Competence for joint challenge to interdependent fiscal acts issued by different tax authorities under Art. 10(3) Law 554/2004 and Art. 112(1) CPC
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by definitively assigning the case to the Bucharest Court of Appeal, which had previously declined jurisdiction, over the Iași Court of Appeal, which had also declined jurisdiction, thereby allowing the underlying administrative litigation to proceed in the Bucharest seat. The dispute involved a non-resident taxpayer challenging two interdependent fiscal administrative acts—a decision by the Bucharest Regional Fiscal Directorate rejecting a 3.57 million RON VAT refund for 2009, and a decision by the Vaslui Regional Fiscal Directorate (acting under administrative delegation) rejecting the taxpayer's subsequent administrative appeal—asserting that the Bucharest court was competent because the taxpayer, lacking a domestic domicile, filed in the jurisdiction of one of the defendants under the rules for suing multiple defendants. Relying on Article 10(3) of Law No. 554/2004 and Article 112(1) of the Civil Procedure Code, the court held that when a plaintiff attacks multiple fiscal acts issued by different authorities in different jurisdictions, the claimant may select any competent court among them, and specifically rejected the argument that the delegated status of the second defendant created exclusive jurisdiction elsewhere, thus fixing the territorial competence with the court where one of the original issuing authorities was seated.
Legislator headnote
AI generatedart. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 134 C. proc. civ, art. 112 alin. (1) C. proc. civ; Competence for joint challenge to interdependent fiscal acts issued by different tax authorities under Art. 10(3) Law 554/2004 and Art. 112(1) CPC: În baza art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă în drept să hotărască asupra conflictului de competenţă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 4634/2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, nr. 7487/2/2013, reclamanta A. Ltd. a chemat în judecată pe pârâta D.G.F.P. Vaslui şi D.G.R.F.P. Bucureşti solicitând anularea deciziei de soluţionare emisă de D.G.F.P. Vaslui, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; anularea deciziei de rambursare emisă de D.G.F.P. Bucureşti, prin care a fost respinsă la rambursare suma de 3.573.608,35 RON, respectiv recunoaşterea dreptului societăţii de a beneficia de rambursarea sumei de 3.573.608,35 RON reprezentând TVA de restituit aferent anului 2009 cu consecinţa obligării autorităţii fiscale la rambursarea efectivă către societate a sumei solicitate la rambursare în cuantum de 3.573.608,35 RON.
Prin sentinţa de declinare a competenţei nr. 1591/2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, reţinând că obiectul principal al litigiului îl constituie anularea deciziei nr. 16 din 18 aprilie 2013, emisă de D.G.F.P. Vaslui, prin care a fost soluţionată contestaţia administrativă formulată de reclamantă împotriva deciziei de rambursare a T.V.A. din 20 septembrie 2011, emisă de D.G.F.P. Bucureşti.
Potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în litigiile de contencios administrativ, reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său ori celei de la domiciliul pârâtului. Cum însă, în speţă, sediul reclamantei se află în străinătate, iar domiciliul ales nu are semnificaţie în ceea ce priveşte stabilirea instanţei competente, Curtea apreciază că instanţa competentă este cea de la sediul pârâtului din capătul principal de cerere.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Iaşi sub nr. 550/45/2014.
Prin sentinţa nr. 163 din 29 septembrie 2014, Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Iaşi.
A declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta A. Ltd., în contradictoriu cu pârâta A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Bucureşti şi pârâta D.G.R.F.P. în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
A constatat intervenit conflictul negativ de competenţă.
În baza art. 134 C. proc. civ., a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă în drept să hotărască asupra conflictului de competenţă.
A reţinut Curtea de Apel Iaşi că, reclamanta A. Ltd. fiind o companie nerezidentă, a decis sesizarea instanţelor de la sediul uneia din autorităţilor fiscale emitente a actelor administrativ fiscale contestate, în deplină conformitate cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 112 alin. (1) teza I C. proc. civ.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul negativ de competenţă, conform art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., republicat, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a se pronunţa astfel, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare arătate:
Înalta Curte constată că obiectul prezentului litigiu de contencios administrativ, îl constituie anularea deciziei de soluţionare emisă de D.G.F.P. Vaslui, potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi anularea deciziei de rambursare emisă de D.G.F.P. Bucureşti, prin care a fost respinsă la rambursare suma de 3.573.608,35 RON, respectiv recunoaşterea dreptului societăţii de a beneficia de rambursarea sumei de 3.573.608,35 RON reprezentând T.V.A. de restituit aferent anului 2009 cu consecinţa obligării autorităţii fiscale la remiterea efectivă către societate a sumei solicitate la rambursare în cuantum de 3.573.608,35 RON.
Prin urmare, reclamanta contestă două acte administrativ fiscale, interdependente, în sensul că prin decizia emisă de D.F.G.P. Vaslui (în prezent D.G.R.F.P. Iaşi) s-a soluţionat contestaţia administrativă formulată de societatea reclamantă împotriva deciziei de rambursare emisă de D.G.F.P. Bucureşti (D.G.R.F.P. Bucureşti).
Fiind vorba despre o acţiune în contencios administrativ, regulile de competenţă teritorială sunt stabilite de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ potrivit cărora „Reclamantul se poate adresa instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului. Dacă reclamantul a optat pentru instanţa de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepţia necompetenţei teritoriale”.
Pe de altă parte, potrivit art. 112 alin. (1) teza I C. proc. civ., „Cererea de chemare în judecată a mai multor pârâţi poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare din aceştia”. Or, în speţă, A. Ltd. atacă două acte administrativ fiscale (decizia de respingere a cererii de rambursare şi decizia de soluţionare) emise de două autorităţi fiscale diferite, aflate în circumscripţia unor curţi de apel diferite (D.G.R.F.P. Bucureşti şi D.G.R.F.P. Vaslui), iar în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) C. proc. fisc. şi art. 112 alin. (1) C. proc. civ., societatea reclamantă a înţeles să învestească Curtea de Apel Bucureşti - una dintre instanţele competente alternativ să soluţioneze prezenta cauză.
Nu în ultimul rând, se reţine din actele dosarului că în cauză D.G.R.F.P. Vaslui nu era organ fiscal competent să soluţioneze contestaţia reclamantei, înregistrată iniţial la D.G.R.F.P. Bucureşti, fiindu-i delegată competenţa pe cale administrativă potrivit prevederilor art. 3 din Ordinul Preşedintelui A.N.A.F. nr. 33333/2001.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte concluzionează că în prezenta cauză competenţa teritorială de soluţionare în primă instanţă a cauzei revine Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. Ltd., în contradictoriu cu pârâtele D.G.R.F.P. Iaşi şi A.N.A.F. - D.G.R.F.P. Bucureşti, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2014.