Competence conflict for contractual public prosecutor staff under Art. 127 CPC: strict interpretation excludes derogatory venue rule

Decizia nr. 466/2016

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele;

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., R., S., T., U., V., X., Z., Y., A.A. şi B.B., toţi cu domiciliul ales la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, Jud. Bacău, au solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, la plata unor despăgubiri reprezentând diferenţa de salariu, astfel cum a fost stabilit prin Legea nr. 330/2009, la nivelul lunii iunie 2010, începând cu data de 03 iulie 2010, data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010, până la 31 decembrie 2012, sume ce vor fi actualizate cu rata inflaţiei, de la data scadenţei până la data plăţii efective.

Prin sentinţa civilă nr. 1380 din 7 noiembrie 2014, pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a admis excepţia de necompetenţă teritorială a acestei instanţe, în temeiul prevederilor art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., declinându-se competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul Bacău a reţinut, în interpretarea art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., că exprimarea imperativă a sintagmei „va sesiza”, denotă caracterul obligatoriu al măsurii declinării competenţei teritoriale, faţă de împrejurarea că reclamanţii deţin calitatea de procurori, personal auxiliar de specialitate şi personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

Astfel, dosarul a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Harghita.

Prin încheierea din 17 septembrie 2015, Tribunalul Harghita a admis excepţia de necompetenţă teritorială a Tribunalului Harghita, invocată din oficiu, în ceea ce îi priveşte pe reclamanţii A.A. şi B.B. şi, în consecinţă, a disjuns cauza faţă de aceştia, declinând în temeiul prevederilor art. 95 alin. (1), coroborate cu dispoziţiile art. 107 alin. (1) şi art. 269 C. muncii, respectiv art. 132 alin. (3) C. proc. civ., competenţa materială şi teritorială de soluţionare a cauzei, în favoarea Tribunalului Bacău şi, în temeiul art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., constatând ivit conflictul negativ de competenţă în ce îi priveşte pe cei doi reclamanţi, l-a înaintat, spre soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea acestei soluţii, Tribunalul Harghita a reţinut că reclamanţii A.A. şi B.B. au calitatea de personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, astfel că nu le sunt aplicabile prevederile art. 127 C. proc. civ., aceste norme fiind de strictă interpretare şi vizând doar anumite categorii de persoane, respectiv judecători, procurori, asistenţi judiciari, grefieri, ce îşi desfăşoară activitatea în condiţiile reglementate de acest text de lege.

Conflictul negativ de competenţă a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 februarie 2016, fiind fixat termen pentru soluţionare la 25 februarie 2016.

Investită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă privind pe reclamanţii A.A. şi B.B., Înalta Curte va constata că, în cauză, competenţa soluţionării cauzei revine Tribunalului Bacău pentru considerentele ce succed:

Litigiul de faţă, având ca obiect cererea formulată de reclamanţii A.A. şi B.B., în contradictoriu cu persoanele juridice angajatoare, are caracterul unui conflict individual de muncă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 1 lit. n) şi p) din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social.

Se reţine că, în materia conflictelor individuale de muncă, sunt relevante pentru stabilirea competenţei, dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011 privind dialogul social, potrivit cărora „Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau locul de muncă reclamantul".

Având în vedere locul de muncă, dar şi domiciliul reclamanţilor A.A. şi B.B., se află în localitatea Bacău, judeţul Bacău, rezultă că revine Tribunalului Bacău competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, în raport de dispoziţiile art. 210 din Legea nr. 62/2011.

Problema pe care o ridică conflictul de competenţă este dacă, faţă de norma generală, cuprinsă în textele legale mai susmenţionate şi de competenţa care derivă din acestea, sunt incidente în speţă dispoziţiile speciale, derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. 127 alin. (1) şi alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora, dacă un judecător, procuror, asistent judiciar sau grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Înalta Curte retine că dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. reglementează o normă specială ce se aplică în situaţia în care una dintre părţi, fie reclamant, fie pârât, este judecător, asistent judiciar sau grefier la instanţa competentă să judece cauza sau procuror, pe lângă aceeaşi instanţă.

Fiind vorba despre o normă cu caracter special, ea este de strictă interpretare şi nu poate fi supusă, prin urmare, unei interpretări extensive.

În cauză, se reţine că, reclamanţii A.A. şi B.B. au calitatea de personal contractual în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, astfel că ipoteza normei cuprinsă în art. 127 C. proc. civ. nu le este aplicabilă, deoarece aceştia nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute în mod restrictiv de aceste prevederi.

În consecinţă, dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. nu sunt incidente în cauză, astfel că, în raport cu prevederile art. 210 din Legea nr. 62/2011, competenţa de soluţionare a cauzei în ce îi priveşte pe reclamanţii A.A. şi B.B. aparţine Tribunalului Bacău.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2016.