Public procurement penalty for alleged evaluation methodology and accelerated restricted bidding procedure violations

Decizia nr. 2651/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul căii de atac.

Obiectul recursului, declarat în termen legal de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, îl constituie Sentinţa nr. 728 din 4 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost admisă acţiunea promovată de reclamantul Municipiul Ploieşti, prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generala Programe Europene, a fost anulată Informarea privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 1 aferentă proiectului cod SMIS b şi Decizia de soluţionarea contestaţiei nr. 213 din 7 octombrie 2013 emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a diferenţelor neachitate, în conformitate cu cererea de rambursare nr. 1.

2. Motivele de casare invocate.

Recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., apreciind că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, respectiv a dispoziţiilor art. 75 alin. (1) şi art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006, precum şi a prevederilor art. 14 din H.G. nr. 925/2006.

A învederat recurentul că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că cele reţinute în Informarea privind plata cheltuielilor aprobate în cererea de rambursare nr. 1 aferentă proiectului cod SMIS b şi în Decizia de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 213 din data de 7 octombrie 2013 sunt neîntemeiate şi că, în speţă, UAT Municipiul Ploieşti a respectat legislaţia privind achiziţiile publice.

În procesul de verificare a cererii de rambursare nr. 1 Autoritatea de Management pentru POR a constatat abateri de la aplicarea prevederilor legislaţiei naţionale în materia achiziţiilor publice, iar în conformitate cu prevederile art. 6 şi art. 9 din O.U.G. nr. 6/2011 a aplicat o reducere procentuală de 10% din valoarea Contractului de servicii nr. 18050 din 14 octombrie 2010 încheiat de UAT Municipiul Ploieşti cu Asocierea SC A. SRL şi SC B. SRL, conform pct. 1.6 respectiv 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011.

Referitor la faptul că reclamanta recurentă UAT Municipiul Ploieşti a folosit factori de evaluare insuficient detaliaţi şi dificil de cuantificat, s-a relevat că potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) şi (2) din H.G. nr. 925/2006 în cazul în care criteriul utilizat este ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, astfel cum este prevăzut la art. 198 alin. (1) lit. a) din ordonanţa de urgenţă, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul, şi că algoritmul de calcul, precum şi factorii de evaluare a ofertelor, care vor fi luaţi în considerare în cazul aplicării criteriului ”oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”, se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi.

Or, din analizarea fişei de date a achiziţiei, recurentul a constatat că pentru factorii de evaluare nu a fost detaliat punctajul tehnic, astfel că nu permite verificarea modului de punctare a ofertanţilor, în vederea stabilirii corectitudinii procedurii de atribuire.

De asemenea, s-a susţinut de către recurent că reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, nu a respectat transparenţa în ceea ce priveşte punctarea factorilor de evaluare, fiind încălcate astfel prevederile art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006, în care se precizează că autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza, în documentaţia de atribuire algoritmul de calcul, sau metodologia concretă de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice financiare prezentate de ofertanţi (..).

De aceea, a considerat recurentul că lipsa unui algoritm de calcul pentru fiecare factor de evaluare, în baza căruia să se realizeze evaluarea ofertelor, poate duce la subiectivism şi arbitrariu în acordarea punctajelor.

Referitor la chestiunea accelerării procedurii de achiziţie publică, recurentul a apreciat că situaţia economică şi gradul slab de absorbţie a fondurilor structurale (sub 9% la nivel naţional) care au fost invocate ca motiv al accelerării nu constituie argumente de extremă urgenţă, astfel că prin reducerea termenului limită de depunere a ofertelor la 17 zile au fost încălcate prevederile art. 75 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit cărora ”fără a aduce atingere prevederilor art. 71, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziţie publică este egală sau mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunţului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puţin 52 de zile”.

Recurentul a mai făcut trimitere şi la dispoziţiile art. 83 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 34/2006, şi a susţinut că nu se poate reţine susţinerea reclamantului referitoare la gradul slab de absorbţie existent cu mai bine de cinci ani înainte de data limită de finalizare a Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, ca fiind un motiv de extremă urgenţă.

S-a subliniat că, în conformitate cu prevederile art. 3 din Ordinul ANRMAP nr. 51/2009, decizia de a aplica procedura de licitaţie restrânsă trebuie să ia în considerare numărul şi dificultăţile de pregătire a documentelor solicitate pentru îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi complexitatea contractului care urmează să fie atribuit, astfel încât accelerarea procedurilor să nu reprezinte un impediment major pentru depunerea unor candidaturi/oferte corespunzătoare de către un număr suficient de operatori economici.

În concluzie, prin alegerea acestei proceduri de atribuire, reclamanta, în calitate de autoritate contractantă, nu a ţinut cont de complexitatea contractului (valoarea maximă estimată 12.000.000 euro) care urma a fi atribuit şi nu a depus toate diligenţele necesare pentru depunerea unor candidaturi/oferte corespunzătoare de către un număr suficient de operatori economici (doar o singură ofertă a fost considerată conformă).

În raport de toate cele mai sus expuse, recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea Sentinţei civile nr. 728 din 4 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi, în urma rejudecării fondului, respingerea ca neîntemeiată a acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta UAT Municipiul Ploieşti.

3. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru, în condiţiile art. 493 C. proc. civ.

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 18 decembrie 2014, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din data de 26 februarie 2015 completul filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi pe cale de consecinţă a admis în principiu recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 728 din data de 4 martie 2014 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, şi a fixat termen de judecată a fondului recursului, în şedinţă publică, pentru data de 25 iunie 2015, cu citarea părţilor.

4. Analiza motivelor de casare.

Înalta Curte constată că motivul de casare invocat de recurentul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nu este fondat, instanţa de fond procedând în mod întemeiat, urmare aplicării şi interpretării corecte a normelor de drept material la circumstanţele de fapt ale cauzei, pe deplin stabilite, la admiterea acţiunii promovate de UAT Municipiul Ploieşti prin Primar, la anularea Informării privind plata cheltuielilor aprobate prin cererea de rambursare nr. 1 aferentă proiectul cod SMIS b şi a Deciziei de soluţionare a contestaţiei administrative nr. 213 din 7 octombrie 2013, ambele emise de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi la obligarea pârâtului la plata către reclamantă a diferenţelor neachitate, în conformitate cu cererea de rambursare nr. 1.

Judecătorul fondului a reţinut judicios, cât priveşte prima abatere imputată autorităţii contractante, aceea de încălcare a prevederilor art. 199 alin. (4) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, detaliate prin art. 14 din H.G. nr. 925/2006, că sunt satisfăcute exigenţele legale de claritate şi detaliere, fiind pe de o parte clar că se punctează aspectele relevante identificate şi că se depunctează cele de natură a întârzia atingerea obiectivelor sau omiterile de această natură, şi, pe de altă parte, că împrejurarea că identificarea aspectelor care se punctează şi a celor care se depunctează este lăsată la latitudinea membrilor comisiei de evaluare nu echivalează cu lipsa unui algoritm de calcul.

S-a statuat în mod just, de asemenea, de către prima instanţă, referitor la cea de-a doua abatere reţinută în sarcina reclamantei UAT Municipiul Ploieşti, constând în încălcarea prevederilor art. 83 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 prin neindicarea unor motive de urgenţă apte a justifica accelerarea procedurii de licitaţie restrânsă, că autoritatea contractantă, pe de o parte, a motivat urgenţa prin nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire a acordului-cadru privind servicii de consultanţă şi proiectare tehnică pentru accesarea fondurilor europene, şi, pe de altă parte, că această urgenţă a fost şi demonstrată, în condiţiile legii, gradul slab de absorbţie a fondurilor structurale fiind menţionat doar ca criteriu contextual, pentru conturarea contextului economic în care s-a derulat procedura de atribuire.

În fine, Înalta Curte apreciază că sunt întemeiate şi argumentele primei instanţe în sensul că nu au fost încălcate de către autoritatea contractantă dispoziţiile art. 3 din Ordinul ANRMAP nr. 51/2009, întrucât într-adevăr recurentul pârât nu a invocat aspecte concrete privind eventuala dificultate de întocmire a documentaţiei de candidatură sau complexitatea contractului, valoarea estimată a contractului neputând constitui, prin ea însăşi, un argument al complexităţii acestuia, după cum nu poate fi relevantă nici împrejurarea că a fost considerată acceptabilă şi conformă o singură ofertă, atâta timp cât nu rezultă că motivele de neconformitate care au afectat celelalte candidaturi/oferte au fost generate de reducerea termenului de depunere a candidaturilor.

5. Hotărârea instanţei de recurs.

În raport de cele mai sus arătate, constatând că nu sunt întemeiate motivele de recurs invocate în cauză şi că este legală hotărârea atacată, se va dispune, în temeiul art. 496 C. proc. civ. şi a art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, respingerea ca nefondat a recursului declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 728 din 4 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 728 din 4 martie 2014 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 25 iunie 2015.

Procesat de GGC - LM