Validity of EU-funded financial correction for procedural defects in public service procurement

Decizia nr. 1432/2016

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin acţiunea în contencios administrativ şi fiscal, înregistrată la data de 11 iunie 2013 pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Municipiul Alba Iulia, reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a solicitat anularea Deciziei nr. 134 din 22 aprilie 2013 emisă de pârât, anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 27 februarie 2013 privind proiectul cod SMIS 6964 cu titlul "Reconstituire şi punere în valoare acces latura de vest Cetatea Albă Carolina, fortificaţia de tip Vauban, municipiul Alba Iulia 14 + 600", beneficiar Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Alba Iulia, emisă de către Direcţia Generală Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri europene şi pe cale de consecinţă, exonerarea Municipiului Alba Iulia de la plata tuturor sumelor stabilite prin titlul

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă şi regulatorul de competenţă pronunţat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

2.1. Prin Sentinţa civilă nr. 257 din 9 octombrie 2013, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

2.2. Prin Sentinţa civilă nr. 3973 din 11 decembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă teritorială, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.

2.3. Prin Decizia nr. 1086 din 4 martie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

3. Hotărârea primei instanţe

Prin Sentinţa civilă nr. 211 din 1 octombrie 2014 pronunţată în Dosarul nr. x/57/2013*, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Alba Iulia, reprezentat prin Primar, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a anulat Decizia nr. 134 din 22 aprilie 2013 emisă de pârât, precum şi Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 22 februarie 2013 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice - Direcţia Generală de Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri europene şi a exonerat reclamantul de plata sumelor stabilite prin actele anulate.

4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva Sentinţei civile nr. 211 din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat recurs pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, criticând-o pentru nelegalitate.

Recursul declarat de pârât s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul cărora s-a solicitat casarea sentinţei atacate şi rejudecarea cauzei, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamant, ca neîntemeiată.

Recurentul-pârât a susţinut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, în esenţă, pentru următoarele motive:

Referitor la nepublicarea tuturor criteriilor minime de calificare în invitaţia de participare din SEAP, în mod eronat instanţa de fond a stabilit că nu se poate reţine nicio culpă în sarcina autorităţii contractante, întrucât aceasta a oferit o justificare de ordin obiectiv.

Pentru a respecta atât prevederile art. 125 alin. (2) lit. d) şi art. 178 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cât şi principiul transparenţei, Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Alba Iulia trebuia să menţioneze în anunţul de participare toate criteriile de calificare pe care urmează să le solicite, precum şi documentele justificative specifice prin care se confirmă informaţiile respective.

În lipsa menţionării cerinţelor minime de calificare în anunţ, prin actele administrative contestate în mod corect s-a stabilit faptul că nu s-a asigurat un grad adecvat de publicitate, fiind astfel încălcat principiul transparenţei, potrivit art. 2 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006.

În ceea ce priveşte folosirea de către Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Alba Iulia a unor cerinţe nelegale, argumentaţia primei instanţe în sensul că încălcarea dispoziţiilor legale incidente în materia achiziţiilor publice ar fi înlăturată prin prisma faptului că nu s-au formulat contestaţii la procedura de atribuire, nu poate fi reţinută, întrucât exercitarea/ neexercitarea dreptului legal de a contesta procedura de către potenţialii operatori economici, nu poate înlătura răspunderea reclamantului pentru încălcarea prevederilor legale, astfel cum acestea au fost constatate prin Nota de constatare a neregulilor nr. 14752 din 22 februarie 2013, menţinută prin Decizia nr. 134 din 22 aprilie 2013.

Referitor la neconformităţile vizând contractul de servicii atribuit (clauze diferite faţă de cele stabilite prin documentaţia de atribuire şi faţă de ofertă), în mod eronat instanţa de fond a înlăturat susţinerile instituţiei pârâte, în raport de prevederile art. 95 şi art. 97 din H.G. nr. 925/2006.

Astfel, în centralizatorul privind cheltuielile personalului a fost estimat un număr de 88 ore/lună pentru fiecare diriginte de şantier, respectiv, un total de 2112 ore, corespunzătoare perioadei de 24 de luni, iar în raportul procedurii este menţionată o durată de 20 de luni, această durată fiind stabilită şi în contractul încheiat, deşi în modelul de contract era specificată o altă durată.

Modalitatea de plată prevăzută în contractul încheiat diferă faţă de propunerea financiară. În acest sens, în contractul încheiat se menţionează o plată lunară, pe bază de factură, în sumă fixă de 6.600 lei la care se adaugă TVA, pe când în propunerea financiară este indicat un procent de cca 0,40% lunar din situaţiile de plată ale constructorului, acceptate de beneficiar.

În contractul vizat în speţă, la articolul nou înserat 17.2, se prevede că modalitatea de plată a serviciului este corespunzătoare propunerii financiare.

Raportat la aspectele prezentate, în mod corect s-a stabilit de către echipa de control că: nu a fost asigurată transparenţa corespunzătoare atribuirii contractului, întrucât nu au existat propuneri de modificare a clauzelor contractuale în etapa de clarificări; a fost modificată clauza obligatorie privind durata contractului; a fost modificat un element important al ofertei financiare, fiind stabilită o altă modalitate de plată decât cea ofertată.

În ceea ce priveşte inexistenţa prejudiciului, în mod netemeinic prima instanţă a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru existenţa unei nereguli, având în vedere că nu s-a făcut dovada impactului financiar produs de neregula constatată, sens în care, nu poate fi aplicată corecţia financiară.

Instanţa de fond în mod eronat a considerat că sunt aplicabile dispoziţiile pct. 1.2 din Anexa nr. 1 la O.U.G. nr. 66/2011, în forma în vigoare la data efectuării controlului, caracterul neîntemeiat al susţinerilor instanţei rezultând din considerentele hotărârii recurate, potrivit cărora este corectă constatarea că autoritatea contractantă a menţionat în documentaţia de atribuire cerinţe nelegale.

5. Apărările formulate de intimatul Municipiul Alba Iulia, reprezentat prin Primar

Prin întâmpinarea depusă în cauză, intimatul-reclamant Municipiul Alba Iulia, reprezentat prin Primar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca fiind legală şi temeinică, reiterând susţinerile formulate pe parcursul soluţionării litigiului în primă instanţă.

Astfel, în invitaţia de participare din 29 aprilie 2011 au fost publicate criteriile de calificare cele mai importante, toate celelalte cerinţe fiind cuprinse în fişa de date a achiziţiei, anexată invitaţiei de participare.

Prevederile art. 125 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 se referă la publicarea în invitaţia de participare a cerinţelor minime, nu la toate cerinţele de calificare şi prin urmare, publicând documentaţia de atribuire cu toate cerinţele de calificare în SEAP, nu a fost încălcat principiul transparenţei.

În ceea ce priveşte neconcordanţa între informaţiile cuprinse în documentaţia atribuire, referitor la subcontractanţi, formularul de contract este doar la nivel de propunere şi poate fi completat de către ofertanţi în bonitate cu conţinutul ofertei depuse. Dovedirea eligibilităţii de către asociaţi/subcontractanţi este conformă cu prevederile articolului 93 alin. (2) din Regulamentul nr. 1605/2002 privind Regulamentul Financiar Aplicabil Bugetului General al Comunităţilor europene al Consiliului europei. În cauză, operatorii au depus oferte individuale, niciunul nu a declarat că va subcontracta părţi din contract şi nu a completat formularele 19 şi 20, conform fişei de date a achiziţiei Capitolului V pct. 4.

Menţiunile indicate în fişa de date a achiziţiei cu privire la subcontractanţi, nu constituie o condiţie de calificare impusă acestora, în sensul art. 11 alin. (7) din H.G. nr. 925/2006, fiind permisă de Regulamentul Comunitar, act cu aplicare directă în statele membre care se impune, potrivit art. 148 din Constituţia României şi Tratatului de Aderare a României la Uniunea europeană.

Modalitatea de plată a serviciilor de dirigenţie a fost precizată la pct. 7 pag. 6 din documentaţia de atribuire, iar la semnarea contractului de servicii părţile au convenit ca plata să se facă în sumă fixă lunară, în conformitate cu graficul de servicii prezentat de către SC A. SRL.

Cu privire la termenul de 24 de luni, constatându-se că prin fişa de date a achiziţiei s-a stabilit un termen maxim pentru durata contractului şi nu un termen fix, rezultă că prin încheierea contractului pentru o durată de 20 de luni, nu a intervenit o modificare a duratei contractului.

În cauză nu s-a făcut dovada impactului financiar produs de neregula constatată, iar abaterea are un caracter formal deoarece, pe de o parte, niciun potenţial participant nu a contestat criteriile stabilite în documentaţia de atribuire, situaţie în care restricţionarea nu a fost efectivă, iar pe de altă parte, contractul a fost atribuit la o valoare inferioară celei estimate (163.680 lei faţă de 377.580 lei, cât a fost valoarea estimată).

6. Procedura de soluţionare a recursului

6.1 Cu privire la examinarea recursului în completul de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., republicat, a fost analizat în completul de filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din 4 noiembrie 2015, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Prin încheierea din 2 martie 2016, completul de filtru a constatat, în raport de conţinutul raportului întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ., republicat, şi a fixat termen de judecată pe fond a recursului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârât este fondat.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimatul-reclamant Municipiul Alba Iulia reprezentat, prin Primar, a supus controlului de legalitate Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 22 februarie 2013, emisă de către Direcţia Generală de Constatare şi Stabilire Nereguli Fonduri europene din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în baza art. 27 din O.U.G. nr. 66/2011, prin care i s-a aplicat o corecţie financiară de 25% din valoarea contractului de servicii din 29 iunie 2011, precum şi Decizia nr. 134 din 22 aprilie 2013, prin care autoritatea pârâtă a respins, ca nefondată, contestaţia formulată împotriva notei de constatare menţionate.

În fapt, în urma verificării documentare a cazului de suspiciune de nereguli care a vizat aspectele cuprinse în sesizarea din 25 septembrie 2012 a Serviciului Verificare Programe şi Gestionare Nereguli, echipa de control din cadrul Serviciului Constatare şi Stabilire Nereguli a constatat încălcarea normativelor legale în materie de achiziţie publică, la atribuirea contractului de servicii din 29 iunie 2011 încheiat de Unitatea Administrativ-Teritorială Municipiul Alba Iulia cu SC A. SRL.

În concret, s-a reţinut încălcarea principiului transparenţei şi a prevederilor legale referitoare la conţinutul minim pe care trebuie să-l cuprindă invitaţia de participare, referitor la solicitarea declaraţiei de eligibilitate şi alte informaţii pentru subcontractanţi s-a constatat că documentaţia de atribuire nu a fost clară şi nu a fost asigurat un grad adecvat de publicitate şi transparenţă, şi totodată, s-a reţinut faptul că în contractul de servicii atribuit există clauze diferite de cele stabilite prin documentaţia de atribuire (clauza obligatorie referitoare la durată) şi faţă de ofertă (durată şi modalitatea de plată).

În ceea ce priveşte nepublicarea tuturor cerinţelor minime de calificare în invitaţia de participare din SEAP, critica formulată de recurentul-pârât este întemeiată.

Potrivit dispoziţiilor art. 125 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/2006 (forma în vigoare la momentul derulării procedurii de atribuire): "Invitaţia de participare cuprinde cel puţin următoarele informaţii: d) dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menţionarea acestora."

Prevederile art. 178 alin. (1) din acelaşi act normativ stabilesc: "În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) şi d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerinţe minime pe care ofertanţii/candidaţii trebuie să le îndeplinească pentru a fi consideraţi calificaţi, atunci aceste cerinţe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenţei, în cadrul invitaţiei/anunţului de participare."

De asemenea conform art. 11 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, în vigoare la data de referinţă: "Atunci când solicită îndeplinirea anumitor criterii de calificare, autoritatea contractantă trebuie să precizeze în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire informaţiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop, precum şi documentele specifice prin care se pot confirma informaţiile respective."

În conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, în vederea respectării principiului transparenţei, autoritatea contractantă are obligaţia să menţioneze în invitaţia de participare toate criteriile minime de calificare care se solicită a fi îndeplinite de către operatorii economici.

Cum în cauză, în invitaţia de participare din 23 iunie 2011 publicată în SEAP, la rubrica destinată criteriilor de calificare, nu au fost menţionate criteriile minime de calificare referitoare la "nominalizarea a câte un inginer autorizat pentru fiecare domeniu de atestare", precum şi la "finalizarea în ultimii 3 ani a maximum 5 contracte, cu o valoare însumată care să fie egală sau mai mare decât o valoare (...)", în dezacord cu judecătorul fondului, instanţa de control judiciar constată că nu s-a asigurat un grad adecvat de publicitate în favoarea oricărui potenţial ofertant, care să permită atribuirea contractului de servicii în condiţii adecvate de competiţie.

Susţinerile intimatului-reclamant referitoare la volumul limitat de informaţii care puteau fi cuprinse în spaţiul alocat cerinţelor de calificare, nu sunt de natură a justifica neîndeplinirea obligaţiei instituite de art. 125 alin. (2) lit. d) din O.U.G. nr. 34/ 2006, în condiţiile în care, la data iniţierii procedurii de atribuire în discuţie, toate autorităţile contractante utilizau prescurtări în vederea încadrării în numărul de caractere oferit de Sistemul Electronic de Achiziţii Publice.

De altfel, intimatul-reclamant nu a făcut dovada demersurilor întreprinse în situaţia în care a constatat că nu poate introduce toate informaţiile necesare în macheta oferită de SEAP, iar apărarea acestuia referitoare la posibilitatea obţinerii din SEAP, de la adresa www.e-licitaţie.ro, a documentaţiei cuprinzând toate informaţiile, nu poate conduce la exonerarea culpei reţinute în sarcina sa, decurgând din necunoaşterea de către ofertanţi a criteriilor minime de calificare, de la data publicării anunţului de participare.

În condiţiile arătate, operatorii economici s-au aflat în imposibilitatea de a cunoaşte dacă îndeplinesc condiţiile necesare în vederea calificării la procedura de licitaţie şi de a-şi pregăti documentele specifice solicitate, pentru a decide astfel în cunoştinţă în cauză participarea la procedura de atribuire.

Referitor la solicitarea declaraţiei de eligibilitate şi alte informaţii pentru subcontractanţi, Înalta Curte împărtăşeşte opinia exprimată de prima instanţă, reţinând că, deşi în documentaţia de atribuire au fost menţionate cerinţe nelegale, aceste menţiuni nu afectează modul de desfăşurare a procedurii, în condiţiile în care nu s-au solicitat clarificări de către ofertanţi.

Mai mult, la procedura organizată pentru achiziţionarea serviciilor, operatorii economici au depus oferte individuale şi niciunul nu a declarat că va subcontracta părţi din contract.

Până la data limită de depunere a ofertelor au fost prezentate două oferte individuale, care au fost declarate admisibile, iar participanţii nu au formulat contestaţii la procedura de atribuire cu privire la cerinţele în discuţie, context în care, nu se poate susţine că nu a fost asigurat un grad adecvat de transparenţă.

În ceea ce priveşte neconcordanţele dintre documentaţia de atribuire şi contractul de servicii încheiat, cu privire la durata contractului şi modalitatea de plată, criticile formulate de recurentul-pârât sunt întemeiate.

Astfel, referitor la modalitatea de plată, în propunerea financiară a fost menţionat un procent de cca 0,40% lunar din situaţiile de plată ale constructorului, acceptate de către beneficiar.

În contractul de servicii semnat în urma atribuirii contractului, la art. 5.1 se prevede că plata se va face lunar, pe bază de factură în sumă fixă de 6.600 lei, la care se aplică TVA, conform prevederilor legale.

În aceste condiţii, instanţa de control judiciar reţine că, după atribuirea contractului, autoritatea contractantă a schimbat modalitatea de plată a serviciilor contractate, fapt ce este de natură să afecteze procedura de atribuire a contractului, întrucât dacă ofertanţii ar fi avut cunoştinţă de modalitatea de plată prevăzută în contract (lunar, în sumă fixă), ofertele financiare ar fi fost diferite.

Afirmaţiile intimatului-reclamant referitoare la modalitatea de plată a serviciilor pe durata derulării contractului, indicată la pct. 7, pag. 26 din documentaţia de atribuire, nu pot fi primite, având în vedere că potrivit art. 95 din H.G. nr. 925/2006, ca anexă ce devine parte integrantă a contractului de achiziţie publică, propunerea financiară constituie un criteriu determinant pentru atribuirea acestuia.

Cum propunerea financiară este obligatorie pentru ofertanţi şi autoritatea contractantă, schimbarea acesteia, chiar şi ulterior atribuirii contractului de servicii, conduce la vicierea procedurii de licitaţie.

În ceea ce priveşte durata contractului, în acord cu susţinerile recurentului-pârât, se constată că urmare a clarificărilor privind formarea preţului unitar transmise de ofertantul declarat câştigător, în centralizatorul privind cheltuielile personalului a fost estimat un număr de 88 ore/lună pentru fiecare diriginte de şantier, respectiv, un total de 2112 ore, corespunzătoare perioadei de 24 de luni, iar în raportul procedurii a fost menţionată o durată de 20 de luni, această durată fiind menţionată şi la art. 6 din contractul de servicii din 29 iunie 2011.

În contextul arătat, în mod corect autoritatea pârâtă a constatat că nu a fost asigurat un tratament egal tuturor ofertanţilor, întrucât, pe de o parte, autoritatea contractantă a modificat, în mod nepermis, regulile anunţate public în documentaţia de atribuire, iar pe de altă parte, contractul de servicii încheiat cuprinde elemente diferite faţă de cele ofertate.

Înalta Curte constată întemeiate şi susţinerile formulate de recurent referitoare la existenţa prejudiciului, întrucât neregula, în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, este reprezentată de orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii europene/bugetele ordonatorilor publici internaţionali şi/sau fondurilor publice naţionale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit.

Prin urmare, prejudiciul produs bugetului Uniunii europene sau bugetelor naţionale poate fi real sau potenţial, iar producerea unei nereguli şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate atrage sancţiunea restituirii parţiale sau totale a acestora.

În jurisprudenţa sa, Curtea de Justiţie a Uniunii europene a statuat că, inclusiv abaterile care nu au un impact financiar precis pot afecta interesele financiare ale Uniunii (C-465/10, pct. 47 şi C-199/03, pct. 31), statul fiind în măsură să solicite beneficiarului în cauză rambursarea finanţării (C-271/01, pct. 48, C-465/10, pct. 35), regula generală fiind că orice abatere trebuie să ducă la retragerea avantajului obţinut în mod fraudulos (C-199/03, pct. 15).

În cauză, prejudiciul invocat de către recurentul-pârât este cert, având în vedere că în cuprinsul ofertei financiare declarată câştigătoare, preţul de 163.680 lei fără TVA, a fost calculat pentru o perioadă de 24 de luni, aceeaşi sumă urmând a fi achitată şi la finalul celor 20 de luni stabilite prin contractul de servicii încheiat, fiind vorba despre o perioadă suplimentară de 4 luni luată în considerare la stabilirea preţului, deşi ofertantul declarat câştigător nu va presta servicii şi în această perioadă.

Concluzionând, întrucât sunt întemeiate constatările autorităţii pârâte, în sensul săvârşirii de către intimatul-reclamant a mai multor nereguli în procedura de atribuire a contractului de servicii din 29 iunie 2011, având un caracter formal numai abaterea privind folosirea de către autoritatea contractantă a unor cerinţe nelegale, se reţine că sunt legale şi temeinice actele administrative contestate, prin care, în temeiul art. 4 din H.G. nr. 875/2011, a fost aplicată corecţia financiară de 25% din valoarea contractului de servicii, conform subpunctului 2.1 din Anexa 1 la O.U.G. nr. 66/2011.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în temeiul dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 497 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va dispune admiterea recursului declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, casarea sentinţei atacate şi rejudecând cauza, va respinge acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Alba Iulia, reprezentat prin Primar, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice împotriva Sentinţei civile nr. 211/2014 din 1 octombrie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa atacată şi, rejudecând, respinge acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Alba Iulia, prin Primar, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 mai 2016.

Procesat de GGC - NN