Legality of administrative sanction for budgetary reallocation exceeding implicit scoring restrictions in EU-funded investment contracts

Decizia nr. 2032/2015

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P., anularea Deciziei nr. 9.566 din 2 aprilie 2013 de soluţionare a contestaţiei a Procesului-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 4 aprilie 2013, prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanţă bugetară în cuantum de 68.571,26 RON fără TVA.

2. Soluţia primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 135 din 10 septembrie 2013, Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P. şi a anulat Decizia nr. 9.566 din 2 aprilie 2013 de soluţionare a contestaţiei, precum şi Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la data de 4 februarie 2013, emise de A.P.D.R.P. cu privire la reclamantă.

De asemenea, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 45 RON - contravaloarea taxei judiciare de timbru, precum şi suma de 4.750 RON - contravaloarea onorariului apărător ales cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs

Împotriva Sentinţei nr. 135 din 10 septembrie 2013 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâta A.P.D.R.P., criticând-o pentru nelegalitate, prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat.

În motivarea căii de atac recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că pentru aprobarea realocării bugetare reclamanta nu a anexat Memoriul justificativ din 27 iunie 2011 depus şi înregistrat la O.J.P.D.R.P. Satu Mare şi nici un alt document justificativ care să dovedească mărirea concretă a preţurilor la materialele de construcţii. Lipsa acestor justificări a dus la constatarea existenţei unei nereguli în derularea contractului asumat de părţi.

Potrivit dispoziţiilor O.U.G. nr. 66/2011, A.P.D.R.P. era obligată să procedeze la verificarea proiectului, procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare fiind consecinţa nerespectării de către reclamantă a dispoziţiilor legale şi contractuale asumate, întrucât beneficiarul este singurul răspunzător în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului.

4. Apărările intimatei SC A. SRL

Prin întâmpinarea înregistrată la data de 7 ianuarie 2014, intimata-reclamantă a solicitat, în principal, constatarea nulităţii recursului în temeiul disp. art. 489 alin. (2) C. proc. civ. şi în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

Răspunzând motivelor de recurs invocate, intimata a arătat că, în mod corect, instanţa de fond a reţinut că decizia de soluţionare a contestaţiei şi procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare sunt nelegale.

A susţinut că, în conformitate cu disp. art. 9.5 din condiţiile generale ale contractului de finanţare, s-a procedat la modificarea bugetului, realocându-se suma de 109.700 euro reprezentând 10% din suma iniţială alocată cheltuielilor eligibile (1.097.000 euro) de la subcap. 4.3. (4.3.16) la subcap. 4.1., valoarea totală eligibilă a proiectului rămânând aceeaşi, modificarea fiind efectuată tocmai pentru respectarea scopului principal al proiectului şi pentru a se realiza investiţia aprobată iniţial.

Modificarea solicitată a fost aprobată de către pârâta A.P.D.R.P. care, la data de 8 august 2011 a emis Notificarea de acceptare a modificărilor financiare, prin care suma de 109.700 euro, reprezentând 10% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile ale proiectului este realocată în cadrul bugetului indicativ, de la subcap. 4.3 la subcap. 4.1.

5. Procedura derulată în recurs

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza Încheierii de şedinţă din 28 noiembrie 2014, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin Încheierea din 20 februarie 2015, completul de filtru a constatat, în acord cu raportul întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a apreciat recursul declarat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, fixând termen de judecată pe fond a acestuia.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor invocate de recurentă, a apărărilor din întâmpinare, după reevaluarea materialului probator şi a dispoziţiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Intimata-reclamantă a supus controlului de legalitate Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare încheiat la 4 februarie 2013, înregistrat de către A.P.D.R.P., prin care s-a stabilit în sarcina reclamantei o creanţă bugetară în cuantum de 68.571,26 RON fără TVA, precum şi Decizia nr. 9.566 din 2 aprilie 2013 prin care autoritatea publică şi-a menţinut punctul de vedere referitor la creanţa bugetară stabilită, respingând contestaţia formulată împotriva procesului-verbal.

În esenţă, urmare a verificării efectuate în baza Notei de descoperire a unei nereguli din 4 decembrie 2012 emisă de Direcţia de Control şi Antifraudă cu privire la Proiectul "Înfiinţare depozit de cereale - localitatea Mădăraş, judeţul Satu Mare", beneficiar SC A. SRL, Contract de finanţare din 15 martie 2011, s-a constatat că beneficiarul a mărit valoarea contractului cu 109.700 euro, repartizând pe alte linii bugetare această valoare.

Mai concret, suma avizată în urma procesului de achiziţie de panouri solare şi montaj pentru proiectul mai sus menţionat a fost cu 30% mai mică decât cea propusă prin Studiul de fezabilitate şi aprobată în cadrul bugetului indicativ. Ulterior, a fost aprobată prin intermediul Notificării de acceptare a modificărilor financiare din 8 august 2011, relocarea acestei sume în valoare de 109.700 euro, de la subcap. 4.3. la subcap. 4.1., deşi această sumă a fost luată în calcul la punctarea proiectului pentru criteriul de selecţie S3 - Investiţii în energie regenerabilă şi astfel nu mai putea face obiectul realocării în cadrul bugetului indicativ.

Prima instanţă a apreciat că nu poate reţine concluziile notei de constatare procedând la anularea actelor administrative contestate.

Analizând în concret neregula reţinută prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare din 4 februarie 2013 de către A.P.D.R.P., Înalta Curte constată, mai întâi, că potrivit prevederilor art. 9 alin. (5) Anexa 1 - Contractul de finanţare din 15 martie 2011 "Valoarea ajutorului financiar nerambursabil aprobat şi prevăzut în contract nu poate fi majorată. Beneficiarul poate efectua modificări tehnice şi bugetare, în sensul relocării în liniile bugetare, dacă acestea nu schimbă scopul principal al proiectului şi modificarea se limitează la transferul de maxim 10% din suma înscrisă iniţial în cadrul bugetului între capitolele bugetare de cheltuieli eligibile. Beneficiarul va transmite autorităţii contractante bugetul modificat, prin intermediul unei notificări în care justifică modificarea, însoţit de devizul general şi devizul pe obiecte refăcut, în termen de 10 zile lucrătoare de la data modificării acestuia, fără a fi necesară încheierea unui act adiţional la contractul de finanţare".

În acord cu aceste prevederi contractuale, intimata-reclamantă a solicitat la data de 26 iulie 2011 cu Adresa înregistrată la A.P.D.R.P., aprobarea unei modificări bugetare determinată de scăderea preţurilor la panourile solare (subcap. 4.3.) şi creşterea preţurilor la materialele de construcţii (subcap. 4.1.), prin realocarea unei sume de 109.700 euro reprezentând 10% din suma alocată cheltuielilor eligibile de la subcap. 4.3 (4.3.16) la subcap. 4.1.

De menţionat că scopul principal al proiectului, precum şi suma totală eligibilă a proiectului au rămas aceleaşi.

Prin Notificarea de acceptare a modificărilor financiare înregistrată la data de 8 august 2011, recurenta-pârâtă a analizat cererea de amendare a contractului de finanţare, conform notei explicative şi memoriului justificativ înregistrate la C.R.P.D.R.P.G. - Satu Mare şi a fost de acord cu modificările solicitate de reclamantă.

În aceste condiţii, în mod judicios, judecătorul fondului a reţinut că în condiţiile în care art. 9.5 - Anexa 1 la contractul de finanţare nu prevede vreo restricţie cu privire la realocarea între liniile bugetare, singurele condiţii fiind să nu fie modificat scopul principal al proiectului şi modificarea să se limiteze la procentul de 10% din suma înscrisă iniţial în cadrul bugetului eligibil, concluziile notei de constatare sunt nelegale.

De altfel, recurenta-pârâtă nu contestă aceste aspecte, respectiv îndeplinirea celor două condiţii prevăzute în contractul de finanţare, însă susţine că în condiţiile în care la evaluarea proiectului, valoarea aferentă subcap. 4.3. a fost luată în considerare la punctarea proiectului pentru criteriul de selecţie S3 - Investiţii în energia regenerabilă, aceasta nu poate face obiectul realocării, singura soluţie acceptabilă în acest caz fiind diminuarea valorii contractului de finanţare cu suma respectivă.

În dezacord cu susţinerile recurentei, Înalta Curte reţine că posibilitatea relocării sumei în cadrul subcapitolelor din proiect este reglementată chiar de prevederile contractului de finanţare, care sub rezerva îndeplinirii condiţiilor privind menţinerea scopului proiectului şi procentul maxim de 10%, nu prevede nicio altă restricţie.

Această concluzie este susţinută de chiar atitudinea oscilantă a autorităţii pârâte, care iniţial este de acord cu cererea de amendare a contractului de finanţare, conform notei explicative şi memoriului justificativ, precizând că nu este necesară întocmirea unui act adiţional la contractul de finanţare, iar ulterior, consideră că reclamanta în calitate de beneficiar a nesocotit pe parcursul implementării proiectului, prevederile legale şi contractuale, săvârşind în acest fel o neregulă sancţionată prin obligarea sa la restituirea sumei de 68.571,26 RON fără TVA.

În aceste condiţii, este excesivă schimbarea de optică a autorităţii pârâte, având în vedere că prin decizia de soluţionare a contestaţiei se menţionează expres că prin realocarea sumei de la subcap. 4.3 la subcap. 4.1, s-a menţinut punctajul minim al Raportului de selecţie aferent sesiunii din 1 iunie 2010.

Prin urmare, soluţia instanţei de fond de anulare a actelor administrative contestate este legală şi temeinică.

Pentru considerentele expuse, în temeiul disp. art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ., va fi obligată recurenta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale să plătească intimatei SC A. SRL suma de 5.400 RON, cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale împotriva Sentinţei civile nr. 135 din 10 septembrie 2013 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurenta Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale să plătească intimatei SC A. SRL suma de 5.400 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 15 mai 2015.

Procesat de GGC - N