Appellate review of final criminal dismissal order barred; prohibition on attacking definitive decisions via unauthorized appeal

Decizia nr. 35/2016

Asupra cauzei penale de faţă ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Decizia penală nr. 1268 din 06 octombrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. x/104/2015*, Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Încheierii nr. 99 din 7 aprilie 2015, pronunţată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. x/104/2015.

A fost obligat apelantul la 30 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a constatat următoarele:

Prin Încheierea nr. 99 din 7 aprilie 2015, pronunţată de Tribunalul Olt în Dosarul nr. x/104/2015, în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă plângerea formulată de petentul A., împotriva Ordonanţei nr. 219/P/2014 din data de 02 iunie 2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, ca inadmisibilă.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat petentul la plata sumei de 50 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin Încheierea nr. 95 din 28 ianuarie 2015 pronunţată de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/311/2015 al Judecătoriei Slatina, a fost admisă excepţia de necompetenţă teritorială a Judecătoriei Slatina şi în baza art. 47 alin. (3) rap. la art. 50 alin. (1) şi art. 340 alin. (1) C. proc. pen. a fost declinată competenta de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Olt.

Pentru a dispune astfel s-a reţinut că prin cererea înregistrată la Judecătoria Slatina sub nr. x/311/2015 petentul A. a contestat soluţia dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt prin Ordonanţa nr. 219/P/2014 din data de 02 iunie 2014, prin care s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 289 alin. (1) şi art. 290 alin. (1) C. pen., în motivarea plângerii petentul arătând ca soluţia dispusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt a fost nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dispusă în baza unui probatoriu incomplet administrat.

Judecătorul de cameră preliminară a dispus ataşarea Dosarului nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt.

Analizând actele şi lucrările dosarului a constatat următoarele :

La data de 18 februarie 2013 numitul A. a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina prin care a specificat faptul că fiul său B. ar fi obţinut permisul de conducere categoria B, în anul 1998 prin săvârşirea unor act de corupţie, în sensul că a dat o sumă de bani pentru a-i fi facilitat obţinerea permisului de conducere.

În urma verificărilor efectuate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, prin Ordonanţa nr. 219/P/2014 din data de 02 iunie 2014 s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de dare şi luare de mită prev. de art. 289 alin. (1) şi art. 290 alin. (1) C. pen.

Împotriva soluţiei de netrimitere în judecată petentul a formulat plângere la Judecătoria Slatina motivând că soluţia dispusă a fost nelegală şi netemeinică, întrucât aceasta a fost dispusă în baza unui probatoriu incomplet administrat.

Analizând actele şi lucrările dosarului şi înscrisurile noi depuse de petentul la dosar, judecătorul de cameră preliminară a reţinut că în cauza de faţă competenţa de soluţionare a aparţinut Tribunalului Olt pentru următoarele considerente:

Potrivit disp. art. 278 alin. (1) C. proc. pen. după respingerea plângerii făcute conf. art. 275 C. proc. pen. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale date de procuror persoana vătămată precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare potrivit art. 277 şi 278 C. proc. pen. la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în prima instanţă.

S-a apreciat astfel că atâta vreme cât ordonanţa procurorului vizează o soluţie de clasare a cauzei având ca obiect săvârşirea infracţiunilor de luare şi dare de mită prev. de art. 289 alin. (1) şi 290 alin. (1) C. pen., infracţiuni pentru care competenţa de judecată în prima instanţă, conform art. 36 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. aparţine tribunalului, judecătorul competent să se pronunţe cu privire la plângerea împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispusă în Dosarul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt este judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalul Olt.

Astfel, în baza art. 47 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 50 alin. (1) şi art. 340 alin. (1) C. proc. pen. a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Slatina invocată de reprezentantul Ministerului Public şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect plângerea împotriva rezoluţiei procurorului formulată de petentul A., în favoarea Tribunalului Olt.

Împotriva acestei încheieri la data de 29 ianuarie 2015 a formulat contestaţie petentul A. în motivarea acesteia invocând aspecte ce vizează soluţionarea pe fond a plângerii sale în sensul începerii urmăririi penale împotriva numitului B. şi a altor persoane, care prin încheierea nr. 28 din 10 martie 2015 pronunţată de Tribunalul Olt de judecătorul de cameră preliminară în Dosarul nr. x/311/2015, a fost respinsă ca inadmisibilă în considerarea disp. art. 50 alin. (1) C. proc. pen. Potrivit cărora „hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă nici unei căi de atac".

Analizând actele şi lucrările dosarului, judecătorul de cameră preliminară a constatat că:

Prin ordonanţa procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt din data de 02 iunie 2014 în Dosarul nr. x/P/2014, în baza art. 315 alin. (1) lit. b) cu referire la art. 314 alin. (1) lit. a), art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus clasarea cauzei având ca obiect infracţiunile de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) N.C.P. şi dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) N.C.P.

Prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de efectuare a cercetării penale în ceea ce priveşte infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals, fals în declaraţii, ameninţare, înşelăciune, în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

La adoptarea soluţiei de clasare a cauzei s-a reţinut că prin ordonanţa din data de 23 mai 2014 s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de luare de mită, prev. de art. 289 alin. (1) N.C.P. şi dare de mită, prev. de art. 290 alin. (1) N.C.P.

în fapt s-a reţinut că la data de 18 februarie 2013 petentul a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Slatina cu privire la faptul că fiul său, B., ar fi obţinut permisul de conducere categoria B în anul 1998, prin săvârşirea unor acte de corupţie, în sensul în care a dat o sumă bani pentru a-i fi facilitat obţinerea permisului de conducere şi prin prezentarea de acte medicale false din care reieşea că acesta era apt pentru a conduce autovehicule, lucru neadevărat.

S-a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunile de luare de mită şi dare de mită, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale, în raport de data presupusei săvârşiri a acestora, respectiv în anul 1998 - momentul în care numitul B. a obţinut permisul de conducere şi în funcţie de care se calculează termenul de prescripţie de 8 ani, prev. de art. 154 alin. (1) lit. c) din N.C.P.

Împotriva soluţiei dispuse prin această ordonanţă petentul a formulat plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, care, prin Ordonanţa nr. 465/II/2/2014 din data de 26 iunie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Împotriva acestei soluţii la data de 15 iulie 2014 petentul a formulat plângere la judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Olt, înregistrată sub nr. x/104/2014, care prin Încheierea nr. 228 din 2 septembrie 2014 în baza art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen. a respins plângerea formulată de petent ca nefondată, reţinându-se că faţă de data săvârşirii presupuselor fapte de corupţie (12 februarie 1998-data obţinerii permisului de conducere de către numitul C.), în cauză s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale prev. de art. 154 alin. (1) lit. c) N C.P., de 8 ani, calculat de la data comiterii presupuselor infracţiuni şi în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile reclamate, astfel că în mod corect s-a dispus de către procuror clasarea cauzei pe acest considerent.

Având în vedere această situaţie de fapt, judecătorul de cameră preliminară învestit cu soluţionarea aceleaşi cauzei ca urmare a promovării de petentul B. a unei noi plângeri împotriva aceleaşi soluţii dispusă de organul de urmărire penală, respectiv ordonanţa de clasare dată în Dosarul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, nu a putut declanşa o nouă verificare a legalităţii şi temeiniciei acestei soluţii având în vedere dispoziţiile art. 341 C. proc. pen.

Şi aceasta întrucât, anterior, petentul şi-a exercitat dreptul procesual prevăzut de dispoziţiile art. 340 C. proc. pen. obţinând de la organul judiciar competent - judecătorul de cameră preliminară, un control al legalităţii şi temeiniciei soluţiei dispusă de procuror prin Ordonanţa nr. 219/P/2014 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt, astfel că promovarea prezentei cereri s-a situat în afara cadrului procesual legal, sancţiune ce intervine în situaţia exercitării unui drept neprevăzut de lege fiind inadmisibilitatea.

Împotriva acestei încheieri a formulat „recurs", calificat apel, petentul A., reiterând aceleaşi critici ca şi în plângerea iniţială. Instanţa a apreciat că apelul este inadmisibil.

Potrivit art. 341 alin. (8) C. proc. pen. rap. la art. 341 alin. (6) lit. a) C. proc. pen., încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară a respins plângerea împotriva soluţiei de neurmărire sau netrimitere în judecată este definitivă, aşa încât, apelul declarat de petent s-a respins ca atare în conformitate cu art. 421 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., prin Decizia penală nr. 1268/2015 din 06 octombrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Împotriva acestei decizii a declarat apel petentul A.

În motivarea apelului, petentul a solicitat „schimbarea încadrării juridice’’ din art. 340 C. proc. pen. în art. 335 C. proc. pen. şi redeschiderea urmăririi penale împotriva fiului său B., a nurorii sale D., în calitate de complice, precum şi a numitului E. din com. Curtişoara.

A solicitat începerea urmăririi penale faţă de B. pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită prev. de art. 290, C. pen., luare de mită prev. de art. 289 C. pen., întrucât a obţinut permisul de conducere categoria B în anul 1998, prin săvârşirea de acte de corupţie prev. de Legea nr. 78/2000, în sensul în care a dat o sumă de bani pentru obţinerea permisului de conducere. De asemenea, a învederat că numitul B. este bolnav cu handicap, acesta urmând cursurile Şcolii Ajutătoare din Balş.

Totodată, a depus la dosarul cauzei note scrise însoţite de înscrisuri şi a solicitat admiterea apelului conform celor susţinute în notele scrise.

Apelul declarat de petentul A. este inadmisibil pentru motivele ce se vor arăta în continuare.

Potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, „Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale".

Înalta Curte reţine că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală, ori chiar printr-un act neprocesual.

Dând eficienţă principiului stabilit prin art. 129 din Constituţie privind exercitarea căilor de atac în condiţiile legii procesual penale, precum şi a celui privind liberul acces la justiţie, statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigenţelor art. 13 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, C. proc. pen. a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, acelaşi pentru toate persoanele aflate în situaţii juridice identice.

Codul de procedură penală reglementează hotărârile susceptibile de a fi supuse examinării, căile de atac ordinare care pot fi exercitate împotriva acestora, termenele de declarare şi motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârilor.

În speţă, petentul A. a formulat apel împotriva unei decizii pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, ca instanţă de apel, prin care s-a soluţionat apelul declarat de petent împotriva unei încheieri penale a Tribunalului Olt, hotărâre care, însă, este definitivă, după cum se menţionează şi în dispozitivul acesteia.

Dacă s-ar recunoaşte promovarea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de lege, s-ar ajunge la încălcarea principiului legalităţii căilor de atac, consfinţit prin art. 129 din Constituţie, ceea ce este inadmisibil.

Pe cale de consecinţă, cum căile de atac sunt cele prevăzute de lege, astfel că în prezent nu există decât calea de atac a apelului, iar hotărârea atacată fiind pronunţată în apel şi fiind definitivă, apelantul petent a formulat apel împotriva unei hotărâri definitive, cale de atac ce nu este prevăzută de lege.

Pentru aceste considerente, cum nu pot fi atacate cu apel hotărârile definitive, în temeiul art. 421 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca inadmisibil, apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1268/2015 din 06 octombrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil apelul declarat de petentul A. împotriva Deciziei penale nr. 1268/2015 din 06 octombrie 2015 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă apelantul petent la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 29 ianuarie 2016.