CNSAS declassification decision voided for failure to cite deceased subject's heirs in violation of statutory right to defense

DECIZIA nr. 1385/2014

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prima instanţă

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 17 noiembrie 2011, reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat constatarea nulităţii Deciziei nr. 2987 din 25 septembrie 2007 emisă de pârât.

În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că prin actul contestat, pârâtul a stabilit că fiul său B. a fost agent al poliţiei comuniste, prin analizarea situaţiei unei persoane decedate care nu avea posibilitatea să se apere împotriva acestui control, cu încălcarea art. 15 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 187/1999.

De asemenea, a arătat că activitatea desfăşurată de fiul său nu a fost contrară ordinii publice, ci a fost în favoarea statului român şi a securităţii acestuia în exterior, B. nu a fost agent al poliţiei comuniste, iar interpretarea dată de comisie este eronată, dată cu exces de putere şi în baza unor probe unilaterale, fără argumentare logică a fişei postului celui în cauză.

Menţionează că B. nu a controlat şi nu a supus verificărilor pe cetăţenii români şi nici nu a efectuat activităţi de poliţie politică, ci doar de apărare a statului român.

În timpul Revoluţiei din decembrie 1989 arată că B. a fost comandantul Unităţii Militare Antitero şi a fost normal să fie chemat să apere Ministerul Apărării Naţionale astfel că în timpul acestor lupte a fost ucis, fiind declarat erou martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, sub semnătura preşedinţilor C. şi D.

1.2. Întâmpinarea formulată în cauză

Pârâtul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii ca inadmisibilă şi a depus la dosar documentaţia care a stat la baza emiterii actului contestat.

1.3. Sentinţa şi considerentele primei instanţe

Prin Sentinţa nr. 5112 din 19 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, a fost respinsă acţiunea reclamantei A. în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că inadmisibilitatea invocată prin întâmpinare se referă la motivele de nelegalitate expuse de reclamantă în acţiune.

Curtea de apel a arătat în considerentele sentinţei că din actele aflate la dosar rezultă că persoana verificată B. a decedat la data de 24 decembrie 1989 în Bucureşti, iar Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 a eliberat Certificatul nr. x din 05 august 1991 pe numele celui decedat conferind acestuia calitatea de erou martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Preşedintele României a emis pe numele lui B. titlul de "erou martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989", în semn de omagiu pentru jertfa adusă în Revoluţie.

După apariţia Legii nr. 341/2004, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a avut obligaţia să solicite Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verificarea în temeiul Legii nr. 187/1999 a persoanelor care au solicitat preschimbarea certificatului de revoluţionar în baza Legii nr. 42/1990.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a analizat înscrisurile transmise de Serviciului Român de Informaţii (Dosar nr. x privind pe E.) şi a constatat că persoana verificată a fost agent al poliţiei politice comuniste conform accepţiunii dată acestei calităţi de Legea nr. 187/1999.

Critica reclamantei în sensul că autoritatea pârâtă nu avea competenţa să analizeze situaţia unei persoane decedate este neîntemeiată.

Legea nr. 341/2004 a instituit atribuţia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a solicita verificarea tuturor celor cărora Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 a eliberat certificate de revoluţionar şi pentru care era necesară preschimbarea conform noii legi.

Certificatul nr. x/1991 prin care a fost conferită calitatea de erou martir pentru B. a fost emis de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 post mortem, astfel că şi verificările pentru preschimbarea acestui certificat puteau fi efectuate post mortem.

S-a mai reţinut că şi criticile privind stabilirea calităţii de lucrător sunt nefondate.

În Raportul cu propunerea de închidere a Dosarului de Urmărire Informativă "F." maiorul B. a aprobat acest înscris în care s-a menţionat că pentru urmărirea informativă au fost folosite: reţeaua informativă, mijloacele TO, "S", investigaţii etc.

În "planul de măsuri în Dosarul de Urmărire Informativă "G.", B. a aprobat instalarea mijloacelor TO de tip ICT la domiciliul numitelor H., bunica celui urmărit în perioada 01 - 30 ianuarie 1985 şi I. cu încălcarea dreptului la viaţa privată a celor urmăriţi.

În adresa Ministerului de Interne - Departamentul Securităţii Statului U.M. 06201 Bucureşti nr. 51/RM/00568827 din 28 mai 1988 pentru şeful Unităţii a semnat B., iar din conţinutul acestei adrese rezultă că s-a întreprins un studiu privind posibilităţile de procurare a mulajului cheilor de la domiciliul persoanei urmărite pentru executarea unor lucrări speciale.

Prin astfel de acţiuni a fost vizat dreptul constituţional la inviolabilitatea domiciliului şi dreptul la viaţa privată al acestor persoane.

În actul contestat s-au reţinut toate aceste activităţi dispuse de B. cu privire la interceptarea corespondenţei şi a convorbirilor telefonice, folosirea mijloacelor tehnice de ascultare, instalarea mijloacelor TO pentru interceptare convorbiri telefonice, investigaţii la domicilii.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a reţinut corect în actul contestat că prin activităţile desfăşurate B. a adus atingere dreptului la libertatea cuvântului şi a opiniei (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul privind drepturile civile şi politice) dreptul la viaţa privată (art. 32 inviolabilitatea domiciliului, art. 33 secretul convorbirilor telefonice, Constituţia României din 1965 şi art. 17 din Pactul privind drepturile civile şi politice).

2. Instanţa de recurs

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A.

2.1. Motivele de recurs

În motivele de recurs reclamanta a susţinut, în esenţă, că la adoptarea soluţiei, C.N.S.A.S. a încălcat dreptul la apărare reglementat de art. 15 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 187/1999.

În acest sens s-a arătat că se impunea citarea pentru exercitarea dreptului la apărare a moştenitorilor celui decedat.

Pe fond, s-a menţionat că fiul său, B., nu a exercitat acţiuni de poliţie politică.

2.2. Analiza motivelor de recurs

Înalta Curte, examinând motivele de recurs, sentinţa primei instanţe, probele cauzei şi legislaţia aplicabilă, constată că recursul este fondat, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare.

Prin Decizia nr. 2987 din 25 septembrie 2007, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a hotărât că B. a fost agent al poliţiei politice comuniste, decizie adoptată în baza Legii nr. 187/1999.

Reclamanta a susţinut că nu a fost citată, potrivit art. 15 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 187/1999 pentru a-şi exercita dreptul la apărare, pentru că fiul său, B. era decedat, astfel că trebuiau citaţi succesorii acestuia.

Din actele cauzei rezultă că fiului reclamantei, B., i s-a acordat calitatea de erou martir al Revoluţiei Române din 1989, motiv pentru care făcea obiectul verificărilor sub aspectul calităţii de agent sau colaborator.

La data adoptării Deciziei nr. 2987 din 25 septembrie 2007 deconspirarea poliţiei politice comuniste era reglementată de Legea nr. 187/1999.

Critica reclamantei în sensul că autoritatea pârâtă nu avea competenţa să analizeze situaţia unei persoane decedate se constată că este neîntemeiată.

Legea nr. 341/2004 a instituit atribuţia Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 de a solicita verificarea tuturor celor cărora Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 a eliberat certificate de revoluţionar şi pentru care era necesară preschimbarea conform noii legi.

Certificatul nr. x/1991 prin care a fost conferită calitatea de erou martir pentru B. a fost emis de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 post mortem, astfel că şi verificările pentru preschimbarea acestui certificat puteau fi efectuate post mortem.

Înalta Curte constată că este fondată critica formulată de recurentă privind nesocotirea dreptului la apărare.

Potrivit art. 15 alin. (6) din Legea nr. 187/1999, în termen de 60 zile de la primirea cererii, Consiliul citează în vederea audierii, persoana care a solicitat, precum şi persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, potrivit procedurii stabilite prin regulament.

În Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică, respectiv art. 39, se prevede că C.N.S.A.S. citează, în vederea audierii, persoana cu privire la care s-au solicitat verificări, care va pune la dispoziţia C.N.S.A.S. un curriculum vitae amănunţit şi o copie autentificată a carnetului de muncă.

Din textul legii şi al actului administrativ normativ infralegislativ rezultă obligaţia C.N.S.A.S. de a cita persoana verificată.

Cele două norme legale expuse au caracter imperativ, interpretare ce se consolidează prin aplicarea prevederilor art. 15 alin. (6) teza finală din lege şi art. 39 alin. (4) din Regulament, potrivit cărora declanşarea şi finalizarea verificărilor se pot face şi în lipsa persoanelor legal citate.

Ca urmare, pentru legala efectuare a verificărilor, persoana trebuie legal citată, or, în cauza prezentă nu a fost citată persoana şi nici succesorii acesteia. Se impunea pentru desfăşurarea legală a procedurii să fie citaţi moştenitorii celui căruia i s-a acordat calitatea de erou martir al Revoluţiei române din decembrie 1989.

Decizia nr. 2987 din 25 septembrie 2007 este afectată de nelegalitate extrinsecă, pentru că stabilirea calităţii de agent al poliţiei politice s-a făcut cu nerespectarea formelor prevăzute de lege, respectiv nu a fost citată persoana sau succesorii acesteia şi astfel s-a încălcat dreptul la apărare.

În concluzie, actul fiind emis cu nesocotirea prevederilor legale privind desfăşurarea verificărilor, este nelegal, motiv pentru care se va dispune anularea acestuia.

Astfel fiind, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, sentinţa atacată va fi modificată, în sensul admiterii acţiunii şi anulării Deciziei nr. 2987 din 25 septembrie 2007 emisă de C.N.S.A.S.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de A. împotriva Sentinţei civile nr. 5112 din 19 septembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea reclamantei A.

Anulează Decizia nr. 2987 din 25 septembrie 2007 emisă de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 martie 2014.

Procesat de GGC - CT