Trademark revoked for non-use in Romania; company's appeal dismissed as unfounded, confirming termination of rights for medical services.

Decizia nr. 1628/2015

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 43/A din 11 februarie 2014 pronunţată de Curtea de apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a respins ca nefondat apelul formulat de apelanta-pârâtă SC A. SRL împotriva sentinţei civile nr. 1138 din 29 mai 2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimatul-reclamant B. şi intimatul-pârât C.

Pentru a dispune în acest sens, instanţa de apel a avut în vedere următoarele motive:

Prin cererea înregistrată la data de 30 decembrie 2011 pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a civilă, precizată ulterior la data de 01 februarie 2013, reclamantul B. a formulat cerere de chemare în judecată a pârâţilor SC A. SRL şi C., solicitând pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună decăderea pârâtei societate comercială din drepturile conferite de marca ... pentru clasa 44 - servicii medicale.

Prin sentinţa civilă nr. 1138 din 29 mai 2013, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, a admis cererea şi a dispus decăderea pârâtei SC A. SRL din drepturile conferite de marca ...,figurativă, din 21 februarie 2006, pentru serviciile din clasa 43, pe teritoriul României.

Prin încheierea din 18 septembrie 2013 s-a admis cererea reclamantului şi s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul şi dispozitivul sentinţei civile nr. 1138 din 29 mai 2012, în sensul că s-a dispus decăderea pârâtei din drepturile conferite de marca ... din 2006, pentru serviciile din clasa 44, servicii medicale, în loc de clasa 43.

Tribunalul a reţinut că pârâta nu a dovedit folosirea efectivă pe teritoriul României a mărcii a cărei titulară este în ultimii 5 ani şi, în consecinţă, sunt aplicabile dispoziţiile art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind decăderea titularului din drepturile conferite de marca înregistrată.

Apelul declarat de pârâta SC A. SRL împotriva sentinţei primei instanţe este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

Se susţine, în esenţă, că sentinţa nu este motivată, în sensul că deşi prin înscrisurile depuse la dosar pârâta a dovedit că a utilizat efectiv şi serios marca ... pentru servicii medicale în asociere cu serviciile de instruire auto-şcoala de şoferi, instanţa nu a arătat considerentele pentru care cererile şi mijloacele de apărare invocate de către pârâtă au fost înlăturate.

În sensul art. 261 pct. 5 C. proc. civ., pentru ca o hotărâre judecătorească să fie motivată este necesar ca judecătorul să motiveze soluţia dată şi nu să răspundă separat diferitelor argumente ale părţilor, care nu sunt esenţiale.

Deşi a motivat succint sentinţa, prima instanţă a examinat totuşi în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse spre examinare, în dovedirea folosirii/nefolosirii mărcii în litigiu.

Odată cu încheierea contractului de cesiune, înregistrat la C., titular al mărcii ... pentru clasa 44-servicii medicale a devenit pârâtul SC A. SRL, motiv pentru care s-a şi schimbat cadrul procesual al litigiului.

Deşi instanţa de fond a reţinut că în ultimii 5 ani pârâta nu a făcut dovada folosirii efective a mărcii, fără însă a argumenta această susţinere, termenul la care se raportează actele de folosire a mărcii se calculează de la data sesizării instanţei, înapoi, până la momentul înregistrării iniţiale a mărcii.

Cu aplicarea art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998, s-a constatat că în perioada 30 decembrie 2006-30 decembrie 2011 atât pârâta din cauză, cât şi SC A. SRL, în calitate de titulare ale mărcii, nu au probat că au desfăşurat neîntrerupt timp de 5 ani activităţi de furnizare de servicii medicale, nici direct şi nici prin intermediul unui terţ, cu acordul titularului, probele administrate nereprezentând dovezi suficiente pentru a susţine folosirea efectivă a mărcii.

Contractul de licenţă totală neexclusivă, prin el însuşi, neînsoţit de vreo folosire a mărcii, ulterioară încheierii lui, nu are valoare probatorie de utilizare a mărcii de către cedentă şi de către cesionar. Factura este un formular nefolosit ca factură, iar cea emisă de un terţ, fără acordul titularului, fiind anterioară încheierii contractului de licenţă şi situată oricum în afara termenului vizat, respectiv 5 ani anteriori cererii de chemare în judecată. Autorizaţiile de funcţionare au o dată anterioară termenului de decădere (fiind emise la data de 25 ianuarie 2006 ) şi nu sunt, prin ele însele, probe de folosire a mărcii. Formularul necompletat de aviz psihologic şi formularul de întrebări din testul Schubert nu fac nicio referire la folosirea mărcii în litigiu. Adeverinţa din 8 mai 2008, care vizează numărul de ore de stagiu de practică efectuat în laboratorul societăţii terţe şi notele obţinute, nu priveşte marca în litigiu. Fila nedată, de simplă denumire a unui registru de evidenţă a examinărilor psihologice, nu este însoţită de nicio altă filă referitoare la vreo menţiune în vreun asemenea registru, nefăcând nicio dovadă de folosire a mărcii în litigiu, în termenul de decădere, de către titularul mărcii sau cu acordul lui. Contractul de comision din 11 august 2004 încheiat de terţul SC D. SRL cu SC E. SRL, pentru procurarea de către comisionar de pacienţi pentru efectuarea de investigaţii medicale în vederea obţinerii de permise de conducere, nu dovedeşte folosirea mărcii în litigiu de către titularele sale, în termenul de decădere, fiind încheiat la data de 11 august 2004 când marca nici nu era solicitată a fi înregistrată.

Împotriva deciziei de apel a formulat cerere de recurs pârâta SC A. SRL, criticând-o pentru următoarele motive, în susţinerea cărora a invocat dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

S-a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 46 din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice în condiţiile în care a depus la dosar înscrisuri prin care a dovedit utilizarea efectivă a mărcii ... în ultimii 5 ani, pentru serviciile medicale protejate în clasa 44.

A susţinut şi dovedit că folosirea mărcii pentru servicii medicale s-a făcut prin intermediul Cabinetului Individual de Psihologie F., cu care a încheiat un contract de colaborare începând din data de 01 martie 2009 pe o perioadă nedeterminată (Anexa 1). În baza contractului, Cabinetul Individual de Psihologie a efectuat testarea psihologică a cursanţilor înscrişi la SC A. SRL, în vederea efectuării cursurilor de şcolarizare auto. În completarea înscrisurilor depuse deja la dosarul cauzei, se depun şi alte înscrisuri (Anexa 2 - avize psihologice, facturi, fişe de consultaţii) care poartă inscripţionată marca ... şi care dovedesc folosirea efectivă a acestei mărci pentru servicii medicale.

În aplicarea dispoziţiilor art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998, ambele instanţe ar fi trebuit să aibă în vedere şi prevederile art. 46 alin. (2) lit. d) din aceeaşi lege, potrivit cărora este asimilată folosirii efective a mărcii şi folosirea de către un terţ având consimţământul titularului.

S-au depus la dosarul cauzei extrase de pe pagina internet a recurentei care conţin prezentarea ofertei sale de servicii atât pentru cursurile de şcolarizare auto cât şi pentru efectuarea examenelor psihologice şi a fişelor medicale auto, pe care instanţa de apel le-a ignorat complet. În susţinerea recursului se mai depun încă odată la dosar aceste capturi de pe pagina de internet (anexa 3), de unde se poate observa că în mod constant în cadrul Scolii de Şoferi ... s-a oferit posibilitatea de întocmire a fişelor medicale şi a avizelor psihologice. De asemenea, elementul grafic al mărcii este inscripţionat pe fundalul paginilor în contractele-tip de prestări servicii încheiate de Cabinetul Individual de Psihologie F. (anexa 4 - model contract), ceea ce dovedeşte în mod clar că marca a fost folosită pentru serviciile medicale din clasa 44. Avizele psihologice, fişele medicale şi facturile depuse la dosar poartă inscripţionată marca, astfel încât este dovedit faptul că utilizarea acestei mărci s-a făcut în mod real şi serios (efectiv).

Analizând decizia în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată caracterul nefondat al recursului, în considerarea argumentelor ce succed:

Potrivit art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, orice persoană interesată poate solicita Tribunalului Bucureşti, oricând în cursul duratei de protecţie a mărcii, decăderea titularului din drepturile conferite de marcă dacă fără motive justificate, într-o perioadă neîntreruptă de 5 ani, socotită de la data înscrierii în Registrul mărcilor, marca nu a făcut obiectul unei folosiri efective pe teritoriul României pentru produsele sau serviciile pentru care aceasta a fost înregistrată sau dacă această folosire a fost suspendată pentru o perioadă neîntreruptă de 5 ani.

Al doilea alineat al aceluiaşi articol prevede la lit. d) că este asimilată folosirii efective a mărcii folosirea de către un terţ având consimţământul titularului sau de către orice persoană abilitată să utilizeze o marcă colectivă sau o marcă de certificare, aceasta fiind considerată ca folosire a mărcii de către însuşi titularul acesteia.

Titularul nu poate fi decăzut din drepturile sale dacă, în perioada de la expirarea termenului prevăzut la alin. (1) lit. a) şi până la prezentarea cererii de decădere, marca a fost folosită efectiv. Totuşi, dacă începerea sau reluarea folosirii mărcii a avut loc cu 3 luni înainte de prezentarea în justiţie a cererii de decădere, folosirea mărcii nu este luată în considerare dacă pregătirile pentru începerea sau reluarea folosirii au intervenit numai după ce titularul a luat la cunoştinţă de faptul că ar putea fi introdusă o cerere de decădere - potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol.Instanţa de apel a reţinut ca situaţie de fapt, aferentă termenului de 5 ani calculat în perioada anterioară datei introducerii cererii de chemare în judecată, că atât pârâta din cauză, cât şi titularul anterior al mărcii nu au probat folosirea efectivă a mărcii, de natură să înlăture sancţiunea decăderii, reglementată de art. 46 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

Prin cererea de recurs se critică modul de aplicare a normelor legale incidente şi, în special, a art. 46 alin. (2) lit. d), cu motivarea că s-au depus la dosar înscrisuri prin care a dovedit utilizarea efectivă a mărcii ... în ultimii 5 ani pentru serviciile medicale protejate în clasa 44.

În acest sens s-a făcut referire la contractul de colaborare încheiat cu Cabinetul Individual de Psihologie F., începând din data de 01 martie 2009 pe o perioadă nedeterminată, în baza căruia cabinetul de psihologie a folosit efectiv marca, iar în completarea înscrisurilor existente în dosarul cauzei a depus avize psihologice, facturi, fişe de consultaţii, care, susţine recurenta-pârâtă, ar dovedi folosirea efectivă a acestei mărci pentru clasa de servicii protejată.

Probele administrate deja şi revalorificate prin cererea de recurs nu pot fi verificate, iar modul de apreciere a acestora nu poate face obiectul cenzurii din partea instanţei de recurs, în urma abrogării pct. 10 şi pct. 11 ale art. 304 C. proc. civ.

Probele noi depuse în dosarul de recurs, din perspectiva dispoziţiilor art. 305 C. proc. civ., nu au relevanţă în cauză, deoarece fie nu au nicio dată, fie au date care se situează în afara perioadei de referinţă, reţinută de instanţa de apel şi necontestată prin cererea de recurs.

În consecinţă, constatând că nu sunt fondate motivele de recurs, Înalta Curte urmează să facă aplicarea dispoziţiilor art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., dispunând în consecinţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC A. SRL împotriva Deciziei nr. 43/A din data de 11 februarie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a civilă şi pentru cauze privind proprietatea intelectuală, conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 iunie 2015.