Conflict of jurisdiction resolved by assigning administrative-fiscal dispute over EU-funded project audit nullity to appellate court based on 1,000,000 RON threshold

Decizia nr. 4309/2014

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii judiciare

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 44/54/2014, reclamanta Agenţia Naţională pentru Romi, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismul Intermediar Regional Pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia, a solicitat instanţei să constate nulitatea relativă a măsurilor dispuse prin decizia nr. 29 din data de 12 decembrie 2013, să constate nulitatea relativă a măsurilor dispuse prin procesul-verbal din 11 noiembrie 2013 emis de către Organismul Intermediar Regional Pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia, transmis la Agenţia Naţională pentru Romi în data de 22 iulie 2013, cu privire la verificarea prin eşantion a documentelor justificative care au stat la baza cheltuielilor solicitate în cererile de rambursare intermediare nr. 2, 3, 4, 5, 6 şi 8 - rambursarea finală, din cadrul Proiectului „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială, contract de finanţare nr. POSDRU/14/6.1/S/9, ID 2151 şi, pe cale de consecinţă, reconsiderarea cheltuielilor declarate neeligibile la nivelul OIRPOSDRU Regiunea Sud-Vest Oltenia prin validarea cheltuielilor declarate neeligibile în favoarea beneficiarului.

2. Hotărârea primei instanţe aflate în conflict

Prin sentinţa nr. 141/2014 din 25 aprilie 2014, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Naţională pentru Romi, în contradictoriu cu Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismul Intermediar Regional Pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia, în favoarea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.

3. Hotărârea celei de-a doua instanţe aflate în conflict

Prin sentinţa nr. 2522/2014 din 09 septembrie 2014, Tribunalul Dolj, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Dolj, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat conflictul negativ de competenţă între Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului de competenţă.

4. Regulatorul de competenţă

Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., va pronunţa, în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, regulatorul de competenţă şi va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, reclamanta a solicitat anularea deciziei nr. 29 din data de 12 decembrie 2013 şi a procesului-verbal din 11 noiembrie 2013, acte emise de Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia.

Prin procesul-verbal din 11 noiembrie 2013 s-a stabilit în sarcina reclamantei obligaţia de plată a sumei de 3.028.984 RON reprezentând creanţă bugetară rezultată din nereguli.

Conform prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 1.000.000 RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 1.000.000 RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

În interpretarea şi aplicarea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a reţinut, cu caracter unitar, că aceste dispoziţii instituie două criterii de determinare a competenţei materiale a instanţei de fond, după cum urmează:

1. criteriul poziţionării în cadrul sistemului administraţiei publice (rangul autorităţii centrale sau locale) a autorităţii publice emitente a actului atacat;

2. criteriul valoric, stabilit pe baza cuantumului impozitului, taxei, contribuţiei sau datoriei vamale care face obiectul actului administrativ contestat.

Cu alte cuvinte, dacă litigiul are caracter fiscal, în sensul că priveşte taxe, impozite, contribuţii, datorii vamale şi accesorii ale acestora, competenţa se stabileşte în funcţie de valoarea debitului contestat, pragul instituit de lege pentru departajarea competenţei tribunalului de cea a curţii de apel fiind suma de 1.000.000 RON, fără a avea relevanţă rangul autorităţii publice emitente a actului contestat sau care este parte în contractul administrativ.

În cauză, fiind vorba de un litigiu având ca obiect anularea unui act ce vizează o creanţă bugetară al cărei cuantum se situează peste pragul valoric de 1.000.000 RON, respectiv suma de 3.028.984 RON, conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială a instanţei de contencios administrativ se stabileşte în funcţie de criteriul valoric şi revine, în speţă, secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de apel.

Totodată, cererea de chemare în garanţie formulată de pârâtul Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia, fiind o cerere incidentală - aşa cum în mod corect a stabilit Curtea de Apel Craiova, se impune a fi soluţionată de instanţa competentă pentru soluţionarea cererii principale, astfel cum statuează art. 123 alin. (1) C. proc. civ.

În ceea ce priveşte competenţa teritorială, Înalta Curte reţine aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi opţiunea reclamantei.

În consecinţă, având în vedere considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta Agenţia Naţională pentru Romi în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice - Direcţia Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Regiunea Sud-Vest Oltenia în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 13 noiembrie 2014.