Adverse possession claim barred by exhaustion of jurisdictional degrees: inadmissibility of double appeal against final appellate decision
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the defendant's appeal as inadmissible, thereby leaving the Court of Appeal's decision nullifying the previous recusal order in force and confirming that the underlying property claim had already exhausted all available judicial instances. The case involved a civil dispute where the plaintiff sought to recognize ownership of land through adverse possession and compel the defendant to release the property, which the first instance rejected and the appellate court partially admitted, reducing the claimed area. The decisive legal basis was the exhaustion of jurisdictional degrees under the 1992 Law on the Organization of the Judiciary and the Code of Civil Procedure, which prohibits filing a "recusal on a recusal" (recurs la recurs) once the ordinary appeal route has been fully traversed by the Supreme Court, thereby rendering any subsequent appeal against the final appellate decision procedurally barred.
Legislator headnote
AI generatedAdverse possession claim barred by exhaustion of jurisdictional degrees: inadmissibility of double appeal against final appellate decision: În consecință cauza a parcurs toate gradele de jurisdicție existente în sistemul judiciar român (fond, apel, recurs) așa cum este organizat prin Legea nr. 92/1992, art. 19-25 și C. proc. civ. art.1-3.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 1147 pe rolul Judecătoriei Buftea la data de 31 ianuarie 2002 reclamanta B.G. a chemat în judecată pe pârâtul C.P. solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate calitatea sa de proprietară a terenului în suprafață de 340 mp. aferent casei în care locuiește, din Comuna Otopeni, a solicitat și obligarea pârâtului să-i elibereze acest teren.
La data de 15 februarie 2002 reclamanta și-a precizat acțiunea revendicând terenul în litigiu pe care l-a dobândit prin uzucapiune.
Judecătoria Buftea, prin sentința civilă nr. 635 din 22 februarie 2002, a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel reclamanta, criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.
Tribunalul București, secția III – a, prin decizia civilă nr. 1267 A din 14 iunie 2002, a admis apelul, a schimbat în parte sentința apelată în sensul că admite în parte acțiunea.
A constatat că reclamanta este proprietara suprafeței de 300 mp. teren.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
Prin decizia civilă nr. 2281 din 25 octombrie 2002, Curtea de Apel București, secția IV, a constatat nul recursul formulat de către pârâtul C.P. împotriva deciziei pronunțate de către tribunal.
Pârâtul a declarat un alt recurs și împotriva deciziei pronunțate de Curtea de apel.
Recursul este inadmisibil pentru următoarele considerente:
Este de reținut că acțiunea care constituie obiectul prezentei cauze a fost soluționată de prima instanță de judecătorie, apoi, apelul declarat împotriva sentinței pronunțate de către judecătorie a fost soluționat de către tribunal, iar recursul declarat împotriva deciziei tribunalului a fost soluționat de către Curtea de apel, care a pronunțat o hotărâre irevocabilă.
În consecință cauza a parcurs toate gradele de jurisdicție existente în sistemul judiciar român (fond, apel, recurs) așa cum este organizat prin Legea nr. 92/1992, art. 19-25 și C. proc. civ. art.1-3.
Astfel fiind, este inadmisibil să se formuleze un nou recurs, care ar fi „recurs la recurs”, deci urmrează a respinge ca inadmisibil recursul formulat de către pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil, recursul declarat de pârâtul C.P. împotriva deciziei nr. 2281 din 25 octombrie 2002 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2003.