Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2843/2015 AI generated

Ministry's withdrawal of action annuls lower court suspension ruling; interveners' appeals inadmissible

Case Number Decizia nr. 2843/2015
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Allowed / Granted

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice admitted the Ministry of Justice's appeal, annulled the lower court's Civil Sentence no. 3773 of 28 November 2013, and took note of the Ministry's withdrawal of its action, thereby prevailing for the claimant; the appeals by the intervening parties were rejected as inadmissible because the party they supported had withdrawn its appeal, per art. 67(4) of the Civil Procedure Code. The underlying dispute was an administrative action by the Ministry of Justice seeking the suspension of a Romanian Court of Accounts decision that had ordered recovery of sums and cessation of certain salary increases (a 15% confidentiality allowance and an increase from 10% to 30% of a special-risk allowance) for prison staff, on grounds of imminent harm and well-founded case under arts. 2(t) and 14 of Law no. 554/2004. The decisive legal basis was the procedural right of disposition under art. 9(2)-(3) and art. 406(1), (5), and (6) of the Civil Procedure Code, which allow a claimant to withdraw at any stage, with the appellate court ordering annulment of the challenged judgment.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 14 din Legea nr. 554/2004, art. 493 alin. (4) C. proc. civ, art. 406 alin. (2) C. proc. civ, art. 406 alin. (1) C. proc. civ, art. 67 alin. (4) C. proc. civ; Ministry's withdrawal of action annuls lower court suspension ruling; interveners' appeals inadmissible: 3773 of 28 November 2013, and took note of the Ministry's withdrawal of its action, thereby prevailing for the claimant; the appeals by the intervening parties were rejected as inadmissible because the party they supported had withdrawn its appeal, per art. 67(4) of the Civil Procedure Code. The underlying dispute was an administrative action by the Ministry of Justice seeking the suspension of a Romanian Court of Accounts decision that had ordered recovery of sums and cessation of certain salary increases (a 15% confidentiality allowance and an increase from 10% to 30% of a special-risk allowance) for prison staff, on grounds of imminent harm and well-founded case under arts. 2(t) and 14 of Law no. 554/2004. The decisive legal basis was the procedural right of disposition under art. 9(2)-(3) and art. 406(1), (5), and (6) of the Civil Procedure Code, which allow a claimant to withdraw at any stage, with the appellate court ordering annulment of the challenged judgment.

Keywords

AI generated
withdrawal of action action for annulment suspension of prison sentence action by staff article of civil procedure grounds for cassation

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 406 alin. (5) şi alin. (6) teza finală C. proc. civ.

Ground for taking note of the waiver of the claim and annulling the appealed judgment.

art. 67 alin. (4) C. proc. civ.

Ground for dismissing as inadmissible the appeal brought by the ancillary interveners.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 2843/2015

Asupra recursurilor de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Hotărârea pronunţată de instanţa de fond

Prin Sentinţa civilă nr. 3773 din 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrative şi fiscal a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea reclamantului Ministerul Justiţiei în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României.

Instanţa a respins cererile de intervenţie accesorie în favoarea reclamantului Ministerul Justiţiei formulate de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi P. şi de Q., R., S., T., U., V., X., Y., Z. şi AA.

2. Cererile de recurs. Motivele de casare

Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond au declarat recurs atât reclamantul Ministerul Justiţiei, cât şi intervenienţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi P.

Ministerul Justiţiei a invocat în susţinerea motivelor formulate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând faptul că deşi instanţa de fond ar fi trebuit să se rezume la analizarea condiţiilor referitoare la cazul bine justificat şi paguba iminentă, iar aceasta a depăşit cadrul de soluţionare a unei cereri de suspendare şi a analizat pe fond legalitatea acordării sporului de confidenţialitate de 15 % din salariul funcţiei de bază şi a majorării de la 10% la 30% a cuantumului sporului pentru activităţi de culegere, prelucrare, verificare şi valorificare a informaţiilor, investigaţii, acţiuni intervenţie cu grad ridicat de risc sau în condiţii de pericol deosebit.

Recurentul a arătat că în cauză este îndeplinită condiţia cazului bine justificat, raportat la faptul că decizia Curţii de Conturi a fost atacată pe calea recursului administrativ şi a fost modificată radical prin eliminarea a 7 măsuri din cele 12 dispuse prin actul de control, ceea ce demonstrează faptul că există o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care se bucură actul administrativ atacat.

Cu privire la paguba iminentă, Ministerul Justiţiei a arătat că prin menţinerea actului administrativ se produc pagube iminente în patrimoniul reclamantului, precum şi în patrimoniul persoanelor salariate în cadrul acestei instituţii, având loc şi o perturbare gravă a activităţii instituţiei.

Recurenţii A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P. au invocat în susţinerea recursului formulat dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., arătând faptul că sunt funcţionari publici cu statut special, angajaţi ai Ministerului Justiţiei, din Administraţia Naţională a Penitenciarelor.

S-a arătat faptul că prin Încheierea nr. 27 din 12 septembrie 2013, Curtea de Conturi a admis contestaţia Ministerului Justiţiei formulată împotriva măsurilor dispuse prin Decizia nr. XII/9/2013/D1, fiind respinsă numai cu privire la măsurile dispuse la pct. I (A1, A2, B5), II.2, II.3 descrise pe larg în cerere.

Recurenţii au susţinut că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune suspendarea actului atacat, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 lit. t), art. 14 din Legea nr. 554/2004 şi cu aplicarea greşită a legii, respectiv a dispoziţiilor din Legea nr. 330/2009 şi Legea nr. 284/2010.

4. Procedura de soluţionare a recursului

La data de 12 iunie 2014 a fost înregistrată la dosarul de recurs cererea recurentului Ministerul Justiţiei de renunţare la judecată în Dosarul nr. x/2/2013.

4.1 Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 4 februarie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Recurentul-reclamant Ministerul Justiţiei a depus punct de vedere, referitor la concluziile raportului întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului, arătându-se că prin cererea de renunţare, depusă la data de 10 iunie 2015, nu s-a solicitat renunţarea la judecata recursului, ci renunţarea la judecată vizând toate etapele procesuale şi actele emise cu această ocazie, precum şi pronunţarea unei decizii de anulare a hotărârii pronunţată în cauză.

Prin încheierea din data de 13 mai 2015, completul de filtru, faţă de conţinutul celor două cereri de renunţare la judecată, a constatat necesar a se efectua adresă către recurentul Ministerul Justiţiei, pentru a se face precizări cu privire la cererea de renunţare, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 406 alin. (2) C. proc. civ., republicat. Ca atare, s-a dispus continuarea procedurii de filtrare a recursurilor, în sensul de a se preciza care este obiectul, temeiul juridic şi împuternicirea specială pentru exercitarea dreptului de renunţare la judecată, în baza art. 406 alin. (2) C. proc. civ., republicat.

La data de 15 iunie 2015, recurentul Ministerul Justiţiei a depus la dosar precizări, în sensul că temeiul juridic al cererii de renunţare este reprezentat de dispoziţiile art. 406 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, iar obiectul cererii îl constituie renunţarea la judecată, înglobând toate etapele procesuale şi actele emise, cu consecinţa pronunţării unei decizii de anulare a Sentinţei civile nr. 3773 din 28 noiembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

4.2 Cu privire la cererea de renunţare la judecată. Soluţia instanţei de recurs.

4.2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Înalta Curte reţine aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziţie al părţilor, dispoziţii în conformitate cu care obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar partea poate, în condiţiile legii, renunţa la judecarea cererii de chemare în judecată.

În conformitate cu prevederile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., republicat, reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă, iar conform alin. (5), când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză.

Având în vedere cererea de renunţare la judecată formulată de recurent, Înalta Curte va lua act de cererea de renunţare la judecată şi, în conformitate cu dispoziţiile mai sus indicate, va anula hotărârea pronunţată de instanţa de fond.

Văzând dispoziţiile art. 67 alin. (4) C. proc. civ., în conformitate cu care calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socoteşte neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunţat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond, Înalta Curte va constata că recursul formulat în cauză de intervenienţi este neavenit.

4.2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 coroborate cu prevederile art. 406 alin. (5) şi alin. (6) teza finală C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite recursul reclamantului Ministerul Justiţiei şi va anula sentinţa atacată, luând act de cererea de renunţare la judecata acţiunii introductive, respingând ca neavenit, pe cale de consecinţă, recursul intervenienţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Ministerul Justiţiei împotriva Sentinţei civile nr. 3773 din 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Respinge ca neavenit recursul declarat de A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O. şi P.

Anulează Sentinţa civilă nr. 3773 din 28 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Ia act de cererea de renunţare la judecată formulată de reclamantul Ministerul Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 septembrie 2015.

Procesat de GGC - LM