Securitate collaborator status: scope of information furnishing under duress and fundamental rights restrictions

Decizia nr. 1342/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanţele cauzei.

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat instanţei să constate că pârâtul A. a avut calitatea de colaborator al Securităţii.

Soluţia instanţei de fond

Prin Sentinţa nr. 4.175 din data de 20 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-au respins excepţiile privind lipsa calităţii procesuale active, lipsa interesului şi a tardivităţii acţiunii; s-a admis acţiunea formulată de reclamantul C.N.S.A.S., în contradictoriu cu pârâtul A. şi a constatat că pârâtul a avut calitatea de colaborator al Securităţii.

Recursul.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs pârâtul A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a arătat că a furnizat notele sub şantaj şi presiune psihică, sarcina sa fiind doar de a sesiza şi preveni aspecte tehnice, acte de indisciplină la locul de muncă, de spionaj şi terorism care puteau afecta integritatea A.C.C. şi a Aeroportului Otopeni.

Prin notele scrise formulate prin avocat la data de 14 martie 2014, s-au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. şi art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătându-se că instanţa a efectuat o motivare inexactă, insuficientă, care nu se bazează pe probe certe, cu aplicarea greşită a normelor de drept material.

S-a solicitat reanalizarea probelor administrate în cauză, urmând a se constata că nu se pot desprinde date concrete şi pertinente de natură să conducă la concluzia potrivit căreia prin informaţiile furnizate au fost denunţate activităţi şi atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, astfel că se impune casarea hotărârii atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe.

Procedura în faţa instanţei de recurs

Prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 6 octombrie 2014 s-a admis în principiu recursul declarat de recurentul-pârât.

Apărările intimatului

Prin întâmpinarea formulată intimatul C.N.S.A.S. a invocat nulitatea recursului (respinsă prin Încheierea din Camera de Consiliu din data de 6 octombrie 2014) şi a solicitat respingerea recursului ca nefondat, soluţia primei instanţe apreciind-o ca fiind legală şi temeinică.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs.

Analizând cererea de recurs, motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum şi în conformitate cu art. 488 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este nefondată pentru motivele ce vor fi în continuare arătate.

Ca regulă, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.

Potrivit dispoziţiilor art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, sau în condiţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., printr-un memoriu separat, însă în termenul de recurs, astfel cum se prevede în art. 489 C. proc. civ.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 185 alin. (1) C. proc. civ. când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate.

Înalta Curte constată că motivele de recurs cuprinse în notele scrise depuse la data de 14 martie 2014 au fost formulate cu depăşirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, urmând ca instanţa de recurs să verifice hotărârea, conform "motivelor de recurs" formulate în termen, prin prisma cazurilor de casare indicate, respectiv pct. 6 şi 8 ale art. 488 alin. (1) C. proc. civ. şi potrivit notelor scrise, în măsura în care există motive de ordine publică.

Analizând hotărârea atacată, în limite arătate, se constată că prima instanţă a pronunţat o soluţie legală şi temeinică pentru următoarele considerente:

În fapt, din documentaţia depusă la dosar de reclamant, respectiv din Nota de constatare nr. x/1/1016 din 17 aprilie 2013, precum şi din înscrisurile ataşate acţiunii, a rezultat că pârâtul este titularul Dosarului fond reţea nr. x (cotă C.N.S.A.S.); iar potrivit documentelor identificate în acest dosar, recurentul-pârât A. a fost recrutat "pentru a cunoaşte încălcarea normelor de trafic atât de controlorii de trafic, cât şi de către personalul navigant, precum şi a unor eventuale activităţi duşmănoase"; acesta semnând un Angajament, înregistrat de către ofiţer la data de 24 iulie 1974 fiindu-i atribuite două nume conspirative: "R." (în perioada 1974 - 1982) şi "N."/"N." (în perioada 1981 - 1985).

Recurentul-pârât se încadrează în sfera persoanelor supuse verificărilor în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, raportat la dispoziţiile art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 24/2008 care prevăd că persoanele ce deţin titlul de luptător pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 pot fi verificate la cererea subiecţilor menţionaţi la alin. (1) al art. 3, în cauza de faţă Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Potrivit dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, prin colaborator al Securităţii se înţelege "persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor".

Curtea de Apel a reţinut că sunt îndeplinite cele trei condiţii referitoare la furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă; calitatea informaţiilor, de a viza activităţi sau atitudini potrivnice regimului; efectele informaţiilor, de a fi apte să conducă la îngrădirea dreptului şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Criticile recurentului vizează, în fapt, aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări prin Legea nr. 293/2008.

Astfel pârâtul recunoaşte redactarea notelor, însă apreciază că informaţiile furnizate, analizate în ansamblul lor, nu se încadrează în textul de lege reţinut, nefiind informaţii care să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, ci aspecte care priveau acte de indisciplină la locul de muncă şi acţiuni de spionaj şi terorism.

Or, constată instanţa de control judiciar, că intimatul-reclamant a prezentat în probaţiune mai multe înscrisuri care dovedesc că recurentul-pârât a furnizat informaţii prin care denunţa atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, apte prin ele însele să îngrădească drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Constatată Înalta Curte că din notele depuse rezultă că pârâtul a furnizat organelor de securitate informaţii cu privire la audierea postului de radio "B." în cadrul Centrului de Telecomunicaţii precum şi formularea unor comentarii tendenţioase (Dosar nr. x); informaţii cu privire la intenţiile unor persoane de a părăsi definitiv România, precum şi informaţii în legătură cu comentariile negative formulate de unele persoane la adresa condiţiilor precare din ţară şi a inexistenţei garanţiilor specifice unui stat democratic.

Cu privire la apărarea recurentului-pârât, în sensul că notele au fost furnizate ca urmare a presiunilor exercitate de către organele de Securitate, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit textului de lege citat, sunt prevăzute doar două situaţii de natură a înlătura calitatea de colaborator al Securităţii, una când persoana a furnizat informaţiile în timpul unei anchete sau a unui proces penal şi cea de-a doua în cazul în care persoana care a furnizat informaţiile nu împlinise 16 ani.

Nici una din aceste două situaţii nu a putut fi reţinută în speţă.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Constatând că sentinţa recurată este legală şi temeinică şi că nu există motive care să atragă casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 496 teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. împotriva Sentinţei nr. 4.175 din 20 decembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 martie 2015.

Procesat de GGC - N