Mayoral incompatibility in regional public utility operators excluded from local interest company restrictions

Decizia nr. 3017/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin acţiunea înregistrată la data de 22 iulie 2013 pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. 29334/G/II din 3 iulie 2013 emis de Agenţia Naţională de Integritate - Inspecţia de Integritate la 3 iulie 2013 şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 304 din 18 noiembrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională pentru Integritate şi, în consecinţă, a anulat Raportul de evaluare nr. 29334/G/II din 3 iulie 2013 şi a obligat-o pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 50 RON, cheltuieli de judecată parţiale.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei menţionate la pct. I.2. a declarat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În esenţă, recurenta-pârâtă susţine că raţionamentul primei instanţe în sensul că nu sunt întrunite condiţiile legale pentru existenţa cazului de incompatibilitate, cu motivarea că societatea comercială nu s-ar încadra în categoria societăţilor comerciale de interes local, este bazat pe o interpretare eronată a prevederilor legale incidente, fiind invocate dispoziţiile art. 3 din Legea nr. 15/1990, ale art. 91 alin. (2) lit. b) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, ale art. 2 lit. g1) din Legea nr. 51/2006, ale art. 2 pct. l), art. 6 şi art. 10 din Legea nr. 241/2006.

Se arată că SC „B.” SA Sibiu a fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 78 din 22 iunie 1998, prin reorganizarea Regiei Autonome de Gospodărire Comunală şi Locativă Sibiu (regie autonomă de interes local).

Ulterior, actul constitutiv al societăţii a fost modificat şi completat fiind cesionate o parte de acţiuni către noi acţionari, Judeţul Sibiu, Judeţul Braşov şi o serie de oraşe şi comune din cele două judeţe.

Prin modificările aduse actului constitutiv, SC „B.” SA SIBIU şi-a extins raza teritorială de activitate şi pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate.

Având în vedere obiectul de activitate al SC „B.” SA, modalitatea de înfiinţare, unităţile administrativ-teritoriale în care se prestează serviciile de alimentare cu apă şi cele de canalizare, recurenta-pârâtă susţine că societatea comercială respectivă nu şi-a modificat caracterul de a fi una de interes local, în accepţiunea conferită de legiuitor prin Legea nr. 15/1990. Aceasta rezultă şi din împrejurarea că SC „B.” SA a fost înfiinţată de autorităţile administraţiei publice locale, nu poate opera decât pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale asociate, iar desemnarea reprezentantului acţionarului în adunarea generală a acţionarilor se realizează în baza atribuţiilor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 215/2001.

Faptul că ulterior SC „B.” SA a dobândit calitatea de operator regional care asigură furnizarea/prestarea serviciului de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, nu-i schimbă calitatea de societate comercială de interes local.

Invocând dispoziţiile art. 2 lit. g1) din Legea nr. 51/2006, recurenta-pârâtă susţine că operatorul regional este tot o societate comercială care are drept acţionari mai multe unităţi administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice şi se înfiinţează în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale. Faptul că noua societate comercială operează pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale nu-i poate schimba caracterul de societate comercială de interes local.

Plecând de la calitatea de acţionar la SC „B.” SA a unităţii administrativ-teritoriale, se constată că există un caz de incompatibilitate de natura celui reglementat de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, întrucât consiliul local al Oraşului Cisnădie, Judeţul Sibiu, avea posibilitatea de a desemna un reprezentant al său în adunarea generală a acţionarilor a SC „B.” SA doar în exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 36 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Este vorba, aşadar, de un mandat legal conferit consiliului local de către unitatea administrativ-teritorială şi de un mandat convenţional al consiliului local către cel care îndeplinea şi funcţia de primar, astfel că s-a ajuns în situaţia de a fi reprezentat acţionarul (unitatea administrativ-teritorială) de către primarul respectivei entităţi, cumulul fiind interzis în mod expres prin prevederile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, primarul având un mandat de reprezentare a intereselor locale în adunarea generală a acţionarilor a SC „B.” SA.

Recurenta-pârâtă concluzionează în sensul că, în calitate de primar, reclamantul-intimat A. s-a aflat în stare de incompatibilitate, întrucât a deţinut simultan, atât funcţia de primar al Oraşului Cisnădie, cât şi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a acţionarilor a SC „B.” SA Sibiu, încălcând astfel dispoziţiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

II. Derularea procedurii judiciare în faţa instanţei de recurs şi considerentele Înaltei Curţi

1. Procedura de filtrare

Recursul fiind de competenţa Înaltei Curţi, a fost urmată procedura de filtrare a recursului prevăzută de art. 493 C. proc. civ., iar, prin Încheierea din Camera de Consiliu de la 12 mai 2015, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., Completul de filtru a admis în principiu recursul şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului, cu citarea părţilor, la data de 6 octombrie 2015.

2. Analiza motivelor de casare

Analizând criticile formulate de recurenta-pârâtă în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele arătate în continuare.

În condiţiile în care circumstanţele litigiului dedus judecăţii au fost detaliat expuse în cuprinsul hotărârii ce formează obiectul recursului, reluarea acestora în cadrul prezentelor considerente ar avea caracter redundant, iar, în temeiul art. 499 C. proc. civ., Înalta Curte va analiza motivele de casare invocate prin prisma criticilor formulate de recurentă în contextul factual prezentat în hotărârea atacată.

În esenţă, criticile formulate de recurenta-pârâtă vizează caracterul de operator regional al SC „B.” SA, societate la care, în perioada 26 iulie 2012 - 10 iunie 2013, intimatul-reclamant a deţinut calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale Oraşul Cisnădie în adunarea generală a acţionarilor, concomitent cu deţinerea funcţiei de primar al Oraşului Cisnădie, împrejurare faţă de care, prin Raportul de evaluare contestat, Agenţia Naţională de Integritate a reţinut existenţa stării de incompatibilitate reglementate de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, conform cărora:

„Art. 87. - (1) Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu: […]

f) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor de interes local reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi de interes naţional reglementată de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.”

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că sunt neîntemeiate criticile din recurs, întrucât, aşa cum rezultă din actul constitutiv SC „B.” SA are ca obiect de activitate operarea serviciilor de alimentară cu apă şi de canalizare pe raza celor 26 de unităţi administrativ-teritoriale, printre care şi Oraşul Cisnădie, care aveau calitatea de acţionari încă din septembrie 2012.

Astfel fiind, SC „B.” SA este un operator regional, în sensul prevederilor art. 2 lit. g1) din Legea nr. 51/2006, definit ca „societate comercială cu capital social integral al unităţilor administrativ-teritoriale membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, înfiinţată în baza hotărârilor autorităţilor deliberative ale acestora; operatorul regional asigură atât gestiunea propriu-zisă a serviciului/activităţii de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv administrarea, funcţionarea şi exploatarea sistemelor de utilităţi publice aferente acestora, cât şi implementarea programelor de investiţii publice de interes zonal sau regional realizate în comun în cadrul asociaţiei, destinate înfiinţării, modernizării şi/sau, după caz, dezvoltării infrastructurii tehnico-edilitare aferente acestor servicii/activităţi; operatorul regional se înfiinţează în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale asociate, inclusiv prin modificarea actelor constitutive ale operatorilor existenţi, subordonaţi autorităţilor administraţiei publice locale; operatorul regional este asimilat organismelor prestatoare de servicii publice prevăzute de O.G. nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007”.

În condiţiile în care SC „B.” SA întruneşte elementele caracteristice ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, fiind în litera şi în spiritul dispoziţiilor citate, un operator regional în domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice, Înalta Curte reţine că sunt lipsite de temei susţinerile recurentei în sensul că, deşi societatea operează pe teritoriul mai multor unităţi administrativ-teritoriale, este o societate comercială de interes local.

Or, art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003 reglementează starea de incompatibilitate între funcţia de primar şi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a unei societăţi de interes local, iar nicidecum în privinţa unui operator regional de utilităţi publice, cum este cazul în speţă.

În realizarea rolului constituţional ce revine instanţei supreme de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii în primul rând prin promovarea unei jurisprudenţe unitare, ca modalitate de respectare a principiului securităţii juridice, prevăzut implicit în totalitatea articolelor Convenţiei europene a Drepturilor Omului, şi care constituie unul din elementele fundamentale ale statului de drept (CEDO, Decizia din 6 decembrie 2007, cererea nr. 30658/05, Beian împotriva României, §39), Înalta Curte are în vedere practica sa anterioară, în care s-a reţinut că primarul care deţine calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunarea generală a acţionarilor unei societăţi comerciale - operator regional care asigură furnizarea sau prestarea serviciului ori activităţi de utilităţi publice pe raza de competenţă a unităţilor administrativ-teritoriale asociate, nu se află în situaţia de incompatibilitate prevăzută de art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003. În acest sens, instanţa are în vedere, cu titlu de exemplu, Deciziile nr. 163/2015, nr. 163/2015, nr. 431/2015, nr. 432/2015, nr. 473/2015, nr. 1908/2015, nr. 1339/2015, nr. 1410/2015, nr. 1970/2015, nr. 2147/2015, nr. 2180/2015, nr. 2181/2015 şi nr. 2183/2015.

Având în vedere toate considerentele expuse, constatând că sentinţa atacată este legală şi temeinică, nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva Sentinţei nr. 304 din 18 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 6 octombrie 2015.

Procesat de GGC - LM