Transfer of civil case on legitimate suspicion: Supreme Court jurisdiction under Art. 142 CPC when parties are not Court of Appeal judges
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice declined its own jurisdiction and referred the case to the Court of Appeal of Suceava, which is the competent authority to adjudicate the matter. The dispute involved a party’s application to transfer a civil case from the Bucharest to Botoșani Tribunal to another court of equal rank based on legitimate suspicion, where the applicant argued that the Supreme Court had material jurisdiction under Article 142 of the Code of Civil Procedure, citing a prior Constitutional Court decision. The Court held that the specific Constitutional interpretation, which granted Supreme Court jurisdiction when a party held the status of a judge at the Court of Appeal, was inapplicable because the parties in the underlying case did not possess such judicial status. Relying on the principle that provisions on material jurisdiction are of public order and require strict interpretation, the Court ruled that under Article 142 of the Code of Civil Procedure, applications for transfer based on legitimate suspicion regarding first-instance or appellate courts fall within the exclusive competence of the Court of Appeal with territorial jurisdiction over the requesting court.
Legislator headnote
AI generatedart. 142 C. proc. civ, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012, art. 142 alin. (1) C. proc. civ, art. 130 alin. (2) C. proc. civ; Transfer of civil case on legitimate suspicion: Supreme Court jurisdiction under Art. 142 CPC when parties are not Court of Appeal judges: Astfel, prin respectiva decizie, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 142 alin. (1) teza I şi art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt neconstituţionale, iar competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu curţii de apel, în măsura în care motivul de bănuială legitimă invocat se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părţile dosarului a cărui strămutare se solicită.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 568/2016
Asupra cauzei de faţă constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 16 februarie 2016, petentul A. a solicitat strămutarea Dosarului nr. x/3/2015 al Tribunalului Botoşani, de la această instanţă, la o altă instanţă egală în grad, pe motive de bănuială legitimă. Totodată, a invocat faptul că aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie competenţa materială de soluţionare a cauzei, având în vedere dispoziţiile art. 142 C. proc. civ., în interpretarea dată prin Decizia nr. 558/2014, pronunţată de Curtea Constituţională.
Conform verificărilor efectuate în sistemul informatic Ecris, dosarul ce face obiectul cererii de strămutare de faţă a fost înregistrat pe rolul instanţelor de judecată la data de 14 aprilie 2015, dată în raport cu care sunt aplicabile dispoziţiile C. proc. civ., adoptat prin Legea nr. 134/2010, având în vedere dispoziţiile art. 24 şi art. 25 N.C.P.C. şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.
Potrivit art. 142 alin. (1) C. proc. civ., „cererea de strămutare întemeiată pe motive de bănuială legitimă este de competenţa curţii de apel, dacă instanţa de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripţia acesteia (...)".
Se reţine că, în cauză, în susţinerea cererii de strămutare deduse judecăţii au fost invocate, aşa cum s-a arătat anterior, motive de bănuială legitimă, iar cererea este formulată cu privire la un dosar înregistrat ulterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ. pe rolul Tribunalului Botoşani, instanţă aflată în circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Suceava.
Totodată, Înalta Curte constată că nu se aplică în prezenta cauză Decizia Curţii Constituţionale nr. 558/2014.
Astfel, prin respectiva decizie, Curtea Constituţională a reţinut că dispoziţiile art. 142 alin. (1) teza I şi art. 145 alin. (1) teza I C. proc. civ. sunt neconstituţionale, iar competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar nu curţii de apel, în măsura în care motivul de bănuială legitimă invocat se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părţile dosarului a cărui strămutare se solicită.
În cauză însă, părţile din dosarul a cărui strămutare se solicită, nu au calitatea de judecători la curtea de apel competentă să soluţioneze cererea de strămutare.
În plus, nu pot fi interpretate extensiv dispoziţiile art. 142 C. proc. civ. ce reglementează o competenţă materială, de ordine publică, de strictă interpretare.
Pentru aceste considerente, în aplicarea dispoziţiilor art. 131, raportat la art. 130 alin. (2) C. proc. civ. şi la art. 142 C. proc. civ., instanţa competentă material a soluţiona cauza este Curtea de Apel Suceava, instanţă în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competenţă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competenţa de soluţionare a cererii formulate de petentul A., prin care solicită strămutarea judecării procesului civil ce formează obiectul Dosarului nr. x/3/2015 al Tribunalului Botoşani, în favoarea Curţii de Apel Suceava.
Fără cale de atac.
PronuntatLîn şedinţă publică, astăzi 15 martie 2016.