Exclusion of transitional jurisdictional transfer to domicile for pending contravention complaints under Law 2/2013
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Cornetu Court, effectively ruling that the initial court's declination was erroneous. The dispute arose from a challenge to a traffic contravention fine issued by a national roads company for driving on a highway without a valid electronic toll tag, which the Cornetu Court initially referred to the Constancia Court based on a 2013 legislative amendment changing competent jurisdictions to the defendant's domicile. The Court held that the transitional provisions of Law No. 2/2013, which modified jurisdiction for administrative and fiscal disputes, do not apply to ongoing contravention cases filed before the new Civil Procedure Code took effect, as the law explicitly distinguishes between these procedural categories. Consequently, applying the restrictive interpretation of the transitional rules, the Court determined that jurisdiction remained with the court at the place where the contravention was committed, under Article 32(2) of Government Ordinance No. 2/2001, rather than the new domicile-based rule.
Legislator headnote
AI generatedart. 22 alin. (3) C. proc. civ; Exclusion of transitional jurisdictional transfer to domicile for pending contravention complaints under Law 2/2013: Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 1461/2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu, petentul A. a formulat plângere contravenţională împotriva procesului-verbal de contravenţie nr. x din 11 ianuarie 2012 emis de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale S.A. - C.E.S.T.R.I.N., solicitând anularea acestuia ca nelegal şi netemeinic şi exonerarea sa de la plata amenzii aplicate.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă Judecătoria Cornetu prin încheierea din data de 16 aprilie 2013 a dispus "scoaterea cauzei de pe rol" şi "trimiterea cauzei pe cale administrativă spre competentă soluţionare Judecătoriei Constanţa" invocând dispoziţiile Legii 2/2013 care au introdus art. 101 în O.G. nr. 15/2002.
Prin Sentinţa nr. 11506 din 26 septembrie 2013, Judecătoria Constanţa a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Ivindu-se conflictul negativ de competenţă a fost sesizată, în baza art. 20 alin. (2) coroborat cu art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea acestuia.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Înalta Curte constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente cauzei.
În fapt, se reţine că la data de 11 ianuarie 2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA - Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică - C.E.S.T.R.I.N., procesul-verbal de contravenţie nr. x prin care s-a reţinut săvârşirea de către contestator a contravenţiei constând în aceea că a circulat cu autovehiculul cu nr. de înmatriculare x pe Autostrada A2 KM 12+450 m, Glina, judeţ Ilfov, fără a deţine rovinietă valabilă.
Înalta Curte, constată că prezentul litigiu a fost înregistrat pe rolul instanţelor de judecată la data de 16 februarie 2012, anterior intrării în vigoare a noului C. proc. civ., ale cărui dispoziţii potrivit dispoziţiilor art. 24, se aplică numai proceselor începute după intrarea acestuia în vigoare.
Apreciază Înalta Curte că este eronată invocarea a dispoziţiilor art. 101 introdus prin art. III din Legea nr. 2/2013 potrivit cărora "Prin derogare de la dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, plângerea, însoţită de copia procesului-verbal de constatare a contravenţiei, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are sediul contravenientul.".
În acest sens, se reţine că dispoziţiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora "(1) Procesele în primă instanţă, precum şi căile de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, a competenţei instanţelor legal învestite se judecă de instanţele devenite competente potrivit prezentei legi", trebuie interpretate restrictiv, în sensul că se aplică numai situaţiilor expres reglementate în acest articol.
Astfel, textul de lege expus anterior menţionează că modificarea de competenţă se aplică doar proceselor în primă instanţă, precum şi căilor de atac în materia contenciosului administrativ şi fiscal, regula derogatorie prevăzută de acest articol aplicându-se doar în cazul litigiilor din materia contenciosului administrativ, din care nu fac parte şi litigiile din materie contravenţională, având în vedere că Legea nr. 2/2013 face o distincţie clară între cele două tipuri de litigii, aspect ce reiese chiar din conţinutul acestei legi, din denumirea Secţiunii a 2-a, intitulată "Modificarea şi completarea unor acte normative în materie contravenţională şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal".
De asemenea, Înalta Curte reţine că prevederile alin. (1) - (4) ale art. XXIII din Legea nr. 2/2013 sunt corelate, între acestea existând o strânsă legătură, scopul legiuitorului fiind de a aplica procedura de degrevare administrativă doar în ceea ce priveşte litigiile aflate în fond la curţile de apel şi în recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în materia contenciosului administrativ şi fiscal.
Pentru aceste considerente, se constată că schimbarea de competenţă realizată prin Legea nr. 2/2013 în ceea ce priveşte soluţionarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de contravenţie întocmite în baza O.G. nr. 15/2002 nu se aplică litigiilor în curs de judecată la data intrării acesteia în vigoare, acestea urmând să fie judecate în continuare de instanţa competentă potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, şi anume de judecătoria de la locul săvârşirii contravenţiei.
Cum din procesul-verbal de contravenţie aflat la dosarul Judecătoriei Cornetu, rezultă că locul săvârşirii contravenţiei reţinute în sarcina petentului este pe Autostrada A2 KM 12+450 m, Glina, judeţ Ilfov, instanţa competentă a soluţiona cauza este Judecătoria Cornetu.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
În consecinţă, având în vedere considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (3) şi (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Judecătoriei Cornetu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe contestatoarea A. în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică - C.E.S.T.R.I.N. în favoarea Judecătoriei Cornetu.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 martie 2014.
Procesat de GGC - CT