Securitate collaboration status: operational value of confidential reports and violation of fundamental rights under Law 24/2008

Decizia nr. 1483/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei. Primul ciclu procesual.

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul "B" a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008, constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce în priveşte pe A.

1.2. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 5502 din 30 septembrie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea reclamantului "B" şi, în consecinţă, a constatat calitatea pârâtului "A" de colaborator al Securităţii.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, prin angajamentul din 28 aprilie 1983, întocmit şi semnat olograf de pârât cu numele său real, acesta a acceptat colaborarea cu securitatea, angajându-se să sprijine în mod secret şi organizat organele de securitate prin furnizarea de informaţii.

Analizând notele informative redactate de către pârât şi rapoartele informative întocmite de către ofiţerii de securitate, Curtea a constatat că pârâtul a furnizat informaţii despre atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în mod detaliat, fiind, astfel, îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei nr. 5502 din 30 septembrie 2011 a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul "A", solicitând în principal casarea acesteia şi trimiterea cauzei la prima instanţă pentru rejudecare, şi în subsidiar modificarea hotărârii recurate în sensul respingerii acţiunii reclamantului ca neîntemeiată, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 5 şi 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

1.4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin Decizia civilă nr. 4724 din 28 martie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis recursul declarat de pârâtul "A" împotriva Sentinţei civile nr. 5502 din 30 septembrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a casat sentinţa recurată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte a reţinut că, în speţă, judecarea pricinii s-a făcut fără a da pârâtului posibilitatea să ia cunoştinţă de susţinerile reclamantului şi dovezile pe care se întemeiază acestea, fără ca acesta să aibă posibilitatea să-şi pregătească apărarea, aducându-se astfel o gravă atingere principiilor care guvernează procesul civil şi anume acela al dreptului la apărare şi al contradictorialităţii.

Acest aspect este, în mod neîndoielnic, de natură a încălca principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare şi este de natură a provoca pârâtului "A" o vătămare, în sensul art. 105 alin. (2) C. proc. civ.

II. Procedura în cadrul celui de-al doilea ciclu procesual.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal sub nr. 293/2/2011*.

2.1. Hotărârea instanţei de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 407 din 7 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantul "B" în contradictoriu cu pârâtul "A"

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că în speţă nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru a se constata că reclamantul a fost colaborator al Securităţii, în înţelesul O.U.G. nr. 24/2008.

Din analiza notelor informative date de reclamant şi semnate cu numele de informator "A", a înscrisurilor anexate la nota de constatare întocmită de Direcţia Investigaţii din cadrul CNSAS, nu pot fi desprinse date concrete şi pertinente de natură să conducă la concluzia că prin informaţiile furnizate de pârât au fost denunţate activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

2.2. Calea de atac exercitată

Împotriva Sentinţei civile nr. 407 din 7 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs, în termenul legal, reclamantul "B", solicitând casarea acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe, iar, în subsidiar, modificarea hotărârii recurate, admiterea acţiunii şi constatarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârât, pentru motive încadrate în dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului, s-a argumentat, în esenţă, că hotărârea a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.

S-a mai susţinut că sentinţa recurată nu analizează în concret argumentele reclamantului şi nu arată motivul pentru care atitudinile şi activităţile denunţate nu s-ar înscrie în sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist.

2.3. Apărările intimatului

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul "A" a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Intimatul a argumentat, în esenţă, că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât aspectele denunţate nu pot constitui activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist şi nu s-a produs nici o îngrădire a drepturilor fundamentale ale vreunei persoane.

Persoanele la care se referă informaţiile se aflau deja în supravegherea organelor de securitate.

Hotărârea pronunţată este rezultatul analizei tuturor argumentelor şi faptelor arătate de către părţi şi nu se poate susţine că aceasta ar fi nemotivată.

III. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor înfăţişate de recurentul-reclamant, raportat la cadrul normativ aplicabil şi sub toate aspectele, astfel cum permit prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată recursul fondat şi îl va admite, pentru considerentele în continuare arătate.

Reclamantul "B" a sesizat instanţa de contencios administrativ cu o cerere întemeiată pe dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008, privind constatarea calităţii pârâtului "A" de colaborator al Securităţii.

La dosarul cauzei a fost depus angajamentul întocmit şi semnat de către pârât, cu numele său real, la data de 28 aprilie 1983, prin care acesta a acceptat colaborarea cu securitatea, angajându-se să sprijine în mod secret şi organizat organele de securitate prin furnizarea de informaţii.

Instanţa de fond, analizând materialul probator depus de către reclamantul CNSAS, a concluzionat însă în sensul că nu ar fi îndeplinite, în speţă, condiţiile avute în vedere de dispoziţiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât informaţiile furnizate de pârât fostei Securităţi nu au denunţat activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Nu se poate reţine incidenţa dispoziţiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., în condiţiile în care instanţa de fond a motivat hotărârea pronunţată, atât în fapt, cât şi în drept, expunând în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, potrivit art. 261 C. proc. civ., fără a expune motive contradictorii, străine de natura pricinii, în sensul acestui text.

Reevaluând probele administrate de către prima instanţă, prin prisma criticilor recurentului, Înalta Curte constată însă că, în speţă, s-a dovedit îndeplinirea tuturor condiţiilor legale necesare pentru constatarea calităţii pârâtului-intimat de colaborator al Securităţii.

Astfel, din definiţia legală cuprinsă în corpul reglementării indicate, rezultă că este colaborator al Securităţii „persoana care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”.

Fără a mai evoca în detaliu conţinutul amplului ansamblu probator prezentat în cauză, care include note informative semnate olograf de către intimatul-pârât, note de analiză şi rapoarte de informare, Înalta Curte constată că o parte semnificativă din informările pe care acesta le-a făcut au prezentat valoare operativă şi interes pentru organele de securitate, au fost apreciate şi exploatate, aspecte care se circumscriu dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind evident că reflectau atitudini ostile regimului comunist şi, în acelaşi timp, generau o stare de pericol asupra persoanelor vizate, identificate cu nume, prenume, etc.

Informaţiile privind faptul că unele persoane fac comentarii necorespunzătoare la adresa situaţiei din ţară sau a politicii partidului, că ascultă postul de radio „C.”, că au legături cu cetăţeni străini sau intenţionează să rămână în străinătate, erau în mod evident de natură a atrage atenţia poliţiei politice, cu consecinţe directe asupra persoanelor vizate, aşa cum s-a şi întâmplat, efectiv, de exemplu, în situaţia persoanelor care au fost luate în supraveghere sau cu privire la care s-au dispus măsuri concrete.

Cu titlu de exemplu, se reţine situaţia lui "D.", cu privire s-a dispus luarea de măsuri pentru a nu mai fi acceptat colaborator la radio studenţesc sau a numitului B.I.Ş., pentru care s-a dispus măsura retragerii paşaportului.

Informaţiile furnizate au avut în mod clar efectul de a încălca dreptul persoanelor urmărite la libera circulaţie, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, precum şi dreptul acestora la viaţa privată, aspect pe care intimatul era capabil să îl conştientizeze şi să îl anticipeze.

Nu are relevanţă faptul că persoanele la care se referă notele intimatului erau deja în atenţia Securităţii, constatându-se că informaţiile date de către acesta au avut efectul de a contribui la consolidarea şi justificarea ingerinţei arbitrare a organelor statului totalitar în viaţa privată a persoanelor vizate, suprimarea sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestor"A"

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul CNSAS este fondat, astfel că, în baza art. 312 alin. (2) şi (3) şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ., acesta va fi admis, iar sentinţa primei instanţe va fi modificată, în sensul că va fi admisă acţiunea formulată de reclamantul CNSAS şi se va constata existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul "A"

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul "B" împotriva Sentinţei nr. 407 din 7 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa recurată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul "B".

Constată existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul "A"

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 martie 2015.

Procesat de GGC - LM