Validity of administrative order mandating video surveillance in high school examination halls

Decizia nr. 1392/2014

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin Sentinţa nr. 2598 din 14 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Mureş a fost declinată competenţa de soluţionare a acţiunii introductive formulată de reclamantul A., prin care acesta a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, anularea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010.

2. Hotărârea instanţei de fond

A. Prin Sentinţa nr. 143 din 24 iulie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi, în consecinţă, a fost respinsă acţiunea reclamantului ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş.

Instanţa a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

B. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamantul a solicitat anularea actului administrativ normativ prin care s-a hotărât introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen în care se desfăşoară examenul de bacalaureat. Acest act administrativ are ca obiect organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat 2011, prin art. 2 fiind aprobată Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat 2011, cuprinsă în anexa 2. Prin art. 11 alin. (2) din metodologie s-a dispus că la stabilirea centrelor de examen se vor avea în vedere, cu prioritate, unităţile de învăţământ care sunt dotate cu camere de supraveghere. În aplicarea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010, s-a elaborat şi o metodologie privind utilizarea camerelor de supraveghere, denumită Procedura operaţională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unităţile din sistemul naţional de învăţământ, pe perioada desfăşurării probelor din cadrul desfăşurării examenelor naţionale în anul şcolar 2011 - 2012.

Metodologia arătată s-a aplicat şi anul 2012, în virtutea art. 2. alin. (1) din OMECTS nr. 5218 din 29 august 2011 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat - 2012.

Conform circularei nr. 43053 din 25 mai 2012 emisă de MECTS, comisiile de bacalaureat vor asigura dotarea cu camere de supraveghere video funcţionale a sălilor de clasă din centrele de examen, în care se încarcă şi se multiplică subiectele, precum şi în sălile în care se preiau şi se depozitează lucrările scrise.

Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş, instanţa de primă jurisdicţie a reţinut că emitentul actului a cărui anulare se solicită este ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Împrejurarea că potrivit metodologiilor elaborate, inspectoratele şcolare asigură dotarea unităţilor de învăţământ în care se desfăşoară probele de examen cu camere de supraveghere video şi întreprind alte măsurile legate de utilizarea camerelor, a constatat instanţa de fond că nu este de natură să confere pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş legitimare procesuală pasivă în cauză, câtă vreme obiectul cauzei priveşte anularea unui act emis de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Cu privire la fondul cauzei, instanţa a constatat mai întâi că reclamantul a prezentat o serie de susţineri proprii sau preluate din ziare şi puse laolaltă în pagină, care vizează activitatea fostului ministru al educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ori situaţia sau critica sistemului de învăţământ, aspecte care nu au legătură că obiectul acţiunii şi sunt lipsite de orice relevanţă într-o dezbatere juridică legată de legalitatea unui act administrativ. Prin urmare, afirmaţiile de natură politică, exprimate de reclamant prin acţiune şi numeroasele precizări depuse la dosar instanţa de fond nu le-a luat în vedere la examinarea cauzei.

A reţinut instanţa de fond că împrejurarea privind faptul că Legea nr. 1/2011 nu face referire la utilizarea camerelor video la examenul de bacalaureat nu constituie un element de nelegalitate al ordinului contestat, din moment ce legea-cadru în domeniul exercitării dreptului la învăţătură şi a organizării sistemului naţional de învăţământ de stat şi legile, în general, nu reglementează în detaliu modul de exercitare şi punere în aplicare a tuturor aspectelor, acest rol revenind metodologiilor de aplicare adoptate de executiv, care poartă răspunderea pentru punerea în executare a actelor normative. Însăşi Legea nr. 1/2011 face această precizare, prin art. 77 alin. (5) arătând în privinţa examenului de bacalaureat faptul că, în ceea ce priveşte "Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la începutul ultimei clase de liceu".

În aceste condiţii legale a fost adoptat şi OMECTS nr. 4799/2010, care este compatibil cu dispoziţiile Legii nr. 1/2011, dar şi cu normele interne ori internaţionale privind drepturile copilului ori dreptul la viaţă privată. Instanţa a constatat că măsura supravegherii prim camerele de luat vederi are ca scop uniformizarea condiţiilor în care se desfăşoară examenul de bacalaureat, prin excluderea fraudei şi asigurarea transparenţei în desfăşurarea examenului, fiind o expresie a principiului asigurării egalităţii de şanse prevăzut de art. 3 lit. j) din Legea nr. 1/2011.

După cum rezultă din Procedura operaţională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unităţile din sistemul naţional de învăţământ, pe perioada desfăşurării probelor din cadrul desfăşurării examenelor naţionale în anul şcolar 2011 - 2012, imaginile înregistrate sunt prelucrate cu respectarea datelor cu caracter personal cuprinse în Legea nr. 677/2011, fiind reglementate în mod strict operatorii care pot efectua înregistrarea, utilizatorii datelor cu caracter personal şi modul de efectuare, verificare şi păstrare a înregistrărilor. Nu s-ar putea reţine încălcarea vreunui drept la imagine, câtă vreme imaginile realizate nu sunt aduse la cunoştinţa publicului, iar candidatul nu se află în exercitarea vieţii sale private ori de familie, ci la un examen public.

Instanţa de fond nu a putut accepta ca argument cazurile de suicid, documentate de reclamant prin extrasele din ziare depuse la dosar, întrucât aceste situaţii regretabile nu au legătură cu conţinutul actului contestat de reclamant, fiind determinate de nereuşita la examenele în cauză, neputând avea vreo influenţă asupra legalităţii actului administrativ atacat.

Argumentul reclamantului că aceste camere ar reprezenta un factor de stres important pentru elevi, trecând peste faptul că nu este de natură să contureze nelegalitatea actului atacat, nu a fost primit de instanţă, câtă vreme camerele de supraveghere sunt mai puţin vizibile pentru participanţi decât pentru profesorii supraveghetori, făcând parte din "decorul" menit să asigure obiectivitatea şi corectitudinea desfăşurării examenului.

În concluzie, Curtea nu a putut identifica vreun motiv de nelegalitate externă ori internă a actului administrativ normativ contestat, neputându-se reţine nici exercitarea abuzivă ori vădit disproporţionată a puterii discreţionare a administraţiei.

3. Recursul formulat de A.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a formulat recurs reclamantul, care a criticat hotărârea instanţei de fond ca netemeinică şi nelegală. A arătat în motivele formulate faptul că cererea sa introductivă viza scoaterea camerelor video din clasele de examen, iar instanţa de primă jurisdicţie nu a luat în considerare acest obiect al cauzei. A arătat că atât în sesiunea de Bacalaureat din 2011, cât şi din 2012 nu a fost promovat şi a solicitat menţinerea în plasament până la sesiunea de bacalaureat următoare.

II. Decizia instanţei de recurs

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Nici una dintre criticile formulate de recurent nu pot fi primite de instanţa de control judiciar şi constatând că nu sunt incidente în cauză motive de casare sau modificare a sentinţei atacate, Înalta Curte va menţine sentinţa atacată ca legală şi temeinică.

Analizând actele şi lucrările cauzei, instanţa de control judiciar a reţinut că obiectul cauzei deduse judecăţii îl reprezintă anularea actului administrativ normativ prin care s-a hotărât introducerea camerelor de supraveghere în sălile de examen în care se desfăşoară examenul de bacalaureat, respectiv anularea Ordinului MECTS nr. 4799 din 31 august 2010, care a elaborat metodologia privind utilizarea camerelor de supraveghere, denumită Procedura operaţională privind activitatea de monitorizare prin intermediul camerelor de supraveghere video în unităţile din sistemul naţional de învăţământ, pe perioada desfăşurării probelor din cadrul desfăşurării examenelor naţionale în anul şcolar 2011 - 2012.

Instanţa de control judiciar a reţinut că actul atacat a fost emis cu respectarea dispoziţiilor legale, nefiind identificate elemente de nelegalitate a actului atacat.

Înalta Curte a constatat că recurentul nu a adus critici în acest sens cu privire la soluţia pronunţată de instanţa de primă jurisdicţie, singura nemulţumire constând în faptul că instanţa nu a înţeles obiectul cauzei, întrucât cererea sa a vizat scoaterea camerelor de filmat din clasele de examen, în care se desfăşoară bacalaureatul.

Înalta Curte reţine că în mod corect a fost stabilit cadrul procesual dedus judecăţii, atât cu privire la părţile cauzei, cât şi cu privire la obiectul cauzei, astfel încât critica recurentului nu poate fi primită de instanţa de control judiciar.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de reformare a sentinţei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A. împotriva Sentinţei nr. 143 din 24 iulie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 martie 2014.

Procesat de GGC - CT