Correction of prison sentence expiry date in mutual recognition enforcement and withdrawal of appeal

Decizia nr. 1711/2015

Deliberând asupra contestaţiei de faţă, în baza actelor de la dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 190/F din 30 octombrie 2015 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, în baza art. 598 alin. (1) lit. c) şi d) C. proc. pen., s-a admis contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat la Compartimentul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, privind sentinţa penală nr. 13 CC din 21 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în Dosarul nr. x/42/2015 şi în consecinţă:

Executarea pedepsei de 5.110 zile închisoare, aplicată inculpatului A., prin sentinţa penală nr. 27 din 29 REG.SENT. pronunţată la data de 11 iunie 2009 de Curtea cu Juraţi de Apel din Roma - Republica Italia, definitivă la 12 octombrie 2009 şi recunoscută de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa penală nr. 13 CC din 21 mai 2015, a început la data de 18 aprilie 2006 şi urmează să expire la termen.

Din această pedeapsă, se va deduce perioada executată de la 18 aprilie 2006 la zi, precum şi 585 zile închisoare, câştigate de condamnat, potrivit legislaţiei italiene, în perioada 18 aprilie 2006 - 03 octombrie 2014, conform certificatului depus la dosarul cauzei de autorităţile judiciare italiene şi prevăzut de art. 4 din Decizia - Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

În baza art. 5 lit. f) din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, s-a dispus plata sumei de 130 RON, onorariu apărător din oficiu, ce se va achita din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a constatat că, judecătorul delegat la Compartimentul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, a sesizat instanţa, în temeiul art. 595 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., cu prezenta contestaţie la executare, referitoare la sentinţa penală nr. 13 CC din 21 mai 2015, susţinând că în această hotărâre s-a trecut data începerii executării pedepsei aplicate inculpatului A., ca fiind 18 aprilie 2006, urmând să expire la 10 septembrie 2019, însă, Penitenciarul Bucureşti - Rahova, cu adresa din 09 septembrie 2015, menţionează că pedeapsa expiră la termen, la data de 13 aprilie 2020.

Din oficiu, s-a dispus ataşarea dosarului de fond.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa de fond a reţinut următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 13CC din 21 mai 2015 a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, şi în consecinţă:

În baza art. 150 şi urm. din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 300/2013, a fost recunoscută sentinţa penală nr. 27/2009 Reg.Sent. pronunţată la 11 iunie 2009 de Curtea cu Juraţi de Apel din Roma - Republica Italia, definitivă la 12 octombrie 2009 privind condamnarea numitului A., în prezent deţinut în Casa de Detenţie din Potenta - Italia, la o pedeapsă de 5.110 zile închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 110, art. 575 şi art. 5774, respectiv art. 110, art. 423, art. 51 alin. (2) C. pen. italian, fapte din 15 ianuarie 2007, descrise în considerentele prezentei hotărâri şi având drept corespondent art. 188 alin. (1) rap. la art. 189 alin. (1) lit. d) C. pen. român.

În baza art. 154 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 300/2013, s-a dispus executarea în România şi transferarea persoanei condamnate, într-un penitenciar din România, în vederea executării pedepsei de 5.110 zile închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 27/29 Reg.Sent. pronunţată la data de 11 iunie 2009 de Curtea cu Juraţi de Apel din Roma - Republica Italia, definitivă la 12 octombrie 2009, menţionată de statul emitent.

S-a dedus din pedeapsa de 5.110 zile închisoare, timpul executat de la 18 aprilie 2006 la zi şi s-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei de 5.110 zile închisoare, pentru săvârşirea infracţiunilor mai sus menţionate, urmând a se efectua comunicarea sentinţei, instituţiilor prevăzute la art. 154 alin. (12) din Legea nr. 302/2004 modificată.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

S-a dispus plata sumei de 300 RON, onorariu apărător din oficiu din fondul Ministerului Justiţiei în contul Baroului Prahova.

Instanţa de fond a reţinut că, potrivit art. 598 alin. (1) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:

c). - când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.

În speţă, în considerentele şi dispozitivul sentinţei penale nr. 13 CC din 21 mai 2015 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în Dosarul nr. x/42/2015, dar şi în mandatul de executare a pedepsei închisorii, s-a menţionat în mod greşit că pedeapsa de 5.110 zile închisoare, a început la data de 18 aprilie 2006, urmând să expire la 10 septembrie 2019, când în realitate, aceasta expiră în termen, la data de 13 aprilie 2020.

Din acest punct de vedere, contestaţia la executare formulată de judecătorul delegat la Biroul Executări Penale din cadrul Curţii de Apel Ploieşti, este întemeiată şi va fi admisă în baza art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., în sensul că, într-adevăr, pedeapsa de 5.110 zile închisoare aplicată persoanei private de libertate A., a început la data de 18 aprilie 2006, urmând să expire la termen, respectiv la data de 13 aprilie 2020.

Cu ocazia verificării actelor şi lucrărilor dosarului, instanţa de fond a constatat că din această pedeapsă (5.110 zile închisoare) urmează să se deducă, conform art. 598 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., perioada executată de la 18 aprilie 2006 la zi, precum şi 585 zile închisoare, câştigate de condamnat, potrivit legislaţiei italiene, în perioada 18 aprilie 2006 - 03 octombrie 2014, conform certificatului depus la dosarul cauzei de autorităţile judiciare italiene şi prevăzut de art. 4 din Decizia - Cadru 2008/909/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008, privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce a hotărârilor judecătoreşti în materie penală, care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană.

Împotriva sentinţei penale nr. 77 din 20 octombrie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în termen legal, condamnatul A. a formulat contestaţie.

La termenul de judecată din 14 decembrie 2015, condamnatul A. a învederat instanţei că înţelege să-şi retragă contestaţia formulată.

Având în vedere dispoziţiile art. 406 C. proc. civ., aplicabile potrivit disp. art. 2 C. proc. civ. şi în procesul penal, Înalta Curte va lua act de manifestarea de voinţă a condamnatul A., în sensul retragerii contestaţiei formulată împotriva sentinţei penale nr. 77 din 20 octombrie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatorul condamnat la plata sumei de 460 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea contestaţiei formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 77 din 20 octombrie 2015 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 460 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 260 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 decembrie 2015.