Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2223/2015 AI generated

State aid recovery for unauthorized change in poultry category upheld; appeal dismissed

Case Number Decizia nr. 2223/2015
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision that confirmed the legality of the administrative measure ordering the recovery of €1.05 million in state aid from a poultry farm company. The dispute concerned the cancellation of a voluntary commitment for bird welfare measures under Government Decision No. 838/2010, after the beneficiary unilaterally changed its production category from "heavy breed hens" to "broilers" without prior notification or authorization, violating the essential conditions of the multi-year agreement. Relying on Article 13(1) of Emergency Ordinance No. 14/2010 and Articles 19-20 of Government Decision No. 838/2010, the court held that the change constituted an infringement of the assumed obligations rendering the aid undue, rejecting the appellant's defenses regarding official advice, force majeure, and procedural errors, as the failure to notify the authority within the statutory deadline precluded any exemption from liability for the recovery of funds.

Legislator headnote

AI generated

art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ, art. 493 alin. (7) C. proc. civ, art. 309 alin. (5) C. proc. civ, art. 496 C. proc. civ; State aid recovery for unauthorized change in poultry category upheld; appeal dismissed: The dispute concerned the cancellation of a voluntary commitment for bird welfare measures under Government Decision No. 838/2010, after the beneficiary unilaterally changed its production category from "heavy breed hens" to "broilers" without prior notification or authorization, violating the essential conditions of the multi-year agreement. Relying on Article 13(1) of Emergency Ordinance No. 14/2010 and Articles 19-20 of Government Decision No. 838/2010, the court held that the change constituted an infringement of the assumed obligations rendering the aid undue, rejecting the appellant's defenses regarding official advice, force majeure, and procedural errors, as the failure to notify the authority within the statutory deadline precluded any exemption from liability for the recovery of funds.

Keywords

AI generated
state aid notification of the decision state liability administrative error agricultural law action by staff

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 496 C. proc. civ.

Procedural basis cited in the dispositive for dismissing the appeal as unfounded.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Decizia nr. 2223/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea Curţii de apel;

Prin sentinţa nr. 205 din 23 septembrie 2013 Curtea de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL având ca obiect anularea Deciziei de soluţionare a contestaţiei privind procesul verbal de constatare din 21 ianuarie 2013 şi a măsurii de recuperare a ajutorului de stat în sumă de 1.051.764,49 lei.

2. Recursul declarat de SC A. SRL;

Împotriva sentinţei primei instanţe a formulat recurs reclamanta SC A. SRL, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea şi trimiterea spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Recurenta a susţinut că:

- i s-a refuzat nelegal administrarea probei cu martori şi prin aceasta i s-a încălcat dreptul la apărare garantat de Constituţie şi Convenţia Europeană;

- s-au aplicat greşit normele de drept material; nu s-a observat că legea nu prevede în mod explicit interdicţia/procedura în cazul schimbării categoriei de păsări, referindu-se strict la respectarea celor 6 măsuri de bunăstare a păsărilor;

- societatea a fost indusă în eroare de unii angajaţi din cadrul B.-Centrul Judeţean Prahova, fiind consiliată în sensul că se poate schimba categoria păsărilor din fermă, cu îndrumarea de a semna un nou angajament; cu toate acestea, după mai mult de 7 luni s-a emis notificarea de respingere, însă dacă angajamentul era incorect nu trebuia înregistrat;

- la data efectuării controlului, cât şi la data emiterii actului administrativ, schema de ajutor de stat era suspendată iar prevederile H.G. nr. 838/2010 erau lipsite de efecte juridice, fiind emis Ordinul nr. 239/2012 şi, corelativ, Măsura 215 pentru bunăstarea păsărilor;

- decizia schimbării categoriei de păsări din fermă a fost determinată de un caz fortuit, constând în criza mondială şi problemele de pe piaţa avicolă din România; nu a avut intenţia de a frauda banul public, ci, dimpotrivă, de a avea o activitate profitabilă care să ajute economia.

3. Apărările intimaţilor

Intimatele Agenţia B. şi B. Prahova au formulat întâmpinări înregistrate la 17, respectiv, 18 decembrie 2013, cu conţinutul identic, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În esenţă, intimatele au arătat că la controlul de la faţa locului s-a constatat că recurenta nu are autorizaţie sanitar-veterinară pentru profilul de activitate „Găini rase grele” pentru care a încasat ajutorul de stat şi şi-a asumat voluntar Angajamentul din 30 noiembrie 2010, iar potrivit art. 4 lit. d) din H.G. nr. 838/2010 aceasta reprezintă o condiţie minimă şi continuă de elegibilitate. Practic, la locaţia din Albeşti Paleologu, judeţul Prahova s-a găsit o altă fermă, care desfăşoară o activitate cu un alt proces tehnologic decât cel iniţial, pentru care Direcţia Sanitar Veterinară a considerat necesară emiterea unei noi autorizaţii.

Cu toate că a încheiat un angajament multianual cu Centrul Județean B. Prahova nu a notificat-o cu privire la modificările survenite şi nu a solicitat, anterior acestora, vreun punct de vedere.

4. Procedura derulată în recurs;

Prin încheierea pronunţată la data de 20 februarie 2015 s-a constatat, conform raportului întocmit în cauză, că recursul îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi că nu poate fi soluţionat potrivit dispoziţiilor art. 493 alin. (5) şi (6) C. proc. civ.

Înalta Curte a admis în principiu recursul, dispunând ca judecata să se realizeze cu citarea părţilor, conform dispoziţiilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ.

Atât recurenta, cât şi intimata B. - Centrul Judeţean Prahova au formulat concluzii scrise, reiterându-şi principalele argumente prezentate anterior în sprijinul poziţiei lor procesuale.

5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor;

Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor recurentei, Înalta Curte constată că nu există motive pentru reformarea soluţiei curţii de apel.

Recurenta-reclamantă SC A. SRL a supus controlului de legalitate Decizia nr. 2165 din 7 martie 2013 prin care intimata-pârâtă B. Centrul Judeţean Prahova i-a respins contestaţia formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor şi stabilirea creanţelor bugetare din 21 ianuarie 2013, pentru debitul de 1.051.764,49 lei către bugetul naţional, la care se adaugă accesoriile aferente.

Curtea de apel a reţinut, în esenţă, că reclamanta nu şi-a respectat angajamentul de a utiliza ajutorul de stat acordat pentru categoria de păsări pentru care a aplicat, o perioadă de cinci ani, confirmând legalitatea soluţiei administrative de calificare a ajutorului ca fiind „necuvenit”, potrivit dispoziţiilor art. 13 alin. (1) din O.G nr. 14/2010.

La aceeaşi concluzie a ajuns şi Înalta Curte în urma propriului demers de aplicare a cadrului normativ incident cauzei, la situaţia de fapt.

Astfel, la data de 30 noiembrie 2010, recurenta a semnat documentul intitulat „Angajament asumat voluntar în favoarea bunăstării păsărilor conform prevederilor art. 4 lit. b) al H.G. nr. 838/2010 cu modificările şi completările ulterioare. Perioada 2010-2015 (inclusiv)”, prin care se obliga să respecte toate cele 6 măsuri prevăzute la art. 3 alin. (2) din H.G. nr. 838/2010, pentru „ferma de găini producţie rase grele” din com. Albeşti Paleologu, Judeţul Prahova.

În baza acestui angajament, recurenta a beneficiat de ajutor de stat, conform schemei prevăzute la art. 1 din H.G. nr. 838/2010 privind aprobarea normelor metodologice de acordare a ajutoarelor de stat pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, care la rândul său, implementează Liniile directoare comunitare privind ajutoarele în agricultură şi silvicultură în perioada 2007-2013, Regulamentul (Convenția Europeană) nr. 1.698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală, precum şi Regulamentul (Convenția Europeană) nr. 1974/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (Convenția Europeană) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European pentru Dezvoltare Rurală.

Contrar susţinerilor recurentei şi în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că schimbarea categoriei de păsări pentru care i s-a aprobat ajutorul de stat, din categoria „găini rase grele” în categoria „pui de carne” încalcă angajamentul asumat şi nu poate fi justificată prin raţiunile de natură economică invocate.

Categoria de păsări este indicată la Anexa nr. 1 a angajamentului ca fiind „găini reproducţie rase grele” şi reprezintă un element esenţial la calculul „sumelor acordate pentru acoperirea costurilor suplimentare şi a pierderii de venituri datorate aplicării măsurilor de bunăstare a păsărilor”. Conform Anexei nr. 1 la hotărârea de guvern menţionată, diferenţele dintre cele două categorii de păsări sunt, din perspectiva ajutorului acordat, semnificative: total lei pentru fiecare unitate din categoria asumată: 1.362,91 lei, în timp ce din categoria modificată: 721,77.

În acest cadru, depunerea de către recurentă, pe parcursul celui de-al doilea an vizat de angajament, a unei noi cereri iniţiale anuale (din 25 mai 2012), a unei noi autorizaţii sanitar-veterinare şi a unui nou angajament asumat voluntar în favoarea bunăstării păsărilor din 25 mai 2012 pentru o altă categorie de păsări are semnificaţia încălcării obligaţiilor asumate prin angajamentul precedent şi, corelativ, a determinării incidenţei prevederilor care reglementează recuperarea ajutorului de stat acordat necuvenit: art. 13 alin. (1) din O.G. nr. 14/2010 şi art. 19-20 din H.G. nr. 838/2010.

Recurenta nu se poate apăra invocând „sfaturile” primite de la funcţionarii B. şi nici cazul fortuit.

Trecând peste împrejurarea că societatea nu a fost în măsură să prezinte nici un mijloc de probă care să-i susţină afirmaţia că prepuşii B. - Centrul Judeţean Prahova i-ar fi indicat să procedeze în această manieră, Înalta Curte notează că până la data depunerii noii documentaţii, 25 mai 2012, recurenta nu a comunicat intimatelor intenţia sa de schimbare a categoriei de păsări deşi aceasta a necesitat - necontestat- modificarea tehnologiei de creştere a păsărilor sub mai multe aspecte şi un interval de timp semnificativ pentru adaptarea locaţiei şi a instalaţiilor existente.

Procedând astfel, recurenta şi-a asumat practic riscul ca în evaluarea noului angajament soluţia administrativă să îi fie defavorabilă, ceea ce s-a şi întâmplat, fără a putea să transfere responsabilitatea asupra autorităţii publice implicate în procedură, câtă vreme art. 41 din HG nr. 838/2010 interzice acordarea ajutoarelor de stat pentru măsurile deja aplicate.

La acest punct, instanţa de recurs mai reţine că nu este admisibilă proba cu martori (semnatarul celor două procese verbale de constatare a neregulilor şi funcţionarul care l-a supravegheat şi aprobat verbal pe reprezentantul recurentei), conform art. 309 alin. (5) C. proc. civ., în condiţiile în care scopul probei constă în a se demonstra că anterior întocmirii actelor atacate funcţionarii B. ar fi avut o altă optică decât cea exprimată în cuprinsul acestora.

În fine, nici invocarea „cazului fortuit” nu o poate exonera pe recurentă de răspundere. Fără a analiza dacă elementele invocate se pot circumscrie „cazului fortuit”, Înalta Curte constată că prin angajamentul asumat recurenta s-a obligat să anunţe în scris B. - Centrul Județean Prahova „orice modificare adusă datelor din prezentul angajament sau cazurile de forţă majoră în termen de 15 zile lucrătoare de la data producerii evenimentului sau maxim 10 zile calendaristice de la obţinerea documentelor justificative”.

Or, cum s-a reţinut deja, recurenta a anunţat schimbarea categoriei de păsări doar odată cu depunerea documentaţiei aferente pentru obţinerea unui nou ajutor de stat, nefiind preocupată de clarificarea situaţiei existente în privinţa ajutorului de stat aflat în derulare.

Este real că recurentei nu i s-a reproşat că a schimbat condiţiile în care a beneficiat de ajutorul de stat în scopul fraudării bugetului naţional şi nici nu s-au reţinut alte elemente cu conotaţii penale. Însă, cadrul normativ indicat anterior nu condiţionează restituirea ajutorului necuvenit de dovedirea unor asemenea împrejurări, fiind suficientă constatarea făcută la controlul de la faţa locului din 19 noiembrie 2012 în sensul schimbării categoriei de păsări pentru care s-a aprobat ajutorul de stat.

Cât priveşte emiterea în anul 2012 a unor acte administrative cu valoare normativă de către ministerul de resort, aceasta este lipsită de relevanţă, în condiţiile în care încălcările imputate au fost analizate prin prisma obligaţiilor asumate de recurentă şi a cadrului normativ în vigoare la momentul respectiv, H.G. nr. 838/2010 fiind în vigoare în întreaga perioadă de referinţă.

Pentru toate considerentele expuse, nefiind identificate motive apte să conducă la reformarea sentinţei atacate, în temeiul art. 496 C. proc. civ., se va respinge recursul de faţă, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de SC A. SRL împotriva sentinţei nr. 205 din 23 septembrie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 mai 2015.