Pension authority's appeal rejected: military booklet suffices for Law No. 309/2002 service credit, annulment upheld.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the pension authority's appeal as unfounded, thereby upholding the lower court's judgment in favor of the claimant. The appellate ruling affirms that the first-instance decision remains in force, which had annulled the pension authority's refusal decision and ordered it to issue a new decision recognizing the claimant's rights under Law No. 309/2002 for a specified period of military labor service, with effects from September 1, 2002. The dispute arose from the pension authority's challenge to the recognition of service performed in a military labor detachment, arguing the claimant failed to prove the exact structure where he served. The decisive legal basis was that the claimant's military booklet expressly recorded his service in a work detachment without military training, which is sufficient to qualify for Law No. 309/2002 benefits; the court held that the formal structure designation was irrelevant to the essence of the claim, applying the evidentiary standards of the law and rejecting the appeal under Article 312(1) of the Civil Procedure Code.
Legislator headnote
AI generatedart. 312145 alin. (1) C. proc. civ, Art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Pension authority's appeal rejected: military booklet suffices for Law No. 309/2002 service credit, annulment upheld: The appellate ruling affirms that the first-instance decision remains in force, which had annulled the pension authority's refusal decision and ordered it to issue a new decision recognizing the claimant's rights under Law No. 309/2002 for a specified period of military labor service, with effects from September 1, 2002. The dispute arose from the pension authority's challenge to the recognition of service performed in a military labor detachment, arguing the claimant failed to prove the exact structure where he served. The decisive legal basis was that the claimant's military booklet expressly recorded his service in a work detachment without military training, which is sufficient to qualify for Law No. 309/2002 benefits; the court held that the formal structure designation was irrelevant to the essence of the claim, applying the evidentiary standards of the law and rejecting the appeal under Article 312(1) of the Civil Procedure Code.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedThe court cited this provision as the legal basis for dismissing the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, la 18 august 2003, Casa de Pensii a municipiului București a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 682 din 20 mai 2003 a Curții de Apel București, solicitând casarea acesteia, pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a susținut că potrivit Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002, privind recunoașterea și acordarea unor drepturi, persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 – 1961, conform art. 1, beneficiază de prevederile Legii nr. 39/2002, „persoanele, cetățeni români, care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1 ianuarie 1950 – 28 februarie 1961”.
În cauză, a susținut recurenta, nu este făcută dovada structurii în cadrul căreia petentul a satisfăcut serviciul militar.
Din actele cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că prin sentința nr. 682 din 20 mai 2003, Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de reclamantul G.M., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București.
S-a anulat hotărârea nr. 672/713 din 7 decembrie 2002, emisă de Casa de Pensii a municipiului București.
Pârâta a fost obligată să emită o nouă hotărâre prin care să recunoască reclamantului, drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 20 iunie 1957 – 14 noiembrie 1959, începând cu data de 1 septembrie 2002.
S-a reținut că în livretul militar al intimatului-reclamant G.M. este făcută mențiunea că în perioada 20 iunie 1957 – 14 noiembrie 1959, petentul s-a aflat în detașament de muncă. Mai mult, la pct. 17 din livret, se menționează că petentul a depus jurământul militar la data de 30 august 1957, în Detașamentul de muncă.
Deci, petentul și-a satisfăcut stagiul militar într-un detașament de muncă, fiind beneficiar al drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 20 iunie 1957 – 14 noiembrie 1959, așa cum corect a stabilit instanța de fond.
Este nerelevantă cauzei, susținerea recurentei că din actele cauzei nu rezultă structura în cadrul căreia petentul a făcut stagiul militar într-un detașament de muncă. Ceea ce este de esență, este faptul că militar fiind, petentul nu a fost instruit ca militar, satisfăcându-și stagiul militar într-un detașament de muncă.
Hotărârea atacată fiind legală și temeinică, recursul declarat va fi respins, conform art. 312145 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 682 din 20 mai 2003 a Curții de Apel București. secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 aprilie 2004.