Securitate collaborator status: qualification of benign daily-life reports as denunciation of attitudes hostile to the communist regime.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice reversed the lower court’s dismissal and ruled in favor of the National Council for the Study of Securitate Archives (CNSAS), finally ordering the formal recognition of the defendant's status as a Securitate collaborator. The dispute concerned whether the defendant, recruited in 1987 to monitor residents of a specific commune, met the statutory definition of a collaborator by providing information on activities or attitudes hostile to the communist regime. The appellate court had initially dismissed the claim, deeming the reported information too benign to constitute a threat to the regime, but the High Court determined that complaints about living standards and contact with relatives in the West were indeed hostile to the totalitarian system and violated fundamental rights. Relying on the cumulative requirements of Art. 2 lit. b) of Emergency Government Ordinance No. 24/2008, the Court held that the information furnished by the defendant targeted the restriction of fundamental rights, specifically the right to private life and freedom of expression, thereby satisfying the legal conditions for the status of a Securitate collaborator.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, art. 304 pct. 9 C. proc. civ; Securitate collaborator status: qualification of benign daily-life reports as denunciation of attitudes hostile to the communist regime: declarat, în raport de motivele invocate, Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentinţa atacată prin soluţia de respingere dispusă, fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Decizia nr. 1220/2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâtul A., constatarea calităţii acestuia din urmă de colaborator al Securităţii, în temeiul O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
În motivarea acţiunii, reclamantul a învederat instanţei că, astfel cum reiese din Nota de constatare nr. S/DI/I/2994 din 01 octombrie 2009, întocmită de Direcţia de Investigaţii a CNSAS, pârâtul a fost recrutat la data de 29 iunie 1987 pentru încadrarea informativă a locuitorilor comunei C., prilej cu care a semnat un angajament, fiindu-i atribuit numele conspirativ "B.".
În această calitate, pârâtul a furnizat organelor de securitate o serie de informaţii, sub forma notelor informative, colaborare în raport de care sunt întrunite cerinţele legale impuse de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, informaţiile furnizate de acesta referindu-se la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, vizând îngrădirea dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
Prin Sentinţa nr. 2784 din 6 aprilie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul A.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a constatat că nu este îndeplinită prima cerinţă pentru întrunirea calităţii de colaborator, respectiv aceea ca prin informaţiile furnizate să se denunţe activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist, cerinţele instituite în art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 trebuind întrunite în mod cumulativ.
A reţinut prima instanţă că din notele informative cuprinse în Nota de constatare nr. S/DI/I/2994 din 01 octombrie 2009, întocmită de Direcţia de Investigaţii a CNSAS, nu reiese întrunirea primei cerinţe privind furnizarea de informaţii referitoare la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist către organele de securitate.
Astfel, toate informaţiile furnizate de către pârât vizau aspecte absolut benigne din perspectiva care interesa organele de securitate, mai exact chestiuni anodine, generale din viaţa de zi cu zi a persoanelor vizate.
Împrejurarea că persoanele respective erau urmărite de securitate în considerarea unor aspecte relevante pentru activitatea acesteia nu prezintă relevanţă din perspectiva activităţilor concrete ale pârâtului, după cum nu prezintă relevanţă nici sarcinile trasate în diversele note ale ofiţerului de securitate, puse subsecvent pe notele informative, sarcini care, deşi aveau în vedere activităţi sau atitudini potrivnice regimului, nu îşi găsesc corespondent în informaţiile furnizate efectiv de către pârât.
A apreciat instanţa de fond că înscrisurile pe care reclamantul îşi fundamentează acţiunea nu sunt în măsură, prin ele însele, cât timp nu se coroborează cu cuprinsul notelor informative furnizate de pârât, să antreneze concluzia că activitatea acestuia se încadrează în sfera noţiunii de "colaborator".
Împotriva hotărârii instanţei de fond a formulat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greşita aplicare a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Recurentul arată că în mod nelegal şi netemeinic prima instanţă a apreciat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se constata existenţa de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât.
Se arată că în mod greşit s-a apreciat că în cauză nu este îndeplinită condiţia legală aceea că prin informaţiile furnizate să se denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, în condiţiile în care informaţiile furnizate de intimat se încadrează în sfera atitudinilor potrivnice regimului comunist, respectiv informaţii legate de modul de trai, relaţiile cetăţenilor cu cetăţenii străini şi consecinţele notelor furnizate asupra persoanelor urmărite de Securitate prin intermediul denunţurilor pârâtului-intimat.
Se solicită admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul admiterii acţiunii şi contestarea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârât.
Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea apreciază pentru următoarele considerente că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sentinţa atacată prin soluţia de respingere dispusă, fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Curtea, verificând sentinţa atacată în raport de probele administrate, apreciază că în mod greşit prima instanţă a considerat că în cauză informaţiile furnizate de pârât în baza angajamentului semnat cu Securitatea la data de 29 iunie 1987 nu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist.
Curtea verificând conţinutul notelor informative furnizate de pârât aflate la dosar fond - şi în special notele semnate cu numele conspirativ "B.", apreciază că informaţiile furnizate privesc acţiuni sau atitudini potrivnice regimului comunist, în sensul dispoziţiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
Din sfera atitudinilor potrivnice regimului făceau parte exprimarea unei nemulţumiri legate de nivelul de trai, de lipsa bunurilor de larg consum de pe piaţă, de condiţiile de muncă sau de nivelul de salarizare sau - cum este cazul în speţă - de întârzierea nepermisă a plăţii salariilor. Toate aceste probleme nu puteau fi exprimate în public (presă scrisă, televiziune, reuniuni oficiale) şi nici măcar în cercuri restrânse. Potrivit propagandei regimului, toate aceste probleme nu puteau exista în socialism, iar o persoană care ar fi îndrăznit să le pună în discuţie ar fi fost catalogată drept "provocator", iar atitudinea lui drept "duşmănoasă". Faptul că o astfel de informaţie era folosită de Securitate dovedeşte că atitudinea descrisă mai sus era una potrivnică regimului.
Cele susţinute de persoanele denunţate veneau în contradicţie cu propaganda regimului de la Bucureşti, care susţinea că nivelul de trai din ţară atingea cele mai înalte standarde.
Atât timp cât un anumit tip de atitudine era dezaprobat de puterea comunistă, încercându-se izolarea celor care aveau curajul de a susţine aceste opinii, înseamnă că însuşi regimul comunist privea respectivele atitudini ca fiindu-i potrivnice.
De asemenea, denunţarea unei persoane care ţinea legătura cu o rudă stabilită definitiv în Occident, reprezintă denunţarea unei atitudini potrivnice regimului comunist.
Este de notorietate faptul că statul comunist încerca să limiteze relaţiile neoficiale dintre cetăţenii români şi cei străini întrucât, pe de o parte, cetăţenii români puteau veni în contact cu idei care circulau în lumea liberă, în condiţiile în care astfel de idei nu puteau fi cunoscute prea uşor în ţară. De asemenea, românii puteau să cunoască adevărul despre nivelul de trai din străinătate şi despre diferenţa dintre acesta şi cel din ţară.
Pe de altă parte, cetăţenii străini puteau cunoaşte adevărata situaţie cu privire la nivelul de trai din România ori cu privire la gradul de respectare a drepturilor omului la noi în ţară, situaţii care, evident, difereau profund faţă de cele prezentate de propaganda oficială a regimului.
În speţă acest lucru este dovedit şi de faptul că la finalul notei informative referitoare la o persoană care ţinea legătura cu ruda sa stabilită definitiv în Occident, ofiţerul de legătură a adăugat: "Voi verifica aspectul semnalat de sursă prin discuţii cu mama suspectului. Rezultatul verificărilor cele sesizate de sursă sunt reale, acestea fiind confirmate de mama suspectului."
În cauză este îndeplinită şi a doua condiţie cumulativă prevăzută de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, aceea că informaţiile furnizate să vizeze înlăturarea unor drepturi fundamentale.
Din notele de subsol ale notelor furnizate de pârâtul-intimat rezultă că informaţiile furnizate către Securitate, despre cetăţeni români care intrau în contact cu cetăţeni străini sau cu idei care circulau în lumea liberă sau care îşi manifestau nemulţumirea faţă de nivelul de trai, informaţii valorificate de Securitate, prin mijloace specifice, vizează drepturi şi libertăţi fundamentale respectiv dreptul la viaţă privată sau dreptul la libera exprimare prevăzute de convenţiile unilaterale ratificate de statul comunist român.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurentul - CNSAS şi va modifica sentinţa atacată în sensul că va admite acţiunea în constatare formulată de CNSAS.
Va constata calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe pârâtul A. fiind îndeplinite condiţiile cumulative prevăzute de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii împotriva Sentinţei nr. 2784 din 6 aprilie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa recurată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Constată calitatea de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul A.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2014.
Procesat de GGC - CT