Jurisdiction for judicial review of securities regulator's trading suspension as administrative act versus official interpretation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice ordered the remand of the case to the Bucharest Court of Appeal for merits review, effectively reversing the lower court's declination of jurisdiction and leaving the underlying suspension of securities trading unresolved. The dispute involved an administrative action challenging two National Securities Market Commission decisions that suspended the trading of a listed company's shares for 90 days and rejected a shareholder's objection, with the plaintiff seeking suspension and annulment of these acts. The decisive legal issue was material jurisdiction: the Court determined that the challenged decisions were individual administrative acts of law application rather than official interpretations of regulations, thereby excluding the special jurisdiction of the High Court under Article 7(6) of Government Emergency Ordinance No. 25/2002 and placing the case under the general competence of the Court of Appeal pursuant to Articles 2(1)(c) and 3(1) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 25/2002, art. 7 din O.U.G. nr. 25/2002, art. 3 pct. 1 C. proc. civ; Jurisdiction for judicial review of securities regulator's trading suspension as administrative act versus official interpretation: Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că deciziile în discuție sunt acte individuale, prin care pârâta C.N.V.M. a realizat și o interpretare a reglementărilor proprii și conform art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 25/2002, competența de a se pronunța asupra legalității actelor, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 27 mai 2003, reclamanta I.M. a solicitat suspendarea deciziilor nr. 778 din 6 martie 2003 și nr. 974 din 27 martie 2003, emise de C.N.V.M., prin care s-a dispus suspendarea de la tranzacționare a acțiunilor SC A.A. SA Tecuci, pentru o perioadă de 90 de zile.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că s-a adresat Bursei de Valori București, la 20 februarie 2003, în vederea reluării tranzacționării acțiunilor SC A.A. SA Tecuci, tranzacționare suspendată la 2 iulie 2001 și că la 11 martie 2003, Bursa de Valori a încunoștiințat-o că la 6 martie 2003, s-a emis decizia nr. 778, a C.N.V.M.
A formulat contestație, ce a fost respinsă prin decizia nr. 974/2003, iar ulterior, a solicitat anularea ambelor decizii, cerere respinsă din nou, ceea ce afectează grav drepturile de acționar ale reclamantei.
P.A. SA a formulat cerere de intervenție în interes propriu, în calitatea sa de acționar majoritar la SC A.A. SA Tecuci, menționând că deciziile în discuție o afectează grav.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 1308 din 10 septembrie 2003, a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare, în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că deciziile în discuție sunt acte individuale, prin care pârâta C.N.V.M. a realizat și o interpretare a reglementărilor proprii și conform art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 25/2002, competența de a se pronunța asupra legalității actelor, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ.
La această ultimă instanță, cauza s-a înregistrat sub nr. 3859/2003, iar completul de judecată a pus în discuție competența de soluționare a cauzei.
Prin decizia nr. 778 din 6 martie 2003, a C.N.M.V., s-au suspendat de la tranzacționare, acțiunile emise de SC A.A. SA Tecuci, începând cu data de 10 martie 2003, până la finalizarea litigiilor referitoare la majorările capitalului social, dar nu mai mult de 90 de zile lucrătoare, iar prin decizia nr. 974 din 27 martie 2003, a C.N.V.M., s-a respins contestația formulată de I.M.
Deciziile respective reprezintă acte administrative de autoritate, emise de C.N.V.M., în calitatea sa de autoritate administrativă autonomă pentru aplicarea și executarea dispozițiilor legale referitoare la valorile mobiliare.
Prin aceasta, pârâta nu a realizat o interpretarea oficială a propriilor reglementări și deci, actele juridice deduse judecății, au fost întocmite în exercitarea atribuțiilor de aplicare a legii, iar nu în exercitarea competențelor de interpretare oficială a reglementărilor emise.
Conform art. 7 alin. (6) și (7) din Anexa nr. 1 a O.U.G. nr. 25/2002, aprobată prin Legea nr. 514/2002, C.N.V.M. poate realiza, la cerere sau din oficiu, interpretarea oficială a tuturor reglementărilor emise de aceasta, aplicabile entităților reglementate și supravegheate, iar în caz de litigiu, actele individuale de interpretare a reglementărilor pot fi atacate cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ.
Instanța de fond a calificat greșit natura juridică a deciziilor contestate prin acțiune și a aplicat fără temei, norma specială de competență materială cuprinsă în art. 7 din O.U.G. nr. 25/2002, fără a avea în vedere că obiectul pricinii nu derogă de la regulile generale de competență în materia contenciosului administrativ, prevăzute în art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
Potrivit acestora, competența de soluționare a prezentei cauze revine Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, căreia i se va trimite dosarul, în baza art. 313 și art. 3 pct. 1 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza, pentru soluționare, la Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 31 martie 2004.