Clerks' statutory interest claims assigned to Bucharest Tribunal; negative jurisdictional conflict resolved.

Decizia nr. 214/2016

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 20 ianuarie 2015 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIlI-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, reclamantele A. şi B. au chemat în judecată pe pârâţii: ministrul Justiţiei, M.F.P. Tribunalul Bucureşti, Curtea de Apel Bucureşti solicitând obligarea pârâţilor la plata de daune - interese moratorii sub forma dobânzii legale.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 1084, 1088 C. civ., respectiv art. 1531 şi 1535 din N.C.C., O.G. nr. 9/2000. O.G. nr. 13/2011.

Prin sentinţa civilă nr. 8142 din 10 septembrie 2015 Tribunalul Bucureşti, secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Prahova.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa a reţinut ca reclamanieie îşi desiaşoară activitatea, în calitate de grefieri, în cadrul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti.

Potrivii art. 127 alin. (1) C. proc. civ., prin raporiare la alin. (3) al aceluiaşi articol, dacă un judecător (procuror, asistent judiciar, grefier are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desiaşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de aceiaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se afla instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Astfel, în analiza competenţei instanţei judecătoreşti la care trebuie introdusă cererea, în cazul în care calitatea de reclamant o are un judecător (procuror, asistent judiciar, grefier) de la o instanţă, trebuie avută în vedere nu numai instanţa la care funcţionează acesta, ci şi curtea de apel în circumscripţia căreia se află această instanţă, întrucât legiuitorul nu a avut în vedere doar instanţa de acelaşi grad cu cea la care funcţionează reclamantul, ci a avut în vedere şi posibilitatea exercitării căilor de atac, aceasta fiind raţiunea pentru care a făcut trimitere Ia circumscripţia curţii de apel în care se afla instanţa unde se introduce cererea.

Tribunalul Prahova a declinat, prin sentinţa civilă nr. 3455 din 9 decembrie 2015, competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, reţinând că, în forma actuală a C. proc. civ., în căzul în care reclamantul are calitatea de judecător ori deţine una din calităţile expres şi limitativ arătate la alin. (3) din art. 127 C. proc. civ., respectiv procuror, asistent judiciar şi grefier la instanţa competentă să judece cauza, acesta este obligat să sesizeze o instanţă de aceiaşi grad aflată în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu ciulea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

Or, în cauză se constată că, la data sesizării instanţei, reclamantele aveau calitatea de grefieri în cadrul Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, instanţă care nu este însă competentă să soluţioneze cauza, astfel încât nu este incidentă reglementarea prevăzută de art. 127 C. proc. civ. privind competenţa facultativă a instanţei.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legal învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă ivit între cele doua instanţe, urmează a stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti, pentru considerentele ce succed:

Art. 127 C. proc. civ. statuează că: „Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel, învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea”.

Sintagma folosită de legiuitor în art. 127 C. proc. civ. „competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea” nu poate fi interpretată în sens larg, de curte de apel în a cărui circumscripţie îşi desiaşoară activitatea judecătorul reclamant, ci are înţelesul de instanţa judecătorească la care acesta funcţionează efectiv.

În consecinţă, competenţa soluţionării pricinii revine Tribunalului Bucureşti, potrivit dispoziţiilor art. 208 şi art. 210 din Legea dialogului social nr. 62/2011 cu modificările ulterioare.

Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (4) C. proc. civ., se va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Slabiieşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi, 29 ianuarie 2016.