Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 285/2016 AI generated

Scope of insolvency suspension: Exclusion of non-creanțe actions and mixed defendant scenarios under Article 36 of Law 85/2006

Case Number Decizia nr. 285/2016
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the plaintiff's appeal, quashed the appellate court's decision to suspend proceedings, and remanded the case to the Court of Appeal for continued trial, effectively allowing the plaintiff to proceed against the defendant corporate entities. The dispute concerned a civil action for defamation, seeking the removal of a specific online article and damages of 50,000 euros for moral harm, where the first-instance court dismissed the claim and the appellate court suspended the appeal based on the pending insolvency proceedings of one defendant. The Supreme Court held that Article 36 of Law no. 85/2006, which mandates the suspension of judicial actions for the realization of claims against insolvent debtors, does not apply to this case because the action primarily involves an obligation to act (removing content and publishing a judgment) and non-patrimonial damages, which are not subject to the verification procedure under insolvency law; furthermore, the suspension could not cover the entire case as it was filed against two defendants, only one of which was in insolvency.

Legislator headnote

AI generated

art. 499 C. proc. civ, art. 36 din Legea nr. 85/2006, art. 66 din Legea nr. 85/2006, art. 414 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 493 alin. (4) C. proc. civ; Scope of insolvency suspension: Exclusion of non-creanțe actions and mixed defendant scenarios under Article 36 of Law 85/2006: The dispute concerned a civil action for defamation, seeking the removal of a specific online article and damages of 50,000 euros for moral harm, where the first-instance court dismissed the claim and the appellate court suspended the appeal based on the pending insolvency proceedings of one defendant. The Supreme Court held that Article 36 of Law no. 85/2006, which mandates the suspension of judicial actions for the realization of claims against insolvent debtors, does not apply to this case because the action primarily involves an obligation to act (removing content and publishing a judgment) and non-patrimonial damages, which are not subject to the verification procedure under insolvency law; furthermore, the suspension could not cover the entire case as it was filed against two defendants, only one of which was in insolvency.

Keywords

AI generated
insolvency actions for damages law of obligations defamation e-justice removal

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive to admit the appeal, quash the appealed decision, and remand the case to the court of appeal for further trial.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 285/2016

Asupra recursului de faţă, prin raportare la dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ., constată următoarele:

I. Cererea de recurs

La data de 8 iunie 2015, reclamantul A. a declarat recurs împotriva încheierii din data de 17 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti., secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin care a fost suspendat, în baza dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, până la încetarea motivelor care au determinat suspendarea, apelul declarat de apelantul-reclamant A. împotriva sentinţei civile nr. 2109 din 2 decembrie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă.

Recurentul susţine, în esenţa că, în speţă, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr,85/2006, dat fiind faptul că acţiunea promovată nu este o acţiune în realizarea creanţei, deoarece nu deţine încă un titlul executoriu cu care să tindă la realizarea unei creanţe, titlul urmând a fi obţinut la finalizarea procedurii ce face obiect al Dosarului nr. xxx/3/2013.

Totodată, invocă faptul că dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 trebuie interpretate teleologic, în sensul de a fi considerate ca incidente doar în cazul acelor acţiuni care reprezintă mijloace apte care să asigure valorificarea efectivă a unei creanţe pe calea unei proceduri de executare silită. In plus, domeniul de reglementare al art. 36 din Legea nr. 85/2006 se determină prin interpretarea coroborată cu dispoziţiile art. 3, 11 şi art. 66 din Legea nr. 85/2006, care reglementează atribuţiile judecătorului sindic.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 16 iunie 2015 şi repartizat completului C.F.

În baza rezoluţiei completului din 22 iunie 2015, cererea de recurs a fost comunicată intimatelor-pârâte SC B. SA şi SC C. SRL.

Prin rezoluţia din data de 26 august 2015, s-a dispus comunicarea întâmpinării depuse de intimata-pârâtă SC B. SA, prin care a solicitat respingerea recursului, către recurent, precum şi către intimata-pârâtă SC C. SRL Intimata a invocat faptul că textul art. 36 din Legea nr. 85/2006 vizează realizarea creanţelor, respectiv acţiunile în pretenţii, de la acest text fiind admise ca excepţii numai acţiunile în revendicare, iar scopul suspendării este acela de a proteja interesele creditorilor.

Raportul întocmit în cauză, îa conformitate cu prevederile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., prin care s-a constatat că recursul este admisibil în principiu, în raport de dispoziţiile art. 414 C. proc. civ., iar motivele de recurs se subsumează art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., a fost analizat în complet de filtru şi comunicat părţilor, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

La date de 7 septembrie 2015, recurentul a depus punct de vedere asupra raportului, solicitând admiterea recursului.

Prin încheierea din 26 noiembrie 2015, completul de filtru a apreciat recursul declarat admisibil în principiu, iar în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., a fixat termen de judecată pentru data de 4 februarie 2016.

2. Examinând hotărârea recurată în limita criticilor formulate de reclamant, instanţa constată următoarele:

Prin sentinţa civilă nr. 2109 din 2 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea înregistrată de reclamantul A. la data de 24 iulie 2013, prin care a solicitat să fie obligate pârâtele SC B. SA şi SC C. SRL să retragă materialul intitulat "Parchetul Militar cercetează un chirurg căruia i-a murit un pacient în mod suspect" de pe pagina web, precum şi de pe orice altă pagină web sau site care le aparţin, să fie obligate pârâtele, în solidar, să-i plătească suma de 50.000 euro, în echivalent iei la cursul din data plăţii, cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă onoarei, reputaţiei şi imaginii sale publice, totodată să publice în ziarul "Adevărul" hotărârea pronunţată de instanţă, în cazul admiterii acţiunii, în termen, de 30 de zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, precum şi să plătească cheltuielile de judecată.

Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a fost suspendat prin încheierea de şedinţă din data de 17 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, până la încetarea motivelor care au determinat suspendarea, în baza dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

În motivare, instanţa a reţinut că împotriva intimatei-pârât SC B. SA s-a deschis procedura insolvenţei prin sentinţa civilă nr. 2975 din data de 2S martie 2013 a Tribunalului Bucureşti, secţia a VII-a civilă, pronunţata în Dosarul nr. xxx/3/2012, motiv pentru care sunt incidente prevederile art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimatul.

Cu caracter prealabil, înalta Curte observă că, deşi recurentul nu a încadrat criîicile formulate în dispoziţiile art. 488 C. proc. civ., din motivarea recursului reiese că principala critică vizează soluţia de suspendare a judecăţii apelului din perspectiva greşitei aplicări a normelor procedurale, în speţă a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.

Se constată ca, în raport de motivul invocat, ce vizează încălcarea unor norme de procedură, sunt incidente dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Înalta Curte reţine că potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, invocate ca temei al suspendării, "De la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale, cu excepţia acţiunilor exercitate în cadrul unui proces penal".

În raport de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în M. Of. la data de 25 iunie 2014, care a abrogat Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date", dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 sunt incidente în cauză, devreme ce intrarea în insolvenţă a pârâtei a fost pronunţată în temeiul Legii nr. 85/2006, iar acţiunea de faţă a fost declanşată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2014, respectiv la 24 iulie 2013.

Din interpretarea literală a dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, rezultă că suspendarea de drept reglementată de textul de lege indicat intervine numai în cazul acţiunilor care au ca obiect realizarea creanţelor asupra debitorului sau a bunurilor sale, iar nu în cazul oricăror acţiuni având un obiect patrimonial, indiferent de natura lor, îndreptate împotriva debitorului.

Totodată, domeniul de reglementare al art 36 din Legea nr. 85/2006, se delimitează prin raportare la art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 în temeiul cărora atribuţiile judecătorului sindic sunt limitate la procesele şi cererile de natură juridiciară aferente procedurii insolvenţei. Astfel, odată deschisă procedura insolvenţei, o procedură judiciară sau extrajudiciară purtată în contradictoriu cu o persoană juridică aflată în însolvenţă, fie îşi va găsi soluţionarea în cadrul procedurii insolvenţei, dacă intră în atribuţiile judecătorului sindic, fie va continua în afara procedurii insolvenţei, în cazul în care nu este de competenţa judecătorului sindic.

În speţă, se reţine că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat instanţei să oblige pârâtele să retragă materialul, apreciat ca defăimător, intitulat "Parchetul Militar cercetează un chirurg căruia i-a murit un pacient în mod suspect" de pe paginile web pe care a fost publicată, care aparţin pârâtelor, să fie obligate pârâtele, în solidar, să-i plătească suma de 50.000 euro, cu titlu de daune morale pentru atingerea adusă onoarei, reputaţiei şi imaginii sale publice şi, totodată, să publice în ziarul "Adevărul" hotărârea de admitere a acţiunii, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă.

Se constată că acţiunea formulată are ca obiectul principal o obligaţie de a face, ce presupune îndatorirea debitorului unui raport juridic de a săvârşi anumite fapte, acţiuni, lucrări sau servicii, în speţă de a retrage un material, apreciat ca fiind deiairnător, de pe pagina de web a pârâtelor şi de a publica hotărârea de admitere a acţiunii, iar nu de „realizare a creanţelor creditorului îndreptată împotriva debitorului.

Nici cererea de obligare a pârâtelor la plata sumei de 50.000 euro, în echivalent în lei la data plăţii, pentru atingerea adusă onoarei, reputaţiei şi imaginii sale publice, nu face parte dintre acţiunile reglementate de art. 36 din Legea nr. 85/2006, în raport de atribuţiile judecătorului sindic, astfel cum rezultă din interpretarea coroborată a dispoziţiile art. 31, 11 şi art. 66 din Legea nr. 85/2006. Astfel, suma solicitată nu este o creanţă de natura celor a căror certitudine şi întindere să poată fi determinată în procedura de verificare prevăzute de art. 66 din Legea nr. 85/2006, ci în afara procedurii insolvenţei, pe calea dreptului comun.

În consecinţă, Înalta Curte constată că în cauză nu se justifică măsura suspendării judecării cauzei întrucât obiectul litigiului poartă asupra unei cereri care nu se înscrie în sfera expres şi limitativ delimitată de legiuitor „a acţiunilor judiciare, extrajudiciare sau măsurilor de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale".

Acţiunea de faţă nu urmăreşte valorificarea unei creanţe preexistente împotriva debitorului sau bunurilor sale pentru a-i fi aplicabile dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 85/2006 şi ca atare nu se impune suspendarea cauzei.

Se mai reţine, totodată, că prin sentinţa civilă nr. 2975 din data de 21 martie 2013, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VII-a civilă, în Dosarul nr. xxx/3/2012 s-a deschis procedura insolvenţei numai împotriva intimatei-pârât SC B. SA.

Prin urmare, chiar şi în situaţia în care s-ar fi reţinut că acţiunea de faţă are caracterul unei acţiuni în realizarea creanţelor creditorului îndreptată împotriva debitorului nu putea să intervină suspendarea judecăţii cauzei în întregul său, în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, din moment ce una dintre pârâte, respectiv SC C. SRL, nu este în procedura insolvenţei.

Pentru aceste motive, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa hotărârea recurată, cauza urmând a fi trimisa la instanţa de apel, în vederea continuării judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurentul A. împotriva Încheierii din 17 aprilie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a lll-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează încheierea recurată şi trimite cauza aceleiaşi instanţe pentru continuarea judecăţii în apel.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publica, astăzi, 04 februarie 2016.