Revision granted; conflicting res judicata checks remanded for proper analysis under Article 315

Decizia nr. 325/2016

Deliberând în condiţiile art. 256 C. proc. civ., reţine următoarele:

Prin cererea de revizuire înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş la data de 25 iunie 2014, revizuentul A. a solicitat, în temeiul an. 322 pct. 7 din C. proc. civ., anularea sentinţei civile nr. 1363 din 20 iunie 2013 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2012*.

Prin sentinţa civilă nr. 2420 din 28 octombrie 2014, Tribunalul Argeş a admis excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului şi a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Piteşti.

Prin cererea precizatoare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti ta data de 16 ianuarie 2015, revizuentul a solicitat şi anularea sentinţei civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2011, revizuentul a susţinut că ceie două sentinţe încalcă autoritatea de lucru judecat a următoarelor patru hotărâri: sentinţa civilă nr. 851 din 17 mai 2011 pronunţată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2009. sentinţa civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011. pronunţată de Judecătoria Câmpulung în Dosar nr. x/205/2010*, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosar nr. x/205/2011 şi Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Argeş în Dosar nr. x/09/2006.

Curtea de Apel Piteşti, secţia I civilă, prin Decizia nr. 9 pronunţată în data de 26 ianuarie 2015, a respins cererea de revizuire ea nefondată.

Împotriva acestei decizii revizuentul a formulat recurs care a fost soluţionat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin Decizia nr. 1339 pronunţată în data de 20 mai 2015. Instanţa a admis recursul, a casat Decizia civila nr. 9 din 26 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I civilă, şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe. Înalta Curte a constatat faptul că instanţa a fost învestită printr-o cerere prceizatoare cu revizuirea sentinţei civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pronunţată de Judecătoria Câmpulung. Or, din dispozitivul şi considerentele deciziei recurate a reieşit ca instanţa nu a analizat cererea de revizuire şi în ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 2087 din 18 noiembrie 2013.

În rejudecare, Curtea de Apel Piteşti, prin Decizia nr. 110 pronunţată în data de 2 octombrie 2015, a respins, ca nefondată, cererea de revizuire. în motivare, instanţa, analizând sentinţele civile nr. 1363 din 20 iunie 2013, nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 şi nr. 1600 din 08 octombrie 2012, a reţinut că acestea nit au caracter potrivnic deoarece nu au soluţionat acelaşi raport juridic litigios.

Împotriva acestei decizii revizuentul a formulat recurs prin care a susţinut că instanţa nu a analizat toate hotărârile indicate ca fiind potrivnice prin cererea de revizuire. Totodată, recurentul a susţinut că instanţa, în rejudecare, nu a respectat toate dispoziţiile instanţei de recurs. Recursul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Analizând recursul, Înalta Curte reţine următoarele:

În ceea ce priveşte încadrarea în drept a criticilor recurentului, instanţa constată că, deşi acesta nu a invocat motive de nelegalitate dintre cele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ., criticile recurentului au vizat nerespectarea, în rejudecare, a hotărârii instanţei de recurs. Sub acest aspect, recursul va fi analizat din perspectiva art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

Dispoziţiile art. 322 C. proc. civ. prevăd următoarele; „revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanţa de apel sau prin neapelare, precum şi a unei hotărâri dată de o instanţă de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: (...) dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de aceiaşi grad sau de grade deosebite, în una şi aceeaşi pricină, între aceleaşi persoane, având aceeaşi calitate."

Totodată, instanţa reţine că incidente în speţă sunt dispoziţiile art. 315 alin. (1) C. proc. civ. care prevăd că, în caz de casare, hotărârile instanţei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum şi asupra necesitaţii administrării unor probe sunt obligatorii pentru judecătorii fondului.

În speţă, revizuentul a formulat o cerere întemeiată pe dispoziţiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ. prin care a solicitat anularea sentinţei civile nr. 1363 din 20 iunie 2013 şi a sentinţei civile nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 pe motiv că acestea ar contraveni autorităţii de lucru judecat de care se bucură următoarele hotărâri; sentinţa civilă nr. 851 din 17 mai 2011, sentinţa civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 şi Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007 (a se vedea fila 14 dosarul Curţii de apel).

Instanţa reţine că prin Decizia nr. 1339 pronunţată în data de 20 mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în urma admiterii recursului formulat de revizuent, a trimis cauza spre rejudecare, indicând instanţei necesitatea analizării cererii de revizuire şi în ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 din perspectiva criticilor formulate de către recurent.

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, instanţa constată că, în rejudecare, analiza curţii de apel a vizat pretinsa contrarietale existeniă între sentinţele civile nr. 1363 din 20 iunie 2013, nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 şi nr. 1600 din 08 octombrie 2012, nesocotind aşadar dezlegarea instanţei de recurs potrivii căreia sentinţa nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 urma să fie analizată din perspectiva criticilor formulate de revizuent.

Or, Înalta Curte constată că, în concret, criticiie revizuentului au vizai încălcarea autorităţii de lucru judecat a patru hotărâri (sentinţa civilă nr. 851 din 17 mai 2011. Sentinţa civilă nr. 1566 din 18 octombrie 2011, Decizia civilă nr. 887 din 03 aprilie 2013 şi Decizia civilă nr. 119 din 17 aprilie 2007).

Aşa fiind - instanţa, ţinând cont de dezlegarea Înaltei Curţi şi de casarea în toi a Deciziei nr. 9 din 26 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, in conformitate cu dispoziţiile art. 315 alin. (1) din C. proc. civ. trebuia să analizeze dacă sentinţele nr. 1363 din 20 iunie 2013 şi nr. 2087 din 18 noiembrie 2013 sunt contradictorii celor patru hotărâri menţionate mai sus. Examinând hotărârea recurată, instanţa va reţine încălcarea dispoziţiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.

De vreme ce decizia nr. 1339 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a casat în totalitate Decizia nr. 9 pronunţată în data de 26 ianuarie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, urmează ea instanţa, în rejudecare, să analizeze fiecare din cele două hotărâri a căror anulare se cere raportat ia acele hotărâri a căror autoritate de lucru judecat se pretinde a fi încălcată.

Faţă de cele expuse mai sus, în temeiul dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., instanţa va admite recursul, va casa hotărârea recurată şi va trimite cauza spre rejudecare, asigurându-se pe această cale respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 110 din data de 2 octombrie 2015 a Curţii de Apel Piteşti, secţia I a civilă.

Casează decizia şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 febaiarie 2016.