Revision appeal over civil side of criminal verdict assigned to criminal section.

Decizia nr. 405/2016

Asupra conflictului negativ de competenţă, ivit între secţia a IV-a civilă şi secţia I penală, ale Curţii de Apel Bucureşti, cu privire la soluţionarea apelului declarat de apelantul A. împotriva sentinţei penale nr. 722 din 15 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti în Dosarul nr. x/299/2014, constată următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti,la data de 4 aprilie 2014 petentul A., a solicitat, exclusiv pe latura civilă, revizuirea Deciziei penale nr. 2379 din 20 decembrie 2013, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, în Dosarul nr. x/299/2012. La data de 29 aprilie 2014, apărătorul ales al revizuientului a invocat excepţia necompetenţei materiale a secţiei penale din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, având în vedere că motivul de revizuire vizează, exclusiv, latura civilă a Deciziei penale nr. 2379 din 20 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, în Dosarul nr. x/299/2012.

Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia penală nr. 598/a din 6 mai 2014 în temeiul art. 50 alin. (1), (2), (4), N.C.P.P. rap. la art. 456 alin. (1), N.C.P.P. şi art. 458 N.C.P.P. şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., în favoarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti, fiind reţinute următoarele considerente: Prin Decizia penală nr. 2379 din data de 20 decembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit.

d) C. proc. pen., a admis recursurile declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1 Bucureşti şi inculpaţii A., B., C. şi D., împotriva sentinţei penale nr. 507 din 29 mai 2013 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti. A casat, în parte, sentinţa penală recurată şi rejudecând, în fond, în temeiul art. 14 şi art. 346 C. proc. pen. a admis, în parte, acţiunea civilă formulată de partea civilă E. Bucureşti şi a obligat inculpaţii la plata următoarelor obligaţii fiscale: B. taxa vamală de 3.477 lei şi accize 46.864 lei,plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii;

F. taxa vamală de 982 lei şi accize 10.815 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii; G. taxa vamală de 982 lei, accize 10.815 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii; H. taxa vamală de 288 lei; accize 3.605 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii; C. și D. taxa vamală de 2.444 lei şi accize 26.434 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii;

I. taxa vamală de 211 lei, accize 1.507 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii; A. taxa vamală de 10.731 lei, accize 178.054 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii; J. și K. taxa vamală de 376 lei, accize 4.657 lei plus dobânzile aferente şi penalităţi de întârziere până la data efectivă a plăţii. De asemenea s-a constatat că inculpaţii L. şi M. au acoperit prejudiciul cauzat bugetului de stat prin achitarea sumei de 4.369 lei Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Bucureşti conform chitanţei din 27 septembrie 2012.

A fost înlăturată aplicarea art. 357 alin. (2) lit.

c) C. proc. pen. şi, a fost menţinut sechestrul asigurator şi luarea unei inscripţii ipotecare asupra imobilul situat în oraşul Voluntari, jud. Ilfov aparţinând inculpatului A.; sechestrul asigurator asupra autoturismului, culoare albă, aparţinând inculpatului B.; sechestrul asigurator şi luarea unei inscripţii ipotecare asupra imobilul situat în Bucureşti, sectorul 2 aparţinând inculpatului F.; sechestrul asigurator şi luarea unei inscripţii ipotecare asupra imobilului situat în Bucureşti, sectorul 3 aparţinând inculpatei I. A fost înlăturată aplicarea art. 118 lit.

b) C. pen. şi s-a dispus restituirea către inculpatul A. a autoturismului, culoare albă,; către inculpatul B. a autoturismului, culoare albă şi a autoturismului, culoare roşie, către inculpaţii C. şi D. a autoturismului, culoare neagră, a autoturismului, culoare roşie, şi a autoturismului, culoare albastră, fiind menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei. În temeiul art. 38515 pct. 1 lit.

b) C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii J., K., F., G., L., M. şi I. şi petenţii N., O. şi P. împotriva aceleiaşi sentinţe. Cum, cererea de revizuire se adresează instanţei care a judecat cauza în primă instanţă, în temeiul art. 50 alin. (1), (2), (40 N.C.P.P. rap. la art. 456 alin. (1) N.C.P.P. şi art. 458 N.C.P.P., prin Decizia penală nr. 598/a din 6 mai 2014 Curtea de Apel Bucureşti secţia I penală, şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererii de revizuire formulată de revizuentul A., în favoarea Judecătoriei sector 1 Bucureşti, aceasta pronunţând în prima instanţă sentinţa penală nr. 507 din 29 mai 2013 a cărei revizuire se solicită. Urmare a trimiterii cauzei la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, cauza a fost înregistrată sub Dosar nr. x/299/2014, iar prin sentinţa penală nr. 722 din 15 octombrie 2014, în temeiul art. 459 alin. (2) şi (5) C. proc. pen. raportat la art. 452 şi 453 alin. (1) lit.

a) C. proc. pen. cererea de revizuire a fost respinsă ca inadmisibilă. Această hotărâre penală a fost atacată la Tribunalul Bucureşti, care prin Decizia penală nr. 160/C din 20 februarie 2015 pronunţată de secţia I penală, a calificat calea de atac exercitată, ca fiind apel, motiv pentru care faţă de dispoziţiile art. 459 alin. (7) N.C.P.P., constatând că hotărârea dată în cererea de revizuire este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la care se referă revizuirea, a declinat competenţa de soluţionare a căii de atac a apelului, în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

Prin încheierea penală din 24 septembrie 2015, Curtea de Apel Bucureşti secţia I penală, a scos cauza de pe rolul acestei secţii şi, a trimis-o spre soluţionare secţiei civile din cadrul aceleiaşi curţi de apel, reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 453 alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora revizuirea hotărârilor penale definitive exclusiv cu privire la latura civilă, poate fi cerută numai în faţa instanţei civile, secţia a IV-a civilă, a Curţii de Apel Bucureşti, prin încheierea din 26 octombrie 2015, a admis excepţia necompetenţei funcţionale în ce priveşte soluţionarea căii de atac a apelului exercitată împotriva unei hotărâri penale respectiv sentinţa penală nr. 722 din 15 octombrie 2014 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti, reţinând că potrivit art. 96 pct. 2 şi pct. 3 din N.C.P.P., secţiile civile din cadrul curţii de apel au competenţă materială doar în ce priveşte soluţionarea căiilor de atac (apel şi recurs) exercitate împotriva hotărârilor civile, nu şi penale.Ivindu-se conflictul negativ de competenţă între secţia penală şi secţia civilă a Curţii de Apel Bucureşti, cauza a fost înaintată Înaltei Curţi de Casaţie pentru soluţionare în temeiul art. 133 pct. 2 şi 136 C. proc. civ. aprobat prin Legea nr. 134/2010.

Examinând conflictul negativ de competenţă ivit între secţia I penală şi secţia a IV-a civilă ale Curţii de Apel Bucureşti, Înalta Curte reţine că acesta vizează soluţionarea căii de atac a apelului declarat de revizuentul A. împotriva sentinţei penale nr. 722 din 15 octombrie 2014 a Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti. Potrivit art. 96 alin. (2) şi (3) N.C.P.P., competenţa funcţională a secţiei civile din cadrul curţilor de apel, ca instanţe de apel, vizează apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunţate de tribunale în primă instanţă, şi, ca instanţe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege.În ceea ce priveşte competenţa funcţională a curţii de apel în materie penală, Înalta Curte constată că N.C.P.P. în cap.

II Secţiunea I intitulată „Competenţa funcţională după materie şi după calitatea persoanei a instanţelor judecătoreşti” reglementează expres şi imperativ prin dispoziţiile art. 38 pct. 2 că, în materie penală „curţile de apel judecă apelurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în primă instanţă de judecătorii şi de tribunale”. Faţă de această situaţie, cum, în cauză calea de atac a apelului a fost exercitată împotriva unei hotărâri penale, competenţa funcţională în ceea ce priveşte soluţionarea acestei căii de atac, revine secţiei penale şi, nu secţiei civile a Curţii de Apel Bucureşti.

Prin urmare, în temeiul art. 136 pct. 1 şi 2 N.C.P.C., Înalta Curte urmează a stabili competenţa de soluţionare a apelului declarat împotriva unei hotărâri penale, sentinţa penală nr. 722 din 15 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în favoarea, secţiei I penale, a Curţii de Apel Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a apelului declarat împotriva sentinţei penale nr. 722 din 15 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, în favoarea, secţiei I penale, a Curţii de Apel Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 februarie 2016.