Inadmissibility of revision filed against a decision dismissing a cassation appeal rather than the final judgment on the merits

Decizia nr. 54/A/2016

Deliberând asupra apelului de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1615 din 09 decembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1351 din data de 20 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x8/54/2015, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunţa această sentinţă Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori a reţinut că prin sentinţa Sentinţa penală nr. 411 din data de 16 octombrie 2014 Judecătoria Târgu Cărbuneşti în Dosarul nr. x/317/2014. în baza art. 386 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor din infracţiunea prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 273 alin. (1) noul C. pen. cu aplicarea art. 5 noul C. pen., pentru cei trei inculpaţi şi. în baza art. 273 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 noul C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la 2.000 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 200 de zile amendă.

În baza art. 273 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 noul C. pen., a fost condamnată inculpata B. la 1800 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 de zile amendă, iar în baza art. 273 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 noul C. pen., a fost condamnată inculpata C. la 1.800 lei amendă penală, reprezentând contravaloarea a 180 de zile amendă.

S-au pus în vedere celor trei inculpaţi dispoziţiile art. 63 C. pen. şi art. 559 C. proc. pen. şi au fost obligaţi inculpaţii la câte 430 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii A., B. şi C.

Prin Decizia penală nr. 473 din 3 aprilie 2015, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile inculpaţilor, a desfiinţat sentinţa penală în parte şi, rejudecând:

În baza art. 396 alin. (1), (4) C. proc. pen. raportat la art. 83 C. pen. actual, s-a stabilit pedeapsa de 1.800 lei amendă penală reprezentând contravaloarea a 180 zile amendă, pentru fiecare dintre inculpaţii A., B. şi C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 273 alin. (1) C. pen. actual, cu aplic. art. 5 C. pen. actual.

În baza art. 83 alin. (1), (3) C. pen. actual, s-a amânat aplicarea pedepselor cu amendă stabilite pe un termen de supraveghere, stabilit în condiţiile art. 82 C. pen. actual, de 2 ani de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. actual, pe durata termenului de supraveghere, inculpaţii trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile, precum şi întoarcerea;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 404 alin. (3) C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 88 C. pen. actual, referitor la consecinţele nerespectării măsurilor de supraveghere şi consecinţele săvârşirii de noi infracţiuni în cursul termenului de supraveghere, respectiv revocarea amânării şi executarea pedepsei.

S-au menţinut dispoziţiile sentinţei apelate referitor la plata cheltuielilor judiciare către stat.

La data de 23 iulie 2015 a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, contestaţia în anulare formulată de către contestatorul A. împotriva Deciziei penale nr. 473 din 3 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/317/2014, solicitând anularea acesteia şi reluarea judecării cauzei.

În motivare a arătat că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă faptul că el ar fi săvârşit infracţiunea, i s-a respins cererea de efectuare a unei expertize şi a probei cu înscrisuri. A mai arătat că declaraţiile martorilor sunt contradictorii.

S-a ataşat la dosarul cauzei Dosarul nr. x/317/2014 al Curţii de Apel Craiova.

Prin Decizia penală nr. 1351 din data de 20 octombrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. x/54/2015, a fost respinsă, ca inadmisibilă. contestaţia în anulare formulată de contestatorul A., împotriva Deciziei penale nr. 473 din 3 aprilie 2015, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, în Dosarul nr. x/317/2014.

A fost obligat contestatorul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această decizie, Curtea de Apel Craiova a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 431 alin. (2) C. proc. pen., cu ocazia examinării admisibilităţii în principiu, instanţa analizează, printre altele, dacă motivul pe care se sprijină contestaţia este dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

S-a constatat că motivele invocate de contestator, în sensul că din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că el ar fi săvârşit infracţiunea, i s-a respins cererea de efectuare a unei expertize şi a probei cu înscrisuri, iar declaraţiile martorilor sunt contradictorii, nu se încadrează în niciunul din cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 426 alin. (1) lit. a) - i) C. proc. pen.

Prin urmare, ţinând cont de dispoziţiile art. 431 alin. (2) C. proc. pen., Curtea a respins contestaţia în anulare ca inadmisibilă.

La data de 27 octombrie 2015 sub nr. x/54/2015, pe rolul Curţii de Apel Craiova a fost înregistrată cererea de revizuire formulată de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1351 din 20 octombrie 2015.

Petentul nu a indicat motivele pentru care a înţeles să formuleze cerere de revizuire împotriva Deciziei penale nr. 1351 din 20 octombrie 2015.

Examinând cererea prin prisma excepţiei invocată din oficiu, Curtea a constatat că este inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Revizuirea, reglementată de art. 452 - 465 C. proc. pen. reprezintă o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive prin care a fost soluţionat fondul cauzei prin condamnare, achitare sau încetarea procesului penal, în acest sens pronunţându-se şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, complet 9 de judecată, Decizia nr. 42 din 14 februarie 2005, decizie ce-şi păstrează valabilitatea şi în raport de dispoziţiile noului C. proc. pen., cazurile de revizuire prevăzute la art. 453 şi art. 465 din noul C. proc. pen. reluând în esenţă cazurile de revizuire din legea veche.

Or, în cauză, s-a constatat că petentul a înţeles să formuleze cerere de revizuire nu împotriva hotărârii prin care s-a soluţionat fondul cauzei (Sentinţa penală nr. 411 din data de 16 octombrie 2014 Judecătoria Târgu Cărbuneşti, definitivă prin Decizia penală nr. 473 din 3 aprilie 2015 a Curţii de Apel Craiova) ci împotriva deciziei prin care a fost soluţionată o altă cale extraordinară de atac şi anume împotriva Deciziei penale nr. 1351 din 20 octombrie 2015 a Curţii de Apel Craiova prin care contestaţia în anulare a fost respinsă ca inadmisibilă.

Cum hotărârea împotriva căreia petentul a înţeles să formuleze prezenta cerere de revizuire nu este o hotărâre prin care să se fi soluţionat cauza pe fond, cererea a fost apreciată ca inadmisibilă.

Împotriva Deciziei penale nr. 1615 din 09 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori, a formulat apel revizuentul A. apreciind că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.

În motivarea apelului revizuentul a arătat că este în relaţii de duşmănie cu procurorul de caz întrucât a formulat împotriva acestuia plângeri la CSM, iar măsura reţinută împotriva sa cât şi a familiei sale este una răzbunătoare a acestui procuror.

Examinând apelul declarai de revizuentul A., în baza actelor şi lucrărilor de la dosar şi în raport cu criticile formulate, Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil, urmând a-l respinge pentru următoarele considerente:

Revizuentul a declarat apel împotriva Deciziei penale nr. 1615 din 09 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori, hotărâre prin care s-a soluţionat cererea de revizuire formulată împotriva unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Craiova care a respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare.

Din dispoziţiile legale ce o reglementează, revizuirea reprezintă o cale extraordinară de atac, prin care sunt atacate hotărâri judecătoreşti definitive care conţin grave erori de fapt.

Finalitatea acestei căi de atac constă în înlăturarea erorii judiciare, iar funcţia procesuală a instituţiei presupune descoperirea, strângerea şi aducerea în faţa instanţei a unui material probator cu totul inedit, sau cel puţin necunoscut instanţei, care să permită constatarea erorii judiciare şi înlăturarea ei.

Această cale extraordinară de atac poate fi cerută însă numai pentru cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 453 lit. a) - f) C. proc. pen., fiind supuse revizuirii numai hotărârile judecătoreşti prin care s-a soluţionat fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanţial, pronunţându-se o soluţie de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal.

Or, petentul a formulat revizuire împotriva unei decizii prin care s-a dispus respingerea căii extraordinare a contestaţiei în anulare, hotărâre ce nu este susceptibilă de reformare.

Înalta Curte reţine că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi celui privind liberul acces la justiţie statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Codul de procedură penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac ale hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalităţii acesteia, precum şi al principiului constituţional al egalităţii în faţa legii şi autorităţilor şi din acest motiv, apare ca o situaţie inadmisibilă în ordine de drept.

Pentru cele ce preced, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil apelul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1615 din 09 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.

Va obliga apelantul revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, apelul declarat de revizuentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1615 din 09 decembrie 2015 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală, şi pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul revizuent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 februarie 2016.

Procesat de GGC - NN