Securitate collaborator status denied for reporting public complaints on living conditions as non-hostile to regime

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa civilă nr. 5896 din 19 octombrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul A., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a analizat condiţiile prevăzute de lege pentru a se reţine calitatea de colaborator al Securităţii, reţinând că prima condiţie este îndeplinită deoarece reclamantul a furnizat informaţii în notele olografe identificate în dosarele persoanelor ce au făcut obiectul delaţiunilor pârâtului. Aceste informări se referă la nemulţumirea numitului B. faţă de conducerea politică locală, precum şi legate de nivelul de trai şi aprovizionarea cu alimente.

Curtea a mai reţinut că faptul că pârâtul a fost recrutat de şeful de post nu înseamnă că o categorie de informaţii nu a ajuns şi a fost exploatată de Securitatea Botoşani. Propunerea de recrutare a pârâtului a fost semnată şi de cpt. C., a fost aprobată atât de şeful Serviciului 1, cât şi de şeful I.J.S. Botoşani, însă s-a apreciat că cea de-a doua condiţie nu este îndeplinită, întrucât informaţiile furnizate de pârât se referă la nemulţumirea numitului B. faţă de conducerea politică locală, precum şi legate de nivelul de trai şi aprovizionarea cu alimente.

Aceste informaţii nu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, deoarece nu sunt criticate "valori" promovate de regimul comunist, ci sunt exprimate păreri cu privire la stări de fapt, constând în neajunsuri locale cu privire la aprovizionare cu alimente.

Nici cea de-a treia condiţie nu este îndeplinită, a apreciat judecătorul fondului, deoarece pârâtul nu a urmărit încălcarea dreptului la viaţă privată prin furnizarea acestor informaţii, de vreme ce informaţiile vizează păreri exprimate public de cei vizaţi.

Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reclamantul C.N.S.A.S. a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În opinia recurentului prima instanţă a aplicat eronat, în speţă, definiţia legală a noţiunii de colaborator al Securităţii, respectiv art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, astfel că a reţinut că informaţiile intimatului-pârât nu denunţau atitudini potrivnice regimului comunist ci se refereau la "exprimarea unor păreri cu privire la stări de fapt constând în neajunsuri locale cu privire la aprovizionarea cu alimente" ori nemulţumiri "legate de nivelul de trai". Or, astfel de nemulţumiri nu puteau fi legate exclusiv de nepriceperea reprezentanţilor locali ai puterii, fiind evident că orice regim totalitar îşi asumă deciziile cu privire la absolut toate aspectele vieţii sociale şi, prin urmare, orice nemulţumiri legate de nivelul de trai reprezentau nemulţumiri faţă de regimul care, prin deciziile sale, genera şi patrona situaţiile criticate de către cei denunţaţi. Se aminteşte că propaganda regimului de la Bucureşti susţinea că nivelul de trai din ţară atingea cele mai înalte standarde, iar reprezentanţii puterii vegheau la menţinerea acestui standard, neadmiţând existenţa situaţiilor prezentate de către cei denunţaţi şi nepermiţând discutarea publică a acestor situaţii stânjenitoare pentru regim.

Se mai subliniază prin cererea de recurs că în mod greşit prima instanţă a reţinut că intimatul nu ar fi vizat încălcarea drepturilor celor denunţaţi, câtă vreme aceştia din urmă şi-au exprimat public nemulţumirile. Toate denunţurile adresate Securităţii priveau nemulţumiri exprimate de cei denunţaţi faţă de apropiaţii lor, fără a însemna că aceşti apropiaţi erau îndreptăţiţi să divulge respectivele opinii faţă de autorităţile represive.

În plus, definiţia legală a noţiunii de colaborator nu cere existenţa unei pluralităţi de informaţii furnizate, fiind de ajuns şi un singur denunţ, care să îndeplinească cele două condiţii pentru reţinerea acestei calităţi.

Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a normelor legale aplicabile, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat şi îl va respinge ca atare, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului A., întemeindu-şi cererea pe dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (3) cu referire la art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008; în susţinerea acţiunii s-a ataşat Nota de constatare din 9 decembrie 2011 în care este procesat materialul arhivistic deţinut de reclamant privind persoana verificată - A., 1987 - 1989.

S-a precizat că verificarea pârâtului s-a făcut din oficiu în conformitate cu art. 3 lit. g) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza II din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată, pârâtul fiind membru al Consiliului Local D., judeţul Botoşani.

Din considerentele sentinţei recurate se observă că acţiunea în constatare a fost evaluată prin raportare atât la definiţia noţiunii de colaborator al Securităţii cuprinsă în art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008 aprobată prin Legea nr. 293/2008, cât şi la materialul probator pus la dispoziţia instanţei, conchizându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de norma legală arătată, mai exact că informaţiile furnizate de pârât nu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi că nu au fost vizate drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului prin notele olografe întocmite de pârât.

Înalta Curte constată că este corectă şi legală concluzia judecătorului fondului care a apreciat argumentat că nu se justifică aplicarea art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată prin Legea nr. 293/2008.

Nu se contestă că pârâtul a furnizat informaţii prin notele olografe semnate cu numele conspirativ, identificate în dosarele persoanelor care au făcut obiectul delaţiunilor, numai că se remarcă în mod just că aceste informaţii se referă la nemulţumirea numitului B. faţă de conducerea politică locală, faţă de nivelul de trai şi aprovizionarea cu alimente, aspecte care nu pot fi asimilate informaţiilor "prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului" aşa cum cer în mod explicit dispoziţiile art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008.

În acest context, este important a se arăta că însăşi acţiunea reclamantului este fundamentată în mod expres pe notele aflate în dosarul B., mai exact pe nota informativă din 5 iunie 1988 în care se arată că B. îşi exprima public nemulţumirea faţă de conducerea politică locală (secretarul Consiliului Popular), faţă de nivelul de trai şi aprovizionarea cu alimente.

Prezentarea de către recurent a stării de fapt notorii din perioada regimului comunist în care se afirma, în pofida evidenţelor, că nivelul de trai din ţară atingea cele mai înalte standarde, nu este însă suficientă pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului, instanţa fiind datoare a examina circumstanţele concrete ale fiecărei cauze, neputându-se limita la aprecieri cu caracter general asupra epocii comuniste, aşa cum sugerează recurentul.

În speţă nu au fost prezentate dovezi fără dubiu ale unor delaţiuni care să se refere la activităţi/atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi, mai mult, care să vizeze încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului. Sub acest ultim aspect, reclamantul a pus accent pe încălcarea dreptului la viaţă privată, însă aşa cum corect a observat judecătorul fondului, informaţiile au vizat păreri exprimate public de cei vizaţi; într-adevăr, în concret, în dosarul C.N.S.A.S. care stă la baza solicitării reclamantului, în notele "acuzatoare" se menţionează că numitul B. "era în faţa bufetului de la centru" sau "la Magazinul Universal din D.".

În aceste condiţii, se constată că nu există motive pentru reformarea sentinţei atacate şi având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 11 alin. (2) din O.U.G. nr. 24/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 293/2008,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 5896 din 19 octombrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 30 octombrie 2014.

Procesat de GGC - MI