Eligibility of financial capacity indicators for EU co-financing applications

Decizia nr. 3578/2012

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Procedura în faţa primei instanţe;

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 10 august 2010, sub nr. x/2/2010, reclamanta SC A. SRL a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B. - Organism Intermediar pentru C.: anularea Deciziei nr. 5/CSC din 10 iunie 2010 emisa de parata prin care i s-a respins contestaţia formulată pe cale administrativă în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului şi legislaţia europeană; anularea scrisorii de respingere tehnico-financiară din 17 mai 2010 privind proiectului depus (Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice" - C.C.E. 2007-2013), ca fiind data cu încălcarea prevederilor Ghidului solicitantului, legislaţiei comunitare in vigoare, precum si a actelor subsecvente, respectiv raportul tehnico - financiar; obligarea paratei la reevaluarea cererii de finanţare în raport de prevederile Ghidului solicitantului şi a dispoziţiilor legale în materie şi, pe cale de consecinţă, aprobarea finanţării.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a depus cererea de finanţare însoţită de documentele aferente, iar prin scrisoarea de clarificare din 20 noiembrie 2009, în conformitate cu Instrucţiunea din 07 septembrie 2009 a Autorităţii de Management pentru Programul Operațional Sectorial - C.C.E., i s-a solicitat sa transmită cel puţin "2 oferte de preţ în original pentru elementele de cost corespunzătoare pct. 3 și 4 din tabelul 4.1 al cererii de finanţare, astfel încât sa rezulte modul in care a estimat acest buget".

A arătat reclamanta că s-a conformat, depunând documentele solicitate, deşi consideră că prin această Instrucţiune se solicită date suplimentare fata de Ghid.

A mai susţinut reclamanta că, în condiţiile în care, ulterior, i s-a emis scrisoarea de aprobare administrativă şi a eligibilităţii proiectului din 17 mai 2010 prin care i s-a făcut cunoscut că proiectul „îndeplineşte criteriile administrative si de eligibilitate stabilite de către Ghid”, apare ca nelegală scrisoarea de respingere a proiectului mai sus menţionat, care i-a fost comunicată din aceeaşi dată, 17 mai 2010 de Serviciul Evaluare si Selecţie din cadrul O.I.-C., însoţită de motivarea respingerii.

A precizat reclamanta că împotriva acestei scrisori de respingere a formulat contestaţie la data de 27 mai 2010, respinsă prin Decizia nr. 5/CSC din 10 iunie 2010 a paratei.

În combaterea acestei decizii şi a scrisorii de respingere, reclamanta a afirmat că menţiunile făcute în scrisoarea de respingere tehnico-financiară în ceea ce priveşte neacoperirea finanţării nerambursabile prin implementarea proiectului şi creşterea cu 5% a cifrei de afaceri sunt nefondate şi nelegale, deoarece în ghidul solicitantului menţiunile de mai sus nu sunt definite ca şi criterii de eligibilitate.

Din examinarea Ghidului solicitantului se observă că nu există alte condiţii sau documente de prezentat, în afară de declaraţia de angajament. Nu există criterii legate de mărimea cifrei de afaceri a solicitantului şi/sau faţă de mărimea profitului său.

De asemenea, nu exista prevederi în Ghidul solicitantului referitoare la un raport dintre rezultatele exerciţiului financiar precedent si rezultatele parţiale la data depunerii proiectului.

Cu toate acestea comisia de soluţionare a contestaţiei a avut in vedere asemenea criterii ce nu sunt prevăzute in ghid, încălcând dreptul reclamantei de a accede la fondurile comunitare pentru C. şi toate principiile regulamentelor europene de accesare a acestor fonduri.

La data de 14 decembrie 2010, pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei ca neîntemeiată şi menţinerea ca temeinică şi legală atât a Deciziei nr. 5/CSC din 10 iunie 2010, cât şi a Deciziei comisiei de evaluare tehnică conform raportului de evaluare tehnică.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 2272 din 23 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulata de SC A. SRL, în contradictoriu cu pârâtul B. - Organism Intermediar pentru C., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că proiectul depus de reclamantă a parcurs prima etapă a evaluării, cea de evaluare din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii unde proiectul a fost declarat admis în faza următoare de evaluare (admitere pentru care era suficient să îndeplinească cumulativ criteriile din anexa 3 - Grila de verificare), aspect care i-a fost comunicat prin scrisoarea din 17 mai 2010.

În a doua etapă, aceea a evaluării tehnico-financiare, proiectul a fost examinat de 2 evaluatori experţi, conform cap. III pct. 6.2. din Ghid, pe baza Grilei de evaluare tehnică şi financiară prevăzută în anexa 4 a Ghidului, în final fiind respins cu motivarea că din datele sale, creşterea prognozată a cifrei de afaceri ca urmare a implementării proiectului nu acoperă valoarea finanţării nerambursabile.

Or, în vreme ce Comisia de evaluare nu s-a situat în afara reglementării europene şi nici a celei interne şi şi-a argumentat decizia de respingere cu date concrete rezultate din chiar proiectul depus de reclamantă, aceasta din urmă nu a făcut vreo dovadă că situaţia sa financiară ar fi fost reţinută în mod greşit de Comisie, mulţumindu-se să interpreteze de o manieră proprie dispoziţia din Ghid referitoare la condiţia esenţială ca solicitantul să fi obţinut profit în ultimul exerciţiu financiar înaintea depunerii cererii de finanţare, necorelând-o cu dispoziţiile referitoare la îndeplinirea celorlalte condiţii, cum este cea a capacităţii financiare amintite mai sus şi care este în strânsă legătură cu cifra de afaceri şi cu valoarea profitului.

Faţă de aceste împrejurări, Curtea a constatat că actele emise de pârâtă sunt temeinice şi legale, neimpunându-se desfiinţarea lor şi reevaluarea cererii de finanţare, motiv pentru care - în baza art. 18 şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 - va respinge acţiunea ca fiind neîntemeiată în raport cu dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Lege.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, reclamanta SC A. SRL a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, societatea recurentă prezintă istoricul cauzei şi invocă dispoziţiile legale incidente, susţinând că atât decizia de respingere a contestaţiei, cât şi scrisoarea de respingere tehnico-financiară sunt nelegale.

4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, criticile formulate de recurentă, precum şi de reglementările legale incidente, inclusive cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.

Astfel cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, recurenta-reclamantă a solicitat finanţare pentru Proiectul „Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea durabilă prin accesul la noi pieţe şi internaţionalizare a SC A. SRL”, depunând cererea însoţită de documentele necesare potrivit Ghidului solicitantului “Sprijin pentru accesul de noi pieţe şi internaţionalizare”, la Organismul Intermediar pentru C.

Proiectul depus de recurenta-reclamantă a parcurs prima etapă a evaluării, cea de evaluare din punct de vedere administrativ şi al eligibilităţii unde proiectul a fost declarat admis în faza următoare de evaluare (admitere pentru care era suficient să îndeplinească cumulativ criteriile din anexa 3 - Grila de verificare), aspect care i-a fost comunicat prin scrisoarea de aprobare administrativă şi a eligibilităţii proiectului din 17 mai 2010.

În a doua etapă, aceea a evaluării tehnico-financiare, proiectul a fost examinat de 2 evaluatori experţi, conform cap. III pct. 6.2. “Evaluarea tehnică şi financiară a proiectului” din Ghidul solicitantului, pe baza Grilei de evaluare tehnică şi financiară prevăzută în anexa 4 a Ghidului, în final fiind respins cu motivarea că din datele sale, creşterea prognozată a cifrei de afaceri ca urmare a implementării proiectului nu acoperă valoarea finanţării nerambursabile, fiind, astfel, încălcate prevederile cap. II.1.2 “Eligibilitatea proiectelor” potrivit cărora scopul şi obiectivele proiectului trebuie să vizeze creşterea competitivităţii întreprinderilor precum şi obiectivul Axei Prioritare 1 din cadrul Programul Operațional Sectorial - C.C.E. Acest lucru a fost comunicat intimatei-reclamante prin Scrisoarea de respingere tehnico financiară din 17 mai 2010.

Faţă de situaţia de fapt expusă, Înalta Curte constată că în mod corect instanţa de fond a apreciat faptul că nu este vorba de o contradicţie între actele emise de către intimatul-pârât, respectiv scrisoarea de aprobare administrativă şi a eligibilităţii proiectului din 17 mai 2010 şi scrisoarea de respingere tehnico financiară din 17 mai 2010, câtă vreme ele privesc rezultatele unor etape diferite de evaluare, iar îndeplinirea criteriilor administrative şi de eligibilitate ca rezultat al primei etape de evaluare a proiectului creează o vocaţie pentru solicitant de a parcurge şi cea de a doua etapa de evaluare tehnico-financiară, şi nu un drept al acesteia de a obţine şi finanţarea.

Sub aspectul criticilor aduse pe fondul scrisorii de respingere, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a dat o legală interpretare a dispoziţiilor înscrise în Ghidul solicitantului care prevede în cap. II“ Condiţii de eligibilitate a solicitantului proiectului”, II.1.1 “Criterii de eligibilitate a solicitantului“, pct. 4 lit. b) că: „capacitatea financiară are în vedere capacitatea solicitantului de a asigura contribuţia proprie la valoarea cheltuielilor eligibile, capacitatea de a asigura finanţarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului (inclusiv a cheltuielilor conexe proiectului) şi cea de asigurare a resurselor financiare necesare implementării corespunzătoare a proiectului până la rambursarea/ decontarea cheltuielilor eligibile”.

Astfel, în mod corect a apreciat instanţa de fond că respingerea proiectului se poate justifica prin raportare la cifra de afaceri a solicitantului, întrucât un astfel de criteriu apare prevăzut la pct. 4 lit. b) din cap. II al Ghidului Solicitantului, în condiţiile în care este de necontestat că verificarea capacităţii financiare, ca şi criteriu de eligibilitate a solicitantului, nu se poate face decât prin prisma analizei unor indicatori economici, înscrişi în bilanţul contabil al respectivei societăţi comerciale, printre care şi cifra de afaceri.

În consecinţă, Înalta Curte constată că instanţa de fond, printr-o analiză detaliată a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, şi printr-o interpretare justă a dispoziţiilor legale aplicabile raportului juridic dedus judecăţii, a apreciat că respingerea tehnico-financiară a proiectului reclamantei are o bază legală fundamentată, observând că atât Comisia de evaluare, cât şi ulterior, Comitetul de soluţionare a contestaţiilor, prin deciziile pronunţate, nu s-au situat în afara reglementării europene şi nici a celei interne, ci şi-au argumentat decizia de respingere a proiectului, respectiv a contestaţiei, cu date financiare concrete rezultate din chiar proiectul depus de către reclamantă, aceasta din urmă nefăcând vreo dovadă că situaţia sa financiară ar fi fost reţinută în mod greşit de către evaluatori, mulţumindu-se fie să facă referire la situaţia financiară a altor solicitanţi, fie să interpreteze de o manieră proprie dispoziţia din Ghid referitoare la capacităţii financiară amintită mai sus şi care este, fără echivoc, în strânsă legătură cu cifra de afaceri şi cu valoarea profitului.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamanta SC A. SRL, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinţei nr. 2272 din 23 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 septembrie 2012.