Competence for annulment of contraventional reports: exclusive jurisdiction of local courts under O.G. 2/2001 prevails over general administrative litigation framework

Decizia nr. 4158/2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată în data de 16 octombrie 2012 sub nr. x/40/2012 pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, petentul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, prin reprezentant a solicitat anularea procesului-verbal de contravenţie din 10 aprilie 2012.

În motivare a arătat că, la data de 10 aprilie 2012, ora 22:40, numitul YA., domiciliat în mun. Botoşani, a fost implicat într-un eveniment de tulburare a ordinii şi liniştii publice pe raza mun. Botoşani. În acest context, acesta a fost sancţionat contravenţional pentru comiterea faptelor prevăzute de art. 3 pct. 24 şi pct. 25 din Legea nr. 61/1991, cu suma de 400 RON.

S-a precizat că, în momentul întocmirii procesului-verbal de contravenţie, agentul constatator l-a identificat pe contravenient cu sprijinul personalului aflat în serviciu la dispeceratul I.P.J. Botoşani, întrucât acesta nu avea asupra sa niciun document de identitate. Datorită unei erori de atenţie în identificarea numelui de familie, în loc de numele de familie „X” s-a menţionat de către agentul constatator numele de „Y”. Astfel, procesul verbal de contravenţie a fost întocmit persoanei identificate cu numele A. Ulterior, actul constatator nefiind contestat a fost înaintat organelor competente pentru a fi pus în executare. Însă, prin adresa din 13 iulie 2012, Direcţia de Impozite şi Taxe Locale Botoşani a comunicat situaţia, potrivit căreia contravenientul are înscris greşit numele de familie.

S-a argumentat că motivul erorii privind completarea corectă a numelui contravenientului apare ca motiv de nulitate a procesului-verbal de contravenţie şi, întrucât actul constatator a intrat în circuitul civil, eroarea existentă nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.

Prin sentinţa nr. 584 din 20 februarie 2013 a Tribunalului Botoşani, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, s-a admis excepţia de necompetenţă materială a tribunalului, invocată din oficiu, şi s-a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Botoşani.

În acest sens s-a reţinut că, deşi procesul-verbal de contravenţie are caracterul unui act administrativ, legalitatea acestuia nu poate fi cercetată de către tribunal întrucât regimul juridic al contravenţiilor este reglementat prin O.G. nr. 2/2001, pentru care este prevăzută competenţa materială a judecătoriei din raza căreia este săvârşită contravenţia şi, cum contravenţia s-a săvârşit pe raza mun. Botoşani, competenţă să soluţioneze cererea petentului este Judecătoria Botoşani.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Botoşani în data de 28 februarie 2013, sub nr. x/193/2013.

Prin sentinţa nr. 6021 din 21 mai 2013, Judecătoria Botoşani a admis excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Botoşani invocată de petentul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani şi, pe cale de consecinţă, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, în contradictoriu cu intimatul YA (nume corect XA), în favoarea Tribunalului Botoşani.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Judecătoria Botoşani şi Tribunalul Botoşani şi, în consecinţă, a înaintatcauza Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru a pronunţa regulatorul de competenţă.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15 iulie 2013 sub nr. x/39/2013.

Prin sentinţa nr. 254 din 30 septembrie 2013, Curtea de Apel Suceava a admis sesizarea privind conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, şi Judecătoria Botoşani, privind pe petentul Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani şi intimatul YA (corect XA).

A stabilit competenţa de soluţionarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Botoşani.

Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, că întreaga procedură de aplicare şi executare a sancţiunilor contravenţionale este reglementată prin dispoziţiile O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Acelaşi act normativ conţine şi procedura de contestare a procesului-verbal de contravenţie în Cap. 4 - Căi de atac - art. 31-36.

În conformitate cu dispoziţiile art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 „împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia”. Dispoziţiile art. 32 alin. (1) şi (2) din O.G. nr. 2/2001 stabilesc competenţa exclusivă de soluţionare a plângerilor contravenţionale precum şi a controlului aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale.

Astfel, conform dispoziţiilor legale citate „(1) Plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. (2) Controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare este de competenţa exclusivă a instanţei prevăzute la alin. (1)”.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Botoşani, criticând-o pentru nelegalitate, fără a invoca vreunul dintre motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

Recurentul susţine, în esenţă, că normele juridice invocate de curtea de apel, respectiv art. 32 din O.G. nr. 2/2001 stabilesc o competenţă absolută teritorială şi materială, motiv pentru care sunt de strictă interpretare, neputându-se aplica şi, în situaţia în care, persoana care solicită anularea procesului-verbal de contravenţie este organul emitent, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.

Recursul este nefondat.

Analizând cererea de recurs, în raport de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente speţei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

Procesul-verbal de contravenţie reprezintă principalul act emis în realizarea procedurii contravenţionale, având o natură juridică mixtă - act administrativ şi act de procedură contravenţională.

Art. 31 şi art. 32 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 instituie norme de procedură privind soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Astfel, potrivit art. 31 alin. (1) împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia. Partea vătămată poate face plângere numai în ceea ce priveşte despăgubirea, iar cel căruia îi aparţin bunurile confiscate, altul decât contravenientul, numai în ceea ce priveşte măsura confiscării [alin. (2)].

Conform art. 32 alin. (1) şi (2) plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acesta fiind obligat să o primească şi să înmâneze depunătorului o dovadă în acest sens. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia.

Din analiza textelor de lege anterior indicate rezultă că in materia contenciosului contravenţional legiuitorul a instituit o competenţă materială specială şi derogatorie de la dreptul comun (Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ).

Situaţia, potrivit căreia, în O.G. nr. 2/2001, nu este reglementată ipoteza posibilităţii organului emitent de a solicita în instanţă anularea propriului act, temeiul unei astfel de acţiuni fiind prevăzut ulterior, prin Legea-cadru nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, nu înlătură competenţa materială exclusivă şi specială stabilită de legiuitor în favoarea judecătoriei.

De altfel, art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 reglementează dreptul tuturor autorităţilor publice de a solicita instanţei de contencios administrativ anularea propriilor acte administrative, în condiţiile stabilite de textul legal, de aceea reprezintă o dispoziţie de drept comun, în raport de art. 32 din O.G. nr. 2/2001, care instituie o normă specială, derogatorie, de competenţă materială şi teritorială şi care trebuie aplicată cu întâietate.

În acest sens sunt chiar dispoziţiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: „Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiinţarea cărora se prevede, prin lege organică, o altă procedură judiciară”.

Prin urmare, simplul fapt că temeiul juridic al prezentei acţiuni în anularea procesului-verbal de contravenţie este prevăzut de Legea nr. 554/2004, şi nu de O.G. nr. 2/2001 nu schimbă natura juridică a actului atacat de act administrativ încheiat în materie contravenţională, iar scopul urmărit prin demersul judiciar este acelaşi ca şi în cazul plângerii formulate de contravenient în temeiul art. 31 din O.G. nr. 2/2001, şi anume lipsirea de efecte juridice a actului atacat.

Pentru aceste motive, în lipsa oricăror dispoziţii speciale referitoare la competenţa de soluţionare a plângerilor având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenţie, indiferent de calitatea titularului acţiunii, în raport de actul contestat, Înalta curte constată că sunt aplicabile prevederile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, astfel cum, în mod corect, a decis şi Curtea de Apel Suceava prin regulatorul de competenţă.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani, împotriva sentinţei nr. 254 din 30 septembrie 2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 05 noiembrie 2014.