vicii de legalitate sau în cazul în care soluţia cuprinsă în acord este apreciată drept „nejustificat de blândă" (art. 485 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen.). Instanţa poate interveni şi în sensul reducerii pedepsei stabilite prin acord (art. 485 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. interzice doar crearea pentru inculpat a unei situaţii mai grele), însă înalta Curte consideră că această intervenţie nu se justifică decât în cazul în care tratamentul sancţionator prevăzut în acord este. în mod vădit, disproporţionat de aspru faţă de gravitatea faptei şi periculozitatea făptuitorului.
Or. în speţă, se observă că prin acordul încheiat între parchet şi inculpaţi s-a convenit ca în cazul inculpaţilor B. şi C. să le fie aplicată o pedeapsă de 2 ani închisoare, a cărei aplicare să fie amânată pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani cu respectarea obligaţiilor prevăzute de art. 85 alin. (1) şi art. 85 alin. (2) lit. h) C. pen., iar în cazul inculpatei A. să-i fie aplicată o pedeapsă de 3 ani închisoare a cărei executare să fie suspendată sub supraveghere conform dispoziţiilor art. 91 C. pen. raportat la art. 92 C. pen. pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani cu respectarea obligaţiilor prev. de art. 93 alin. (1) şi (2) lit. b) C. pen.
Apreciind prea aspru tratamentul sancţionator convenit, prima instanţă a stabilit că, în ceea ce o priveşte pe inculpata A. o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare este suficientă pentru reeducarea inculpatei şi formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de valorile ocrotite de legea penală, iar un termen de supraveghere de 3 ani a fost considerat ca fiind suficient pentru a reeduca inculpata şi a preveni comiterea de noi infracţiuni.
Totodată, prima instanţă a înlăturat obligaţia stabilită prin acord impusă inculpatei de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate, apreciind că o astfel de măsură de supraveghere nu este oportună având în vedere nivelul de pregătire al inculpatei şi infracţiunea pentru care este cercetată.
În ceea ce o priveşte pe inculpata A., prima instanţă a mai constatat că prin acordul de recunoaştere a vinovăţiei, deşi conform art. 93 alin. (3) C. pen., reprezintă o dispoziţie obligatorie, nu s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60-120 zile.
În consecinţă, prima instanţă a reţinut că această omisiune a procurorului poate fi îndreptată de către judecător, fără a crea o situaţie mai grea pentru inculpată, deoarece dispoziţiile art. 93 alin. (3) C. pen., sunt obligatorii iar inculpata a luat cunoştinţă despre aceste dispoziţii legale, şi a fost implicit de acord cu prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii.
Astfel, prima instanţă a stabilit ca inculpata, în baza dispoziţiilor art. 93 alin. (3) C. pen., pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată, pe o perioadă de 80 zile, maxim 4 ore/zi, cu excepţia zilelor nelucrătoare, într-o instituţie publică de interes local din Cluj-Napoca.
În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi, prima instanţă a apreciat că o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare este mai oportună pentru a-şi atinge scopul, respectiv de a fi o măsură de constrângere, dar şi de prevenire a comiterii de noi infracţiuni.
De asemenea, prima instanţă, raportat la infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, a constatat că nu se impune măsura prevăzută de art. 85 alin. (2) lit. h) C. pen., deoarece inculpaţii, prin comiterea faptelor deduse judecăţii, nu au dovedit vreo nedemnitate sau vreun pericol prin deţinerea, folosirea sau purtarea vreunei categorii de arme.
Înalta Curte reţine ca fiind justificată intervenţia primei instanţe asupra acordului de recunoaştere a vinovăţiei încheiat între parchet şi inculpaţi atât sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor trei inculpaţi, cât şi sub aspectul reducerii termenului de supraveghere. înlăturării obligaţiei prev. de art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. şi aplicarea dispoziţiilor art. 93 alin. (3) C. pen. în cazul inculpatei A., precum şi a înlăturării obligaţiei prev. de art. 85 alin. (2) lit. h) C. pen., în cazul inculpaţilor B. şi C.
În sprijinul acestei concluzii stau pedepsele apreciate ca fiind prea severe în ceea ce-i priveşte pe cei trei inculpaţi şi pentru care s-a încheiat acordul de recunoaştere a vinovăţiei, raportat la gradul de pericol social concret al faptelor reţinute în sarcină, la împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor precum şi la mijloacele folosite, la lipsa antecedentelor penale, la nivelul educaţiei, la situaţia socială - aceştia fiind bine integraţi în societate, dar şi la conduita adoptată după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, aceasta fiind una sinceră încă de la începutul cercetărilor penale şi de colaborare cu organele judiciare, extrem de utilă pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei şi a cauzelor care au fost generate de aceasta.
De asemenea, se constată că, în mod corect, prima instanţă a apreciat că un termen de supraveghere de 3 ani în ceea ce o priveşte pe inculpata A., este suficient pentru reeducarea inculpatei şi prevenirea comiterii de noi infracţiuni, cu atât mai mult cu cât inculpata are posibilităţi reale de îndreptare, având o conduită bună atât anterior, cât şi ulterior comiterii infracţiunii.
Contrar susţinerilor parchetului, se observă că înlăturarea obligaţiei stabilită prin acord impusă inculpatei A. de a frecventa unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate a fost corect dispusă de prima instanţă, raportat la nivelul de pregătire al inculpatei şi infracţiunea pentru care este cercetată.
Având în vedere că în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere. impunerea obligaţiei de a presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii de către instanţă - în condiţiile existenţei acordului prevăzut de art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen. - este obligatorie, Înalta Curte constată că omisiunea procurorului de a stabili prin acord ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60-120 de zile astfel cum prevăd dispoziţiile art. 93 alin. (3) C. pen. poate fi îndreptată de către judecător, fără a crea o situaţie mai grea pentru inculpată.
Astfel, în mod corect, prima instanţă a stabilit, în temeiul dispoziţiilor art. 93 alin. (3) C. pen., ca inculpata A. pe durata termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată, pe o perioadă de 80 zile, maxim 4 ore/zi, cu excepţia zilelor nelucrătoare, într-o instituţie publică de interes local din Cluj - Napoca.
Nefondată se apreciază a fi şi susţinerea parchetului, potrivit căreia înlăturarea dispoziţiilor art. 85 alin. (2) lit. h) C. pen., constând în obligarea inculpaţilor de a nu deţine, de a nu folosi şi de a nu purta nicio categorie de arme este netemeinică.
Sub acest aspect se constată că prima instanţă a motivat convingător opţiunea înlăturării acestor dispoziţii legale, sens în care s-a referit în mod adecvat în considerente la faptul că inculpaţii prin comiterea faptelor nu au dovedit vreo nedemnitate sau vreun pericol prin deţinerea, folosirea sau purtarea vreunei categorii de arme.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte în temeiul art. 488 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. va respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 619 din 10 octombrie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/33/2014.
În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele - inculpate A. şi B.. în sumă de câte 100 lei. se va plăti din fondul M.J.
În acest sens. se are în vedere încheierea pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 09 iunie 2015 în Dosarul nr. x/33/2014 prin care s-a dispus înlăturarea, din oficiu, a omisiunii vădite din cuprinsul minutei Deciziei nr. 53/A din 16 februarie 2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosarul nr. x/33/2014 în sensul că, Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele - inculpate A. şi B.. în sumă de câte 100 lei. se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.”
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Cluj împotriva sentinţei penale nr. 619 din 10 octombrie 2014 pronunţate de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, în Dosarul nr. x/33/2014.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele - inculpate A. şi B., în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiíei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16 februarie 2015.