Validity of 2011 public sector salary recovery norms referencing pre-reduction June 2010 baseline instead of statutory October 2010 reference

Decizia nr. 1198/2015

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa nr. 91 din 8 aprilie 2014, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 2 lit. a), b), c), d )şi e) din Normele metodologice de aplicarea Legii nr. 285/2010, aprobate prin Ordinul comun nr. 42/77/2011, emis de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul finanţelor publice, invocată de reclamantul A. în Dosarul nr. x/107/2011 al Tribunalului Alba, în contradictoriu cu pârâţii B., C. şi D.- Regiunea Centru.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:

În speţă, excepţia de nelegalitate a fost invocată pentru menţiunea cuprinsă în ordinul comun privind diminuarea veniturilor salariale cu un procent de 25% raportat la venitul brut pe luna iunie 2010, reclamantul susţinând că această prevedere modifică dispoziţiile legii pentru care au fost emise normele metodologice, fiind astfel nelegală.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, publicată în M. Of. nr. 441 din 30 iunie 2010, cuantumul brut al drepturilor salariale stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 330/2009 şi ale O.U.G. nr. 1/2010 se diminuează cu 25%, în situaţia în care ar rezulta o valoare mai mică decât salariul de bază minim brut, acordându-se suma de 600 lei.

Prin art. 16 s-a dispus ca această diminuare să se aplice până la 31 decembrie 2010, aşadar în intervalul iulie-decembrie 2010, ultima lună a anului cu salariul şi celelalte drepturi salariale nediminuate fiind iunie 2010.

Prin art. 1 din Legea nr. 285/2010, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, pentru anul 2011 s-a prevăzut asigurarea, începând cu luna ianuarie 2011, a unei recuperări parţiale a diminuării cu 25% dispuse prin Legea nr. 118/2010, respectiv cu un procent de 15%, stabilindu-se ca bază de calcul drepturile salariale aferente lunii octombrie 2010.

Conform art. 4 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 285/2010, în anul 2011 nu se aplică valoarea de referinţă şi coeficienţii de ierarhizare corespunzători claselor de salarizare, prevăzuţi în anexele la Legea cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice care se reîncadrează, începând cu 1 ianuarie 2011, în raport cu funcţia, vechimea, gradul şi treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010.

Acelaşi act normativ prevede la art. 14 că, începând cu 1 ianuarie 2011, pentru personalul care beneficiază de drepturi băneşti în baza O.G. nr. 92/2003 şi O.G. nr. 29/2004, salariile de bază se calculează prin includerea nivelului mediu al acestor drepturi aferente lunii octombrie 2010, care nu se majorează cu procentul de 15%.

În executarea Legii nr. 285/2010 au fost emise normele metodologice aprobate prin ordinul comun în litigiu, care stabilesc atât modalitatea de reîncadrare a personalului plătit din fonduri publice, cât şi formula concretă de calcul a drepturilor salariale pentru anul 2011.

Conţinutul acestor norme este conform prevederilor legii, dispoziţiile art. 2 privind „Stabilirea salariilor brute în anul 2011” - lit. a), b), c), d )şi e) - nu contravin actului normativ în aplicarea căruia au fost emise.

Astfel, aşa cum s-a prevăzut în Legea nr. 285/2010, salariile de bază pentru anul 2011 nu vor fi determinate pe baza valorii de referinţă şi a coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi de Legea cadru nr. 284/2010, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor funcţiei de bază/salariilor funcţiei de bază/indemnizaţiilor de încadrare urmând să fie determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% (lit. a) alin. (1) şi (2)).

De asemenea, normele prevăd că la data reîncadrării personalului, cuantumul brut al sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor şi al celorlalte elemente care fac parte din salariul brut/solda lunară brută/salariul lunar brut/indemnizaţia brută de încadrare va fi determinat prin majorarea cuantumului avut în luna octombrie 2010 cu 15% (lit. b) alin. (1)).

Normele a căror nelegalitate s-a invocat prevăd la lit. c) situaţia calculării salariului de bază şi a sporurilor pentru respectarea nivelului salariului de bază minim brut pe ţară stabilit potrivit art. 16 din Legea nr. 285/2010, pentru perioada iulie-decembrie 2010 la suma de 600 lei, la lit. d) situaţia personalului care desfăşoară activităţi noi, al cărui salariu va fi majorat cu numărul de clase suplimentare acordate, iar la lit. e stabilindu-se că nu se majorează cu cota de 15% drepturile salariale care se includ în salariul de bază în temeiul art. 14 din aceeaşi lege.

Este real faptul că normele metodologice aprobate prin ordin comun conţin exemple de calcul în care se porneşte de la salariul din luna iunie 2010, dinainte de aplicarea diminuării cu 25%, tocmai pentru a se evidenţia că, majorarea de 15% acordată de la 1 ianuarie 2011 se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie 2010, raportarea la luna octombrie 2010 fiind făcută deoarece, potrivit emitenţilor actului, aceasta ar fi cea mai stabilă lună a anului şi ar constitui şi baza de calcul pentru alocaţiile bugetare aferente cheltuielilor de personal stabilite prin legile bugetelor de stat.

Împotriva acestei sentinţe, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul, invocând dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ.

În motivarea recursului, care sub aspectul conţinutului reprezintă o reiterare a argumentelor de nelegalitate a prevederilor normative contestate, invocate în faţa primei instanţe, se arată, în esenţă, că în mod greşit, schimbând natura şi înţelesul actului juridic dedus judecăţii şi aducând motive străine de natura pricinii s-a reţinut, prin sentinţa atacată, că prevederile normative contestate sunt legale, întrucât acestea contravin dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010; în plus, arată recurentul, printr-o hotărâre judecătoreşti irevocabilă, pronunţată în altă cauză, a fost admisă excepţia de nelegalitate a aceloraşi dispoziţii normative.

Examinând sentinţa atacată, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu motivele şi criticile formulate de recurent, precum şi cu dispoziţiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Recurentul-reclamant susţine că prevederile art. 2 lit. a), b), c), d )şi e) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. 42/77/2011 sunt nelegale, fiind contrare dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Aşa cum s-a arătat mai sus, argumentele invocate de recurent nu reprezintă critici efective ale soluţiei atacate, ci cuprind reiterarea tuturor argumentelor de nelegalitate, pe „fondul” excepţiei, invocate în faţa primei instanţe, menţionarea ca temei legal al căii de atac exercitate a dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. fiind pur formală.

Exercitând, însă, controlul de legalitate al sentinţei atacate sub toate aspectele, în condiţiile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că soluţia de respingere a excepţiei de nelegalitate este temeinică şi legală, prima instanţă preluând, în mod fidel, argumentele ce stau la baza jurisprudenţei constante a instanţei supreme în cauzele cu acest obiect.

Recurentul susţine, în esenţă, că nelegalitatea dispoziţiilor art. 2 lit. a), b), c), d )şi e) din Normele metodologice de aplicarea Legii nr. 285/2010, aprobate prin Ordinul comun nr. 42/77/2011, emis de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale şi ministrul finanţelor publice, se fundamentează pe reperul temporal indicat de emitenţii actului administrativ normativ: luna iunie 2010, în loc de luna octombrie aceluiaşi an, cum este prevăzut în art. 1 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice; din această „neconcordanţă” derivă, în opinia recurentului, şi diferenţele de procente aplicate la salariul brut (62,5%, în loc de 75%), rezultate din formulele de calcul prevăzute de normele metodologice.

Formulele de calcul pentru drepturile salariale din anul 2011, conţinute în normele metodologice, nu contravin, însă, actului normativ în temeiul căruia au fost elaborate, trimiterea la salariul brut din luna iunie 2010 fiind justificată de împrejurarea că aceasta a fost ultima lună dinaintea aplicării diminuării salariale cu 25% şi având rolul de a evidenţia că majorarea cu 15%, acordată de la 1 ianuarie 2011, se aplică la salariile diminuate începând cu luna iulie 2010.

Or, recurentul nu susţine că dispoziţiile normative contestate pe calea excepţiei de nelegalitate ar conduce la stabilirea unor drepturi salariale inferioare celor calculate prin raportare la luna octombrie 2010, cum este prevăzut în art. 1 din Legea nr. 285/2010.

Cât priveşte jurisprudenţa invocată în susţinerea recursului, Înalta Curte reţine că aceasta nu poate constitui motiv de recurs; totodată, constată că hotărârile judecătoreşti menţionate de recurent reprezintă soluţii izolate, începând cu data de 20 mai 2013, ca urmare a soluţiei de principiu adoptate, în condiţiile art. 33 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la nivelul acestei secţii practica judiciară unificându-se în sensul prezentei decizii.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată, în acord cu jurisprudenţa sa constantă în cauzele având ca obiect excepţia de nelegalitate a prevederilor normative contestate, că acestea sunt legale şi conforme dispoziţiilor Legii nr. 285/2010, în aplicarea şi executarea cărora au fost emise, recursul urmând a fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei nr. 91 din 8 aprilie 2014 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 17 martie 2015.