Pharmacy licensing authorization: procedural nullity of cassation appeal for failure to formulate specific grounds of illegality

Decizia nr. 2304/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea formulată, reclamanta SC A. SRL Galaţi, prin reprezentanţii săi legali, a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Sănătăţii - Direcţia Farmaceutică şi Dispozitive Medicale Bucureşti, solicitând pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti prin care să se dispună anularea deciziei de clasare a cererii de emitere a unei autorizaţii de funcţionare farmacie pentru deschiderea unei farmacii comunitare în oraşul Galaţi, str. x, judeţul Galaţi, respectiv obligarea pârâtei la eliberarea unei autorizaţii de funcţionare pentru deschiderea de către reclamantă a unei farmacii comunitare la adresa menţionată.

Prin sentinţa nr. 100 din 17 aprilie 2014, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a dispus următoarele:

- a admis cererea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Sănătăţii - Direcţia Farmaceutică şi Dispozitive Medicale;

- a dispus anularea deciziei de clasare a cererii de emitere a unei autorizaţii de funcţionare farmacie, formulată de petentă către intimată prin răspunsul din 12 noiembrie 2013, pentru deschiderea unei farmacii comunitare în oraşul Galaţi, str. x, şi obligarea Ministerului Sănătăţii - Direcţia Farmaceutică şi Dispozitive Medicale la eliberarea unei autorizaţii de funcţionare pentru deschiderea de către reclamantă a unei farmacii comunitare în oraşul Galaţi, str. x, judeţul Galaţi;

- a dispus sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la:

a) neconstituţionalitatea prevederilor art. 1 pct. 2 din O.U.G. nr. 130 din 28 decembrie 2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 890 din 30 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;

b) neconstituţionalitatea dispoziţiilor articolului unic din Legea nr. 215/2012, prin care se aprobă prevederile din O.U.G. nr. 130 din 28 decembrie 2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008, care modifică dispoziţiile art. 42 din Legea nr. 266/2008, în sensul prelungirii termenului de aplicare al criteriului demografic stabilit în art. 12 din Legea nr. 266/2008, până la data de 31 decembrie 2014;

c) neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 12 şi 42 din Legea farmaciei nr. 266/2008.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Ministerul Sănătăţii.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare şi excepţia tardivităţii declarării recursului.

Recurentul nu a depus răspuns la întâmpinare.

Prin raportul întocmit la data de 05 ianuarie 2015, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., completul de filtru învestit cu soluţionarea dosarului de faţă a apreciat că recursul nu îndeplineşte condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d), coroborate cu prevederile art. 486 alin. (3) din noul C. proc. civ., deoarece cererea de recurs nu cuprinde motive de nelegalitate care să poată fi încadrate în cele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ.

Prin încheierea din 25 martie 2015 completul a dispus comunicarea raportului întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., prin care s-a apreciat ca fiind fundamentată soluţia de anulare a recursului.

Intimata-reclamantă a depus la dosar punct de vedere faţă de raportul întocmit în cauză, apreciind că soluţia de anulare a recursului, propusă prin raport, este legală şi temeinică.

Examinând cererea de recurs prin prisma dispoziţiilor incidente, Înalta Curte va face aplicarea dispoziţiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

În speţă, astfel cum s-a reţinut şi în raportul întocmit potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din acelaşi cod.

În cauză, recurentul-pârât nu a formulat motive de casare care să poată fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din noul C. proc. civ.

Astfel, recurentul nu a indicat şi nu a dezvoltat vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 488 C. proc. civ. şi nu a adus sentinţei atacate vreo critică ce ar putea fi încadrată într-unul din motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., partea exprimându-şi doar nemulţumirea faţă de soluţia primei instanţe.

Prin urmare, susţinerile recurentului nu reprezintă critici împotriva sentinţei recurate şi ca atare nu pot fi apreciate ca fiind motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., republicat.

Dispoziţiile art. 486 alin. (3) C. proc. civ., republicat, prevăd că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c)-e), precum şi cerinţele menţionate la alin. (2), sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

De asemenea, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5), coroborat cu art. 486 alin. (3), art. 489 alin. (2) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte, constituită în complet de filtru, va anula recursul formulat, ţinând seama şi de prevederile art. 499 din acelaşi cod, decizia urmând a fi comunicată părţilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de pârâtul Ministerul Sănătăţii împotriva sentinţei nr. 100 din 17 aprilie 2014, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 03 iunie 2015.