Material jurisdiction for appealing non-appealable traffic contravention sentences under Law No. 61/1991
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal for lack of material jurisdiction and remanded the case to the Vâlcea Tribunal for competent resolution. The dispute concerned an appeal against a civil judgment where a police inspectorate successfully sought a three-month conditional prison sentence for a contravention under the Law on Road Traffic. The Court determined that, pursuant to Article 299(2) of the Civil Procedure Code as amended by Emergency Ordinance No. 58/2003, appeals against judgments rendered without the right of appeal are generally within the Supreme Court's jurisdiction unless otherwise provided by law. However, citing specific provisions in Government Ordinance No. 2/2001, Government Ordinance No. 55/2002, and Emergency Ordinance No. 108/2003, the Court held that the specialized lower tribunal, not the Supreme Court, was the competent authority to adjudicate this specific type of traffic contravention appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 din Legea nr. 61/1991; Material jurisdiction for appealing non-appealable traffic contravention sentences under Law No. 61/1991: Într-adevăr, conform art. 299 alin. (2) teza I C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, recursul, în cazul hotărârilor date fără drept de apel, se soluționează de Curtea Supremă de Justiție.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 4112 din 4 septembrie 2003, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a admis sesizarea Inspectoratului de Poliție al județului Vâlcea, împotriva contravenientului M.C. și în baza art. 2 pct. 1 și art. 20, combinat cu art. 3 lit. b), raportat la art. 10 din Legea nr. 61/1991, a aplicat acestuia sancțiunea de 3 luni închisoare contravențională.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs M.C.
Mai înainte, însă, de a examina motivele de recurs, se constată că excepția necompetenței materiale invocată din oficiu de Curte, este întemeiată.
Într-adevăr, conform art. 299 alin. (2) teza I C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 58/2003, recursul, în cazul hotărârilor date fără drept de apel, se soluționează de Curtea Supremă de Justiție.
Potrivit, însă, dispozițiilor art. 299 alin. (2) teza ultimă C. proc. civ., este aplicabilă teza I, doar „dacă prin lege nu se prevede altfel”.
Astfel, având în vedere dispozițiile art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002, cele ale O.G. nr. 55/2002, aprobată prin Legea nr. 641/2002 și ale O.U.G. nr. 108/2003, se constată că instanța competentă a soluționa pricina, este Tribunalul Vâlcea, căruia i se va trimite dosarul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția necompetenței materiale.
Trimite recursul declarat de M.C. împotriva sentinței civile nr. 4112 din 4 septembrie 2003, pronunțată de Judecătoria Râmnicu Vâlcea, spre competentă soluționare, Tribunalului Vâlcea.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2004.