Constitution of Securitate Collaborator Status Upheld: Appeal Dismissed for Failure to Prove Absence of Infringement on Fundamental Rights

Decizia nr. 715/2015

Asupra recursului de faţă.

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

1. Circumstanţele cauzei;

2. Hotărârea primei instanţe;

Prin sentinţa nr. 3030 din 10 octombrie 2013. Curtea de Apel Bucureşti, secţia a Vlll-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de A. şi a constatat calitatea pârâtului B. de colaborator al Securităţii.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut în esenţă următoarele aspecte:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 06 iulie 2012 sub nr. x/2/2012 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul B. solicitând să se constate calitatea acestuia de colaborator al securităţii.

Excepţia inadmisibilităţii invocată de pârât nu reprezintă o veritabilă excepţie procesuală, respectiv de mijloc prin care se tinde la împiedicarea judecării pe fond a cauzei, prin invocarea acesteia pârâtul susţinând neîndeplinirea condiţiilor cumulative pentru a se ajunge la concluzia că a colaborat cu Securitatea.

S-a reţinut că la data de 20 aprilie 1985 pârâtul a semnat un angajament olograf din care reiese că a acceptat colaborarea în secret cu organe ale Securităţii sub numele conspirativ,’’Uţu" (fila 39). În acest context, s-a reţinut că în cuprinsul raportului de expertiză grafică întocmit în cauză s-a concluzionat că acest angajament a fost scris de pârâtul B.. Însă nu s-a putut stabili dacă şi semnătura a fost executată sau nu de acesta, menţionându-se că această semnătură nu poate fi atribuită pârâtului, precum şi împrejurarea că aceasta nu poate fi exclus ca posibil autor (verso fila 233 şi fila 234). Cu toate acestea, din coroborarea împrejurării că pârâtul este cel care a scris angajamentul cu împrejurarea că notele informative aflate la filele 114, 115 şi 117 din Dosarul A. nr. x şi nota informativă aliată la fila 74 din Dosarul A. nr. x. vol. 2. au fost scrise de acesta, aşa cum s-a concluzionat în raportul de expertiză grafică (fila 234). instanţa a apreciat că rezultă Iară urmă de îndoială că semnătura efectuată pe angajamentul depus la dosar aparţine pârâtului.

Mai mult. instanţa a reţinut că însuşi pârâtul a recunoscut faptul că a făcut declaraţii organelor de Securitate. însă a circumstanţiat acest fapt prin precizarea că informaţiile furnizate vizau fie lapte de natură să afecteze siguranţa naţională, fie fapte de destabiliza climatul de rigoare din cadrul unei închisori.

Ulterior semnării angajamentului, pârâtul a furnizat benevol informaţii referitoare la un deţinut de la Penitenciarul Gherla, care ar avea un comportament ostil regimului

Din probele administrate în cauză de reclamant, a rezultat că prima condiţie impusă de dispoziţiile legale precizate este îndeplinită, pe parcursul colaborării cu organele de Securitate, pârâtul furnizând informaţii sub formă de note scrise despre atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

În raport de conţinutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, s-a reţinut că prin informaţiile furnizate, pârâtul a denunţat atitudini considerate a fi potrivnice regimului totalitar, iar acestea vizau îngrădirea dreptul la libertatea de exprimare a persoanei vizate în notele informative întocmite ca urmare a angajamentului de colaborare cu structurile Securităţii, fiind de natură a atrage consecinţe negative asupra persoanei indicate. Astfel, pârâtul a dat informaţii cu privire la deţinutul Achim Gheorghe. precizând că. atunci când la radio sunt difuzate cântece patriotice dă cu pumnul în difuzor şi înjură politica partidului şi pe şeful statului. iar în cameră vorbeşte despre ţările capitaliste şi nivelul ridicat de trai din aceste ţări comparativ cu ţara noastră.

Nu în ultimul rând. instanţa a observat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008. care reglementează o situaţie în care persoana care a furnizat informaţii Securităţii nu este considerată colaborator.

În acest sens. instanţa reţine că pentru a fi incidente aceste prevederi, este necesar ca informaţiile să fi fost cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului. în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată. Or. în cauza de faţă. reclamantul nu a fost judecat şi condamnat pentru motive politice, ci pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în paguba avutului public, nefiind îndeplinită situaţia premisă prevăzută de textul legal anterior citat.

3. Motivele de recurs înfăţişate de recurentul-pârât împotriva sentinţei civile nr. 3030 din 10 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs B. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Recurentul a criticat hotărârea instanţei de fond. susţinând în esenţă că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile O.U.G. nr. 24/2008 potrivit cu care trebuie să stabilească că pârâtul, prin activitatea depusă, nu a încălcat drepturile şi libertăţile unei persoane.

Reiterând susţinerile din faţa primei instanţe, recurentul a menţionat că nu a semnat un angajament cu Securitatea, invocând totodată şi presiunea exercitată asupra sa în cadrul Penitenciarului Gherla, ca deţinut, precum şi faptul că a informat verbal cu privire la aspecte din camera de detenţie, aspecte ce erau de altfel cunoscute.

De asemenea. recurentul a susţinut că informaţiile furnizate nu au avut ca efect sancţionarea deţinuţilor, ci menţinerea unui climat de disciplină în camerele de detenţie şi la locurile de muncă, nefiind aplicate nici un fel de sancţiuni deţinuţilor.

Recurentul a precizat că prin atitudinea sa şi prin participarea activă la Revoluţia din Decembrie 1989. îndreptată împotriva regimului totalitar comunist, se poate reţine că nici în perioada anterioară, intenţia sa nu a fost .dirijată" pentru menţinerea acestui regim, ci dimpotrivă, pentru înlăturarea definitivă a acestuia.

II. Considerentele înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte, examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs formulate şi în raport de actele şi lucrările dosarului dar şi de prevederile legale incidente, incluzând art. 3041 C. proc. civ., constată că nu este incident în cauză nici un motiv de casare sau de modificare a sentinţei atacate. în considerarea celor în continuare arătate.

I. Argumentele de fapt şi de drept relevante. în speţă, după cum rezultă din cererea de chemare în judecată, recurentul-pârât B. fost verificat sub aspectul existenţei calităţii de lucrător sau colaborator al Securităţii. în virtutea calităţii sale de deţinător al titlului de luptător pentru victoria revoluţiei din decembrie 1989. În baza art. 3 lit. z) coroborat cu art. 5 alin. (1) teza a ll-a din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008.

Prima instanţă, după analizarea amplului material depus în probaţiune de către A. - note informative, rapoarte - a conchis în sensul că este întrunită ipoteza normei legale cuprinse în art. 2 lit. b) teza a I-a din O.U.G. nr. 24/2008 pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii, în privinţa pârâtului.

Aceasta este şi concluzia instanţei de recurs.

Reevaluând probele administrate de către prima instanţă, prin prisma criticilor recurentului. Înalta Curte constată că în speţă s-a dovedit îndeplinirea tuturor condiţiilor legale necesare pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.

Astfel, din definiţia legală cuprinsă în corpul reglementării indicate. rezultă că este colaborator al Securităţii .persoana care a furnizat informaţii indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fondamentale ale omului".

Fără a mai evoca conţinutul ansamblului probator prezentat în cauză, care include note informative semnate olograf de către recurentul-pârât, note de analiză şi rapoarte de informare. Înalta Curte constată că o parte semnificativă din informările pe care acesta le-a făcut a prezentat interes pentru organele de securitate, au fost apreciate şi exploatate, aspecte care se circumscriu dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind evident că reflectau atitudini ostile regimului comunist şi în acelaşi timp. generau o stare de pericol asupra persoanelor vizate, identificate cu nume, prenume, etc.

Legea nu impune ca efectele negative să se fi produs efectiv, fiind suficient ca informaţiile,.să vizeze" îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, iar informaţiile oferite de către recurent aveau. în mod evident. această calitate.

Totodată, recurentul, nu a dovedit că persoanele urmărite ar fi fost pe punctul de a comite o infracţiune sau de a destabiliza ordinea publică, pentru a fi supuse intruziunii în viaţa sa privată.

2. Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs;

Conchizând. Înalta Curte reţine că în cauză nu au fost identificate motive de modificare ori casare a sentinţei reeurate. motiv pentru care. în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de B. împotriva sentinţei civile nr. 3030 din 10 octombrie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VlII-a contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 februarie 2015.